831 matches
-
de această organizație care s-a putut opune cu succes Directoratului european în patru. În prima jumătate a anului 1933, politica de concesii față de Germania, a dus la întărirea poziției economice și politice a acesteia și la intensificarea provocărilor ei revizioniste. Pentru Italia fascistă, Europa centrală și Balcanii căpătaseră în planurile sale o mare importanță. Pentru a le domina a fost inventată formulă Illyricum, care-i permitea, pornind de la teza de reconstituire a vechiului Imperiu roman, să pătrundă nu numai în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
apăra suveranitatea și integritatea teritorială a celor trei state. Germania fascistă a fost aceea care a primit cu mare satisfacție planul Directoratului european în patru, întrucât punerea lui în practică i-ar fi permis să-și pună în aplicare politica revizionistă și revanșardă, slăbind totodată legăturile Franței cu aliații săi. În acest scop, naziștii susțineau ideea potrivit căreia “Franța trebuie să se înțeleagă direct cu Germania și nu să-și lege politica de aceea a unor state din estul Europei, de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
recunoaște acorduri care ar avea drept scop să dispună de drepturile altora. În continuare, se preciza poziția Micii Înțelegeri față de revizuirea tratatelor : “Statele Micii Înțelegeri regretă, pe lîngă aceasta, că în negocierile ultimelor zile s-a subliniat ideea unei politici revizioniste. Situându-se în domeniul de interes general al păcii și ținând seama de sentimentul unanim și profund al țărilor lor, ele consideră de datoria lor să atragă atenția asupra faptului că o politică revizionistă, antrenând în mod necesar reacții energice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
s-a subliniat ideea unei politici revizioniste. Situându-se în domeniul de interes general al păcii și ținând seama de sentimentul unanim și profund al țărilor lor, ele consideră de datoria lor să atragă atenția asupra faptului că o politică revizionistă, antrenând în mod necesar reacții energice, nu este de natură să calmeze spiritele naționale și să întărească sentimentele de încredere, care singure permit colaborarea reciprocă. De aceea, statele Micii Înțelegeri, consideră ca esențială coordonarea eforturilor lor 32 comune în vederea lucrărilor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
element se adaugă în favoarea propunerilor lui Mussolini : politicienii horthyști, încurajați de Italia și Anglia, considerau proiectul cvadripartit mai mult decât oportun pentru realizarea pretențiilor lor teritoriale pe seama statelor vecine. În concluzie, ca Ungaria să se poată vindeca, trebuia, conform propagandei revizioniste să fie reparată “nedreptatea” comisă de tratate și repusă în granițele ei de dinainte de război. În fața acestui pericol care amenința integritatea teritorială a statelor Micii Înțelegeri, și în numele ei, Nicolae Titulescu a vizitat Geneva, Parisul și Londra, reușind să dejoace
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
În perioada imediat următoare, Nicolae Titulescu a acționat cu deosebit succes. La Londra, Titulescu a avut convorbiri cu ministrul de externe german von Neurath. În discuțiile purtate, Titulescu a spus că România nu va fi niciodată de acord cu planurile revizioniste ungare propuse de Italia. Intervențiile energice ale Micii Înțelegeri au dat rezultate pozitive. Franța și-a revizuit politica sa față de proiectul de acord în patru. În Italia și Germania această situație a produs neliniște. În Italia fascistă, noua poziție luată
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și era îndreptat împotriva intereselor micilor țări europene. Asemănându-l cu “Sfânta Alianță a celor numai trei monarhii de la 1815, Iorga releva că prin opoziția în cele din urmă a Franței tetrarhia rămâne rău știrbită : e o simplă asociație a revizioniștilor”. În ciuda ironiei batjocoritoare a presei din Italia fascistă, România ca și celelalte state grupate în Mica Înțelegere, și-au continuat neclintit eforturile la Paris și în alte capitale, pentru a zădărnici Pactul în patru. La 11 aprilie 1933, Franța s-
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
neclintit eforturile la Paris și în alte capitale, pentru a zădărnici Pactul în patru. La 11 aprilie 1933, Franța s-a declarat public pentru intangibilitatea Pactului Societății Națiunilor, elaborând concomintent și un memorandum prin care amenda în mod categoric clauza revizionistă, cuprinsă în planul cvadripartit al Italiei fasciste. Prin nota emisă țărilor europene la 11 aprilie, guvernul francez sublinia încă odată importanța alianțelor Franței cu statele Micii Înțelegeri și cu Polonia. De altfel,Paul Boncour, într-o discuție cu Nicolae Titulescu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
importanța alianțelor Franței cu statele Micii Înțelegeri și cu Polonia. De altfel,Paul Boncour, într-o discuție cu Nicolae Titulescu din 27 mai 1933, aprecia că datorită notei asupra căreia căzuseră de acord, “pactul în patru, nu mai păstrează caracterul revizionist pe care-l dorește Germania și Italia”. Întrucât guvernul britanic continua să sprijine planul revizionist al lui Mussolini, între 29 mai- 1 iunie 1933, a avut loc la Praga Conferința Micii Înțelegeri. Cu această ocazie, Consiliul permanent al acestei alianțe
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
o discuție cu Nicolae Titulescu din 27 mai 1933, aprecia că datorită notei asupra căreia căzuseră de acord, “pactul în patru, nu mai păstrează caracterul revizionist pe care-l dorește Germania și Italia”. Întrucât guvernul britanic continua să sprijine planul revizionist al lui Mussolini, între 29 mai- 1 iunie 1933, a avut loc la Praga Conferința Micii Înțelegeri. Cu această ocazie, Consiliul permanent al acestei alianțe a dat o declarație, în care sau arătat principiile care trebuie să conducă politica Micii
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
declarat de acord cu semnarea și încheierea lui, fapt consemnat în comunicatul din 30 mai 1933. Atât presa vremii cât și oficialitățile politice europene au recunoscut rolul crescut al Micii Înțelegeri și contribuția ei la anihilarea unui pact cu tendințe revizioniste. De altfel, pactul celor patru, în noua sa formulare, parafat și semnat la Roma, la 7 iunie 1933 era golit de conținutul revizionist și nu a mai intrat în vigoare. Prin aceasta, atât Mussolini cât și cei care făcuseră front
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
europene au recunoscut rolul crescut al Micii Înțelegeri și contribuția ei la anihilarea unui pact cu tendințe revizioniste. De altfel, pactul celor patru, în noua sa formulare, parafat și semnat la Roma, la 7 iunie 1933 era golit de conținutul revizionist și nu a mai intrat în vigoare. Prin aceasta, atât Mussolini cât și cei care făcuseră front comun pentru o reașezare a frontierelor, au suferit o serioasă înfrângere. Forța morală și materială de care a dispus Mica Antantă a constat
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
acordului genevez, care interzicea complet războiul și instituia obligativitatea arbitrajului, se angajau să participe la o conferință internațională pentru reducerea armamentelor. România și celelalte țări din Europa centrală și sud-est europeană, îngrijorate de pe urma reînvierii militarismului german și a recrudescenței forțelor revizionist revanșarde și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu orientarea locarniană de asigurare a securității pentru o regiune a Europei și de nesocotire și lăsare în suspensie pentru alta. “Pactul locarnian a constituit o primă mare lovitură dată dreptului egal al statelor și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
forță a documentelor de pace. Conținutul tratatelor a determinat apariția și dezvoltarea rapidă, mai ales în Germania și Italia, a unor formațiuni politice de extremă dreapta, a căror scop prioritar era acela de a revizui aceste tratate de pace. Acțiunile revizioniste ale Germaniei și Italiei au fost în mare parte favorizate de politica conciliatorie promovată de guvernele de la Londra și Paris și de izolaționismul adoptat de guvernul american. La începutul deceniului patru, situația internațională a început să se deterioreze. Semnele unui
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
avea să se încheie cu semnarea la Berlin, la 25 noiembrie, a Pactului anticomintern, între Germania și Japonia, la care a aderat, un an mai târziu, și Italia, document care a pus bazele Axei Berlin-Roma-Tokio. Crearea acestei alianțe cu caracter revizionist avea să realizeze cadrul organizatoric favorabil reîmpărțirii sferelor de influență. Abdicarea marilor puteri occidentale de la responsabilitățile internaționale pe care și le asumaseră a fost fatală pentru soarta întregii lumi. Acest lucru a fost vizibil și în cazul războiului civil din
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
externă a Germaniei promovată de regimul condus de A. Hitler reprezenta o dublă amenințare. Mai întâi, exista primejdia ca marile democrații occidentale să nu fie în măsură să desfășoare un amplu efort de înarmare ca mijloc de descurajare a intervențiilor revizioniste și expansioniste ale Germaniei pentru a se lăsa antrenate în formule de compromis de genul unui directorat care urma să reunească Franța, Marea Britanie, Germania și Italia în al doilea rând, situată într-o zonă considerată tradițională de Berlin, drept o
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
determinat conducerea diplomației britanice să renunțe la poziția conciliatorie de până atunci și să acorde garanții Poloniei, care primise note ultimative din partea Germaniei, privind orașul Gdansk (Danzig) și coridorul spre Prusia Orientală. Evenimentele aveau să se succeadă cu repeziciune, statele revizioniste încălcând unilateral sistemul de tratate încheiate după Primul Război Mondial. Lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale, a permis statelor din Axă să treacă la agresiuni militare deschise, întreprinse de Italia împotriva Albaniei și de Japonia contra Mongoliei. Mișcările diplomatice de la
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ale U.R.S.S., chiar dincolo de Cercul Polar. Notele ultimative din 26-27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat ci, pur și simplu, au declanșat procesul dezintegrării teritoriale a României. Căci, odată satisfăcute revendicările Moscovei, nu mai puteau fi stăvilite pretențiile revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, ambele încurajate de Germania, Italia și U.R.S.S. PRESIUNILE GERMANIEI ȘI ITALIEI ASUPRA ROMÂNIEI. CEDAREA CADRILATERULUI ȘI A NORD - ESTULUI TRANSILVANIEI. Constatând eșecul politicii sale externe, Carol al II- lea a decis o schimbare esențială de
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
filoitaliană. În aceeași zi, România a declarat că se orientează spre Axă. La 11 iulie, România s-a retras din Societatea Națiunilor care, în fapt, nu mai funcționa. Hitler devenise stăpânul Europei, spre el îndreptându-și speranțele atât liderii statelor revizioniste (Ungaria, Bulgaria) cât și a României. La 27 iunie 1940 (deci în plină criză sovieto-germană) guvernul Bulgariei a transmis Departamentului Politic al Reichului un memorandum prin care insista să i se dea asigurări „în sensul că Germania să recunoască justețea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
lui septembrie 1940, România Mare încetase, așadar, să existe. Clasa politica, intrată în panică, nu a înțeles că interesul Germaniei pentru petrolul românesc este o carte de joc importantă. Reichul nu era interesat în dezmembrarea României și a temperat "ardoarea" revizionistă a Ungariei și Bulgariei (la Viena el a impus Ungariei o soluție, sub minimul revendicărilor Budapestei). La Viena ministrul de externe Ribbentrop conchide că soluția diferendului romano-maghiar trebuia să constea într-o "sinteză" între principiul teritorial și principiul etnic și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
reformatorii socialiști „burghezi și mic-burghezi” de orientare republicană sau radical-socialistă. în 1917, Lenin* procedează la fel, propunând renunțarea la numele de Partid muncitoresc social-democrat din Rusia și înlocuirea lui cu cel de Partid Comunist Bolșevic, aceasta pentru a rupe cu „revizioniștii” și cu „oportuniștii” ostili violenței revoluționare - menșevicii, socialiștii revoluționari, social-democrația*. Sub diverse etichete - luxemburgism, troțkism*, stalinism, bordighism, gramscism, castrism, guevarism, maoism*, ciuce nord-coreean - „comunismul a trasat astfel o frontieră între reformist și revoluționar care, pentru Lenin, „extinde recunoașterea luptei de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
noul său secretar Edward Ochab, declară că evenimentele de la Poznan nu s-au datorat acțiunii „agenților imperialismului și provocatorilor”. în același moment, Wladyslaw Gomulka, conducător comunist exclus și închis pentru deviație naționalistă, este reintegrat în partid unde se constituie fracțiuni: „revizioniștii”, partizani ai reformelor, contra partizanilor ortodoxiei*. Apare și un embrion de libertate a cuvântului, exploatat fără întârziere de tineretul din universități. Societatea*, unificată în aparență și supusă puterii partidului-stat* arată cu fiecare zi ce trece că acesta este un corp
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu Biserica catolică. Totuși, alte drepturi obținute de polonezi grație revoltei din octombrie vor fi încet-încet anulate, mai ales cele din domeniul libertății de exprimare; puterea va reacționa din nou cu brutalitate, în 1970 și, mai târziu, contra Solidarność* curentul „revizionist”, care mizează pe o înnoire a socialismului* va fi cu atât mai lesne marginalizat și apoi înăbușit cu cât proiectul său se dovedește a fi o himeră. Represiunea și teroarea ocupă întotdeauna un loc esențial în perenitatea puterii birocrației*. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dar păstrează controlul asupra forțelor armate. La începutul anilor 1980, stânga mai avea încă de tras învățămintele din înfrângerea lui Allende. Ea mai are de făcut față și crizei din America Centrală, problemelor ortodoxiei ideologice, pusă în discuție de PC europene revizioniste, fără a mai vorbi de declinul atractivității socialismului cubanez. în acest moment are loc și prăbușirea democrațiilor populare* și a URSS. Contextul politic în care trebuie să evolueze stânga s-a schimbat față de epoca dictaturilor militare, odată cu revenirea la putere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în februarie 1956, „noua fază a istoriei lumii, prevestită de Lenin, în cursul căreia popoarele din Orient vor juca un rol decisiv pentru viitorul universului”. Izbucnirea conflictului chino-sovietic* la începutul anilor 1960 ruinează această politică „Marea schismă” dintre maoiști* și „revizioniști” se traduce prin divizarea profundă a mișcării comuniste internaționale*, fiecare partid fiind obligat să se alinieze pe pozițiile URSS sau ale Chinei, fapt care provoacă sciziuni în sânul PC din Filipine, Birmania, India și Indonezia. Iar înspre final, un dezastru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]