3,827 matches
-
române printr-o parafrază: revistă apărută în 13 exemplare, care avea numele popular al organului sexual masculin. Anul diferă, dar mai important este faptul că nu Arghezi și Bogza sunt menționați că ar fi scris în ea, cum spunea spectatoarea revoltată de întrebarea socotită desigur desuetă, ci Gherasim Luca și Paul Păun. Fără reticențe, Traian Lazăr, într-un articol din România literară nr. 17, despre Gerasim Luca între artă și politică, dă titlul revistei suprarealiste obscene, cum o numește autorul, și
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
alții tot așa de tari"); pentru "saprofiții academici închistați în jurul capodoperelor". E nevoie vitală de experiment, de experiențe și de contestații regeneratoare, de violențe avangardiste capabile să scuture clișeele gustului, deconcertând o receptivitate "sclerozată de stereotipii". Prin ele, cultura se revoltă periodic contra culturalului cu care ajunge să fie echivalată. Pe de altă parte, eseistul nu creditează oricând și oricât noutatea, nu o consideră o valoare în sine. Noul Roman nu-i spune nimic. Ba îi spune totuși ceva: "e antipatic
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
mai apoi se repetă mereu în sens figurat, fiincă potăile mici, animalele de rînd atacă periodic și insistent prestigiul poetului. Din categoria acestora, lăsîndu-i deoparte pe cei care insultă doar pentru a-și satisface o nevoie acută de a se revolta, cît și pe aceia care vor să adore cu orice preț, avem a-i deosebi pe cei care lovesc din interes." Ne luptăm cu viața!" Într-o epocă în care mai toate interviurile se iau prin e-mail, e plăcut să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
tocmai în ancora de care pomeneam mai înainte. Ea i-a pus la îndemînă valorile în care crede și tot ea îi servește acum drept busolă. "Odată ce distrugi toate valorile, nu mai rămîne nimic stabil, nici o realitate în numele căreia să te revolți, nici o idee pe baza căreia să reziști. Distrugînd valorile, ideologii stîngii nu fac decît să ne livreze manipulării mediatice și instituționale căreia aparent vor să-i pună capăt. Mai mult decît idei noi, avem nevoie de caractere, de oameni capabili
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
ipocrizia lui cinică. Un rol gîndit și jucat pînă în profunzimea acestei meserii. Sau durerea stranie a Generălesei. Strivită de personalitatea soțului, a prejudecățiilor, a celor ce se fac și a celor ce nu se cuvin. Ce zîmbet amar, ce revoltă demult înăbușită printre cutele rochiei! Doar focul din păr strigă clișeul acestei vieți secate de sevă. Un rol interpretat desăvîrșit de Peter Hilda. Scriitorul lui Dimeny este o alcătuire de durere și triumf al neconvenționalului, de vitalitate labilitate fizică. (Accent
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
oricând la o turnătorie voioasă / de preotul cu magnetofonul sub sutană / de plapuma sub care nu poți intra fără să dai bună seara / de dictatorii încurcați în strunele harfei / de cei supărați pe propriile popoare..." (Indulgență de iarnă). Se amână revolta din cauza ploii" - suna un alt vers dintr-un poem dinescian trecut aproape în folclorul epocii. La un moment dat, cum știm, revolta nu s-a mai amânat, iar Mircea Dinescu n-a așteptat-o cu brațele încrucișate. Interviul apărut în
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
mașini fără impozit și și-au plătit mai întîi singuri salarii grase din banii pe care ar fi trebuit să-i folosească pentru copiii nimănui sau cu părinți iresponsabili și paznicii din umbră ai micilor condamați la sclavia cerșitului. Ne revoltăm cînd vedem la televizor reportaje despre copii legați cu lanțul de pat în cine știe ce sat uitat de Dumnezeu. Scoatem bani din buzunar pentru a ajuta la salvarea copiilor bolnavi despre care aflăm tot de la televizor. În schimb ne facem că
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
fi obscur e totuna cu a fi profund. Dar apoi ne trezim, scuturîndu-ne de minciuna plăcută a muzicii conceptuale. De acum încolo, avem de ales: ori depunem armele și ne înveșmîntăm în mantia impersonală a jargonului de specialitate, ori ne revoltăm și îmbrăcăm toga scrisului personal. Vianu Mureșan are toate resursele pentru a alege, în locul mantiei, toga eseistică. Întorcîndu-mă la Lévinas, mă întreb dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat stilul. Se poate oare scrie
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
bucura de oarecare, chiar de multă, considerație". Ceea ce la Cioran era avînt sumbru al "disperării", edificare luciferică a "amărăciunii", la Pericle Martinescu devine retractilitate mizantropică, turnată uneori în tipar aforistic: "Marele său defect e că are prea multe calități". Sau: "Revoltați împotriva morții nu sînt cei care mor, ci aceia care rămîn în urma lor. Ar zdrobi-o, dacă le-ar sta în putință!". Sau: "Bătrînețea, o povară; tinerețea, o eroare, copilăria, o amintire. Amintiri, erori, poveri... Ce Ťfrumoasăť e viața!" Nu
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
supuse nenorocului, nici pentru a le salva, nici pentru a le înțelege. Iar analizarea malformațiilor produse de istorie pe un suflet și un destin pe care - indiferent dacă vreau sau nu - îl continui, îmi trezește în egală măsură spiritul critic, revolta și o sfâșietoare milă. Analiză ontologică și istorică în egală măsură, analiză de care simt că îmi depinde viața nu numai pentru că e vorba de malformații cărora le aparțin, ci și pentru că fac parte dintre acele persoane care nu pot
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
al fenomenelor. A cere minții noastre să accepte că universul nu a fost dintotdeauna și nu va fi mereu e ca și cum i-ai cere unui om să-și păstreze echilibrul după ce i-a fugit pămîntul de sub picioare. Mintea noastră se revoltă și refuză problema. O preschimbă în taină și o lasă în plata Domnului. Ei bine, fizicienii nu o lasă în plata Domnului și merg mai departe. Și merg pînă într-atît de departe încît nu acceptă nici una din cele două variante
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
reprodus un poem tipic pentru "holorimele lui Foarță". Cuvintele se desfac și se recompun ca într-o litanie, totul sugerează o stare de trezie, dar, paradoxal, și o luciditate textuală capabilă să țină sub control vocabulele ce tind să se revolte: "... cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu umbre, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împetrite!) Cu doamne-n-voalate ('n palid, o, valuri
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
și vitriolant - al balcanicilor despre balcanici. Al unor balcanici neidentificați asupra altora, gata stigmatizați. Să privim din aproape în aproape: "DORRA: |știa sunt ungurii, nu seamănă cu nimeni, sunt nesupuși, sunt dominatori, ce părere ai de cum au îndrăznit să se revolte față de Moscova în '56? }i se oprește mintea, au vrut să arunce în aer comunismul încă din '56, au avut curaj al naibii ungurii ăștia, de altfel, l-au plătit scump, și cu toate astea, ai văzut că pe urmă
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
eroi fantomatici și descărnați, iar invențiile tehnice, pitorescul vizual și construcțiile fanteziste din scrierile lui John Dos Passos sunt departe de a-l convinge, deoarece, crede Sebastian, "durabile nu sunt în realitate decât lucrurile simple, care nu epatează, care nu revoltă, dar care exprimă adevăruri omenești de totdeauna". Publicistica lui Sebastian are darul de a ne oferi măsura zilnică a eroismului acestuia, asistând, în subsidiar, la conturarea unei estetici, dincolo de cea oferită în romanele sau piesele sale de teatru. Ne este
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
lui, Nedelciu duela cu marșandizarea capitalistă a artei, ceea ce în termeni de azi ar însemna că arta care nu se vinde, adică nu e vandabilă, nu e de luat în seamă. Cred că le poți da dreptate celor ce se revoltă, acum, în România împotriva acestui principiu. Piața de artă în România e la această oră mai sălbatică decît în cel mai neiertător capitalism. Un artist autohton care știe cum să acceseze bani europeni pentru proiectele sale le pare multora un
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
valoarea recognoscibilă de mîine. În ciuda acestor idealiști de strînsură care mizează pe recunoașterea de mîine a unei valori ignorate azi, cred că cine nu există acum nu prea are cum să-și facă mîine o apariție triumfătoare, oricît s-ar revolta împotriva marșandizării artei de pe acilea.
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
Nicolae Prelipceanu este una șoptită. În fața inevitabilei finitudini a vieții, a dispariției prietenilor și a tuturor celor apropiați, a morții iluziilor și speranțelor, în fond, a inutilității oricărei tentative de a pune o ordine rațională în existență, poetul nu se revoltă. El își asumă cu tristețe și resemnare acest destin. Totul seamănă cu una dintre multele înfrângeri punctuale din viața cotidiană. Întrebarea care se pune este dacă, în aceste condiții, viața mai merită trăită sau este doar o pauză plicticoasă în
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
la identificare pesimismul viziunii asupra lumii, iar celelălt întreprinzînd pentru prima oară traducerea Lumii ca voință și reprezentare, cînd ai așadar asemenea promotori culturali nu e de mirare ca celebritatea la care ajungi să fie una apoteotică. Situația aceasta îl revolta pe Noica atît de mult încît vorbea de o nedreptate culturală și nu se sfia să propună o restaurare săvîrșită la nivelul scării noastre valorice. Era nevoie, așadar, de o ierarhie ale cărei trepte să corespundă celor existente în Occident
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
Alteță, n-am fost eu. Dealtminteri, am credința că memoria Ta a uitat numele meu. Și cu drept cuvânt: afaceri de Stat, recepții, etc. Luminăția Ta! Supușii Tăi, pe care-l conduci cu mașina și cu picioarele, s-au cam revoltat, fiindcă ei pretind ca Măria Ta să aibă și cap. August sau nu - dar să fie cap. Căci ei nu cunosc până astăzi, din partea Alteței Voastre, decât o activitate de contravenient la legea circulației și a vitezei, de scandalagiu și
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
cărțile lui Sorin Stoica; și relativ puțin despre fondul lor cognitiv acoperit, e drept, de limbaje diverse, aiuritoare, cuceritoare. Nu poți să nu râzi, în hohote, când citești ultima secvență a volumului, cea în care unii dintre băneșteni se arată revoltați de faptul că tocmai el, scribălăul surd și neisprăvit, le-a pus viețile într-un text-oglindă, a reușit să-i descrie cu atâta exactitate. Sunt, de asemenea, deosebit de pregnante "amintirile din copilărie", fărâmițate în detalii savuroase, recuperate pe un ton
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
din declarațiile lui Gigi Becali și ne scoatem pălăria în fața "diplomației" lui Mitică de la Ligă și a artei lui de a împăca pe toată lumea spre beneficiul propriilor sale conturi bancare. Judecăm ceea ce vedem în funcție de simpatii și aceeași faptă care ne revoltă atunci când este săvârșită de unii, ne provoacă omenești surâsuri complice dacă la mijloc sunt alții, din sfera simpatiilor noastre. De cele mai multe ori, în spatele acestui tablou foarte colorat și care ne este cât se poate de familiar se ascund interese obscure
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
nu ne place să auzim despre noi și, în consecință, ne obișnuim cu răul (și urâtul), ca și cum ar face parte, fatalmente, din normalitate. Observăm (dacă observăm) un fapt de-testabil, îl semnalăm (dacă îl semnalăm), uneori, rar de tot, ne revoltăm că acel rău există în fața ochilor noștri, apoi, încet, încet, dacă nu destul de grabnic, ne cufundăm în răul (și urâtul) de lângă noi. Și ne ocupăm de alte cele. Pentru că, nu-i asa?, viața nu ne cere răgaz și, la urma-urmei
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
la o uimitoare împăcare cu capitalismul. Care nu mai era nici el atât de capitalist pe cât își propusese anterior. Așa scăpă Europa de "ciuma" românească. Numai că, la sfârșit de octombrie 2010, o ciumă cumplită făcu poporul român să se revolte împotriva poporului român. Căruia i se spuse că ar trebui să plece. Numai că poporului român căruia i se cerea să plece i se răspunse că i s-a asigurat totul în România ca să rămână acolo. Pentru că între timp italienii
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
ai pierdut cu totul luciditatea, n-ai cum să nu observi procesul de disoluție morală care pândește astăzi România. El pornește, desigur, de sus, de la o clasă politică incompetentă, coruptă și lipsită de bun-simț. Percepându-și ilegitimitatea - oricât s-ar revolta partizanii "votului pe listă", aceasta e forma cea mai sigură de a diminua încrederea cetățeanului în personajele care-l reprezintă politic -, guvernanții n-au curajul să treacă în mod radical la pansarea rănilor societății românești. Ei amână de la mandat la
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
august, unei tabere de rromi. Atunci, încă nu aveau de partea lor nici opinia publică din Italia, nici hotărârile guvernului, nici enorma presiune exercitată prin mass-media și nici solidaritatea din ce în ce mai vizibilă a celorlalte țări europene. Ca român, evident că ești revoltat că niște indivizi care au același pașaport ca tine te transformă într-un ciumat. Dar să nu uităm că tocmai nepăsarea, nesimțirea, indolența noastră au făcut ca mult prea mulți cetățeni români să nu cunoască un alt fel de viață
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]