42,154 matches
-
Or, un critic care ar fi vorbit despre epocă neputînd să spună tot ce trebuia spus, ar fi avut toate șansele să se compromită singur riscînd să treacă în ochii confraților de breaslă drept un nostalgic al perioadei staliniste. După revoluție, cu atît mai puțin s-au găsit amatori pentru scufundări în mocirla literaturii proletcultiste, chiar dacă filele acesteia constituie probe esențiale la dosarul atît de necesarului și mereu invocatului „proces al comunismului”. De aceea, ne place sau nu ne place ceea ce
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
în Occident a fost dată peste cap rețeaua de spionaj a României Ceaușiste în Vest, generalul Pacepa și-a recăpătat și gradul și drepturile în România. Condamnat la moarte în lipsă, pe vremea lui Ceaușescu, Pacepa a fost grațiat după Revoluție. În ’91, președintele Iliescu a refuzat să-l readucă la gradul de general pe Pacepa, afirmînd că asta e treaba cui l-a degradat. Iată însă că săptămîna trecută, Cotroceniul a ajuns la concluzia că potrivit legii în România, generalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
apropierea Rusiei de Europa și lipsa de dovezi în cazul ocupării Irakului sunt fapte certe. Dar, în istorie, evenimente de moment pot întârzia un proces, dar nu-l pot elimina. Înfrângerea lui Napoleon nu a însemnat, de exemplu, dispariția ideilor Revoluției Franceze pe care el le impunea, cu forța, în teritoriile cucerite. Ascensiunea euro-ului, generată de forța economică a Europei Unite are, ca efect paradoxal, stimularea capacității productive a Americii, a exporturilor ei. Iar controlul american al resurselor petroliere majore
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
cărticică ținută la distanță în mâna stângă, ca un miop, nevăzând bine, filosoful la modă cu Ființa și Neantul să aducă un asemenea afront Continentului în care mai zac, pulbere, Socrate, Platon, Aristotel!... Să dea el mâna cu asiaticul analfabetei revoluții culturale, agresivă, crudă, sângeroasă, la nici o aruncătură de băț de locul unde odihnește cel mai mare gânditor al Franței, cu al său Le bon sens și celelalte... *** În luna octombrie, la Paris, vegetația atât de tratată în imaginația locului, capătă
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
oricărei alte țări înaintate, Franței bunăoară. Cu cât ești mai înapoiat, deci, - exagerez dinadins - cu atât ești mai liber, ar reieși. Nici așa; liber pentru ce?... liber la ce? - îmi spun, totuși. Până la primitivi!... Și îmi aduc aminte de bezmetica revoluție franceză și de fiul marelui Buffon dus la ghilotină să fie executat, pe când el țipă disperat că nu, că el e un Buffon! în timp ce mulțimea moare de râs că i se taie capul unui bufon.
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
valori, cred în autonomia esteticului și-n kantiana lege morală din fiecare. Credința în principiul moral e ceea ce o animă de altminteri permanent pe Ileana Mălăncioiu, în numele căruia condamnă și vituperează deopotrivă pe corifeii reciclați ai comunismului și pe susținătorii „adevăratei Revoluții” (cum numește victoria în alegerile din 1996 a Opoziției anticomuniste). Și-i cad victimă, la un loc, Adrian Păunescu, Nicolae Breban, Dinu Săraru, Marian Popa, Ecaterina Țarălungă, Gabriela Adameșteanu, Ana Blandiana (dar se salvează Georgeta Horodincă). Încrederea neștirbită într-un
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
flagranturi, clădiri-monumente (gata să se dărâme), incesturi, legi (stufoase cu posibilități nelimitate de interpretare), armate de cerșetori, delapidări, pederastie (după abrogarea Art. 200 din C. P.!), atacuri armate, protecție socială (mă crezi tâmpit?), mineri asfixiați, greve, fratriciduri; arestări-eliberări-arestări, participanți la Revoluția din ’89 (ascunși sub pat, iar acum cu funcții importante în stat); 6. Doi secretari generali de partid - Dan Matei Agathon (PSD) și Lavinia Șandru (PD) la un talk-show al lui Radu Moraru (B1 TV), care au pus bazele unei
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
patruzeci de ani, spre a da cu ochii de un peisaj vulnerat, de imaginea decrepită a caselor pe care le lăsase curate, albe, proaspete, occidentale. Spre a lua notă de starea unei societăți profund divizate în urma a ceea ce se numise Revoluție, dar putea să fi fost numai o lovitură de stat, dacă nu un hibrid. Diarista regăsește și locuri neschimbate, bunăoară Cișmigiul plimbărilor cu părintele său - dar nu va afla locul mormântului mamei, pierită în temniță. Momente de extremă tensiune sunt
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
rămas la putere?” Pentru că „există o logică și pentru statui.” Chestiunea la ordinea zilei acum zece-treisprezece ani era exacta denumire a celor întâmplate în ultima decadă a anului 1989. Opinia diaristei este măsurată: „În orice caz, pare din ce în ce mai clar că revoluția spontană a străzii a fost precedată, urmată sau chiar manipulată de cei câțiva comuniști mai notorii din Front. De unde și protejarea actuală a Securității cu care s-ar fi trecut la un acord, inițial”. Împrejurarea că, în al cincisprezecilea an
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
alegeri în care opoziția democratică va pierde la scor, Monica Lovinescu are viziunea unei populații care nu găsește în sine puterea de a fi un popor. Nu este singura dezamăgire, o dată ce consemnează: „Așadar, din decembrie încoace n-am trăit o revoluție, ci doar o iluzie lirică.” Nu lipsesc însemnările atroce: „Marți, când mă gândeam să mă odihnesc, își face apariția Ursachi, traumatizat de o scenă trăită de el la București. Se coborâse de pe terasa Casei Vernescu, unde Dinescu le tot aducea
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
a făcut studiile în epoca de maximă teroare a regimului stalinist și a cărei perioadă de creație s-a suprapus cu existența statului comunist (cum spuneam, unii dintre scriitorii debutanți la începutul anilor ’50 nu au mai apucat să vadă revoluția din decembrie 1989) a avut și ea boemii, visătorii, inocenții ei, scriitori talentați, nevoiți să slalomeze printre directivele obtuze ale timpului pentru a-și împlini, cît mai onorabil, vocația. Scriitorii anilor ’50 erau grupați în trei lumi diferite: una a
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
pronunțat iz ideologic. Gabriel Dimisianu își amintește astăzi că ea nu a fost una liniară în teroare așa cum lasă să se înțeleagă sintagma „obsedantul deceniu”. Terorii inițiale i-au urmat ușoara relaxare din perioada hrusciovistă și, mai apoi, după zdrobirea revoluției ungare din 1956, o nouă strîngere a șurubului. Nici oamenii din vremea respectivă (inclusiv cei angrenați în diverse structuri de conducere) nu erau toți la fel. Criticul folosește acordul fin atunci cînd judecă faptele unora și ale altora. În felul
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
ne va lua apărarea. De când există o opoziție troțkistă, bolșevicii au devenit cei mai răi dușmani ai noștri. Lui Troțki i se spune în Rusia „Iuda”. Fapt este că aproape toți troțkiștii sunt evrei. Dacă îi dai unui evreu o revoluție, el cere o altă revoluție - una permanentă. Dacă îi dai un Mesia, el mai vrea unul. În ce privește Palestina, lumea nu dorește să avem un stat al nostru. Tristul adevăr este că mulți evrei din ziua de azi nu mai vor
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
există o opoziție troțkistă, bolșevicii au devenit cei mai răi dușmani ai noștri. Lui Troțki i se spune în Rusia „Iuda”. Fapt este că aproape toți troțkiștii sunt evrei. Dacă îi dai unui evreu o revoluție, el cere o altă revoluție - una permanentă. Dacă îi dai un Mesia, el mai vrea unul. În ce privește Palestina, lumea nu dorește să avem un stat al nostru. Tristul adevăr este că mulți evrei din ziua de azi nu mai vor să fie evrei. E, însă
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
inducă ideea că marșul ziariștilor a fost de fapt o afacere politică a PNL-ului și a PD-ului, nu un protest al unor oameni care nu-și mai pot face meseria de gazetari în orașul în care a început revoluția. Cît de gravă e situația și la Timișoara, dar și în alte localități ale patriei unde ziariștii nu se lasă intimidați nu știu decît acești oameni care au ajuns să-și facă meseria riscîndu-și viața. Pînă nu demult, unii dintre
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
se lamentează și nu recriminează. Comentatorul notează și excelența portretisticii. O cronică necesară și reparatoare. * Din revista 22 aflăm că a murit Pavel Câmpeanu. După știința noastră, nici o altă publicație n-a consemnat dispariția sociologului care a inițiat imediat după revoluție sondajele de opinie din România, autor al uneia dintre cele mai interesante și solide cărți intitulate Ceaușescu - anii numărătorii inverse. Pavel Câmpeanu a fost în tinerețea lui comunistă închis împreună cu viitorul dictator și a cunoscut din interior sistemul comunist pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
încurajator, dar pentru traducerea din Suetonius și Iordanes cere o prelungire a termenului de predare 2. Manifestările de recunoștință și omagiere nu reușesc să-l scoată din starea de apatie. Vechii săi prieteni, cu care a împărtășit idealurile și cauza Revoluției de la 1848, Bariț în primul rând, se gândesc, ca Maiorescu mai târziu în cazul lui Eminescu, să-i facă bucuria înmănuncherii poeziilor într-un volum. Cartea apare la începutul anului 1862, în tipografia din Brașov a lui Iohann Gott cu
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
ne obosim să facem scut împotriva inepțiilor sale? Tot din Ardealul literar, cîteva superbe poezii ale lui Ion Stratan. Dialogul premierului cu pensionarii Au existat voci în România care au prezis că în Georgia va fi vărsare de sînge după revoluția de la Tbilisi. Președintele Șevardnadze a hotărît să demisioneze, preferînd să lase în urmă o schimbare de catifea. ADEV|RUL s-a ocupat pe larg de acest eveniment care multora dintre noi ne-a amintit de Revoluția în direct din 1989
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
vărsare de sînge după revoluția de la Tbilisi. Președintele Șevardnadze a hotărît să demisioneze, preferînd să lase în urmă o schimbare de catifea. ADEV|RUL s-a ocupat pe larg de acest eveniment care multora dintre noi ne-a amintit de Revoluția în direct din 1989: “Georgia între «revoluția de catifea» de la Praga și evenimentele din decembrie ’89 de la București. Șevardnadze scapă cu fuga după ocuparea Parlamentului de către demonstranți. Președinta Parlamentului, proclamată de opoziție șef ad-interim al statului. Armata a primit ordin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
Președintele Șevardnadze a hotărît să demisioneze, preferînd să lase în urmă o schimbare de catifea. ADEV|RUL s-a ocupat pe larg de acest eveniment care multora dintre noi ne-a amintit de Revoluția în direct din 1989: “Georgia între «revoluția de catifea» de la Praga și evenimentele din decembrie ’89 de la București. Șevardnadze scapă cu fuga după ocuparea Parlamentului de către demonstranți. Președinta Parlamentului, proclamată de opoziție șef ad-interim al statului. Armata a primit ordin să nu intervină. Conducătorul opoziției, Saakashvili: “E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
în punctele cheie ale mecanismelor de putere, s-au întrecut în a sabota din interior regimul comunist. Mult mai palidă este producția de confesiuni ale celor care au crezut în „puterea populară”. Aceștia fie și-au ars jurnalele imediat după revoluție, fie nici măcar nu le-au scris, fiind prinși cu lupta de clasă. De aceea, un jurnal precum cel al Ninei Cassian, în care autoarea își dezvăluie fanatismul pro-comunist are o valoare istorică incomensurabilă. E drept, pe această picătură de sînge
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
Mircea Mihăieș Si-de această dată, țăranii au salvat România”. Cuvintele aparțin președintelui ales, reales și re-re-ales al unei țări aflate în tranziție. Au salvat țara de la ce? O fi fost război? O fi fost potop ori secetă? Cutremur? Revoluție? Da’ de unde, bădie! A fost o kermesă de partid, instrumentată cum scrie la carte: cu tombole, mititei, premii, șantaje, Iorgovan, urne mobile și focul veșnic viu al apocalipsei, întreținut prin gurile multicrome ale televiziunilor. Și a mai fost Mischie, acest
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
această problemă de organizare internă a volumului nu este insurmontabilă. Mai ciudat este faptul că, în multe situații, comentariile critice și bibliografiile scriitorilor comentați se opresc la anul 1989, deși mulți dintre aceștia și-au dublat (cel puțin) opera după revoluție. Culmea este că există și scriitori cu bibliografia adusă la zi, așa încît nu se poate vorbi despre o regulă strictă (și necesară) precum cea folosită de autorii Dicționarului Scriitorilor Români, care și-au impus ca termen limită al cărților
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
are valoare de portret-robot al unui devastator context social, moral și uman; o frescă a începutului de mileniu românesc în care recunoaștem filonul satiric al romancierului necruțător cu fauna invadentă de nomenklaturiști reciclați, insurgenți, contestați, contestatari, disidenți cernuți după o revoluție de "sită rară". , în care autorul pune degetul pe realitatea românească în baza unui imens dosar de presă, bine procesat tipologic și stilistic. Un personaj cu totul nou este Simona-Salma, aflată într-o relație specială cu Plagamat, un fel de
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
desemnau mai degrabă ca pe o metropolă orientală, se mai numea și "micul Paris". Chiar și dintr-o sumară ochire se profilează tema conflictului dintre sat și oraș, dintre tradiționalism și modernitate, lesne de urmărit în evoluția societății românești după revoluția din '48 - cu adepți și adversari ireconciliabili într-o înșiruire de generații până în zilele noastre închise dialogului. Pentru o mai clară orientare sunt evocate mai întâi opiniile unor reputați filosofi sau sociologi asupra firii însăși a poporului român, de la C.
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]