2,564 matches
-
uneori când m-a bruscat,Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat.-Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjitîntr-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit?Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pomși oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om!Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună-Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpânăCare urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân” Stai ca boul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
cazne fără seamăn am sângerat și greu /m-am prăbușit cu fruntea în beznele afunde, /când m-am trezit, ce noapte era! Și numai eu /mai rămăsesem, moale, bezmetic, nu știu unde. Și m-am târât pe lângă pereții goi și uzi. Frânt, rezemat de-o grindă, agonizam ca pe-o cruce. Călăii stihiali mai zdrobeau mădulare-mi cruzi, /și-amușinau hiene zburlite, gata să mă apuce, /îmi era limba de iască și nu mai puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
sunt deranjate de un rânjet răgușit, iar la fereastră apăru la lumina lunii un chip de animal sălbatic care în loc de ochi parcă avea două lumânări, un bot păros, două coarne ca de bivol iar labele din față, pe care le rezemase pe pervazul geamului, păreau de urs. Bărbatul sări ca un resort și luă pușca de alături gata s-o descarce prin geam. Femeia se sperie și țâșni din așternut în brațele sale. Instantaneu pușca se descărcă, geamul se sparse, hidoșenia
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
tu vii înaintea mea ca să-ți dau ceva? Îi zâmbeam cu complicitate, dar în sinea mea eram convinsă că nu mi-aș fi lăsat prietenele chiar în fiecare zi de dragul să-i port sacoșa. În ziua aceea l-am așteptat rezemată de peretele chioșcului, „cu musca pe căciulă.” M-a văzut de la distanță și și-a schimbat repede sacoșa în mâna cealaltă. Am respirat ușurată, era semn bun. Venea spre mine zâmbind, îl priveam cu dragoste și fără mustața răsucită îl
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
se vedea cerul cu toate mirările lui. În josul râului tulburat de gunoaiele veacului meu, vă scriu poemul acesta târziu, și mereu! Din copilul ce-am fost, cât oare mai sunt? Acolo, în susul râului, sufletul lui se mai scaldă încă! Îmi reazem fericirea de vânt și tristețea de stâncă... Referință Bibliografică: Poemul din Râu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 317, Anul I, 13 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEMUL DIN RÂU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357274_a_358603]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ȘI RUGA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Și ruga mea de ți-este de ajuns, Mă reazem de altarele durerii Să plângă clopote tăcerea serii În suflet și în gândul nepătruns. Voi asculta doar tainicul Cuvânt Cel răstignit în unghiurile Crucii, Acolo fi-voi farmecul nălucii Să prindă șoapta Lui de val de vânt. De-atunci o
ŞI RUGA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360765_a_362094]
-
brăilenilor mobilizați cu forța un discurs mobilizator. Cuprins de o lehamite vecină cu greața existențială de care vorbește alunecosul, imoralul și cameleonicul Sartre în romanul sugestiv intitulat La Nausée, purtătorul falei patriotice se descotorosește de drapelul roșu pe care-l reazemă de un zid și dezertează subit de la mărețele idealuri de care trebuia să se lase dopat cu înflăcărare. Gestul acestui abandon poate părea neînsemnat, dacă-l privim cu mintea de pe urmă a românului postdecembrist. Atunci, însă, l-ar fi putut
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
Artă. „Bunătatea supremă a firii“, aceasta este, tot de el surprinsă, esența expoziției în care autoarea statuii Sfântului Gheorghe din piața timișoreană omonimă pune de pază florilor culese dintr-un paradis neîndoielnic terestru, cu vecinătăți marine, îngeri albaștri rostitori de reazăm pentru o lume a dreptei și curatei așezări, ori pe Adam și Eva pierzându-și prima piele, a inocenței: „ficțiuni sculptorice, ca nostalgii pentru aceleași paradisuri pierdute“, observă criticul: „Îngerii Silviei Radu aduc o bună vestire a destinului nostru, un
Agenda2005-28-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283911_a_285240]
-
în soare. Năframe îmbarcate-n bolți de gânduri, ștergeau tristețea de prin ochii goi, târam neștiutori făclii sub scânduri, arzând pustiul strâns sub pași de noi. Ne risipea cu taine line drumul, cârcei de gheață ne țipau prin glezne, ne rezemam prin amintiri ca fumul, mocnind sub vreascuri de iubiri perene. Târziu de noi s-a risipit în zare, strângând oceanul în mărgean de stele, ne-au plâns ninsori pe umeri frig de floare, străini de noi cerșind pe drum inele
STRĂINI DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384995_a_386324]
-
departeîntr-o pierderede alte gânduriculeg cuvintenoaptea așez stele pe cerîntr-un decor desuetplec discretîn tăcerea gânduluinescris, nespus... XXIX. UN DRUM, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. UN DRUM desfac cuvântul într-o împreunare a gândurilor rezemând vise de altarul iubirii un zbor între două trasee inegale de la degetul arătător către stele ridic o lume încrucișând umilințe și iubiri din suferințe,din număr de ani creez o viață,un destin un drum către El mă dăruiesc luminii
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
steaua nopții am nevoie să-ți luminez viața întâi, să dorm pe lespede de piatră cu capul pe pământ, pământ să-mi făuresc o altă soartă iar vântul să-l îmbrac în vânt, aș vrea de timp să mă mai reazăm de ce e în jur, chiar de-i nimic și între noi să așezăm o lacrimă de borangic, nu sunt alesul, tu ești aleasa, nu port cu mine o altă umbră dar poți ca tu să fi mireasa când treci pe
VIS de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382480_a_383809]
-
Dumnezeu. Sufletu-mi se înviorează Când pe drepte căi îl duce Cu blândețe de la Domnul Peste noapte să se culce. Chiar de trec prin valea morții Nu mai am de ce mă teme Dumnezeu este cu mine A venit să mă rezeme. El pe dușmani îi iubește Și le pregătește cină El pe cap mi-a pus coroană Cu aură de lumină. Plin potirul se revarsă De prea sfanțul hâr al Lui Și-n tot timpul e cu mine Domnul meu și-
PSALMUL 23 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383901_a_385230]
-
DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ȘI EXERCIȚII DE MEMORIE ȘI EMPATIE, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. De ce consumăm numai mata, pâine nedospita? De ce mâncăm ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați? Copilul vrea să înțeleagă de ce seară de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu talc. Seară începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică intelectuală. Autorul Hagadei - îndrumătorul pentru defășurarea ceremoniei de Pesah - trebuie să fi fost conștient
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
fiind încurajați să fie curioși, cu riscul să devină obraznici (cunoaștem cazuri!). Nici bunul Dumnezeu nu a avut ... Citește mai mult De ce consumăm numai mata, pâine nedospita? De ce mâncăm ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați?Copilul vrea să înțeleagă de ce seară de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu talc. Seară începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică intelectuală. Autorul Hagadei - îndrumătorul pentru defășurarea ceremoniei de Pesah - trebuie să fi fost conștient
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
că în acest corp de Veneră te ascunzi dumneata. Aseară mi se pare că ne puseserăm de acord să ne tutuim. Se poate? Zicând acestea el se cățără pe stânca apropiată de a sa cu mișcări zvelte și se așeză rezemat într-un cot privind-o admirativ ceea ce o făcea să se simtă intimidată și stingheră până într-acolo că ar fi dorit să se îndepărteze și să se refugieze în solitudinea și pacea pe care venise inițial s-o caute
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
m-a bruscat, Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjit Într-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om! Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună- Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpână Care urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân
BOUL TRIST de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383601_a_384930]
-
Moșu Ce-mi dăruia tot mere din tainele pădurii. Dar sunt bătrân și mărul a fost tăiat c-o drujbă, I-au smuls și rădăcina din care-a dat să iasă Lăstar de măr văratic de care-acum îmi pasă, Mă rezem de-un toiag de măr și plec la slujbă. Dar tot copil voi fi și mângâi iar... toiagul... Când nu mă vede nimeni și nimeni nu-i pe drum, Sub pasul meu cresc merii din pulbere de fum Și-mi
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
-mi dăruia tot mere din tainele pădurii.Dar sunt bătrân și mărul a ... XIX. 13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. Ce tablou nefiresc Unii stau rezemați de hotarele lumii și privesc plictisiți fumul gros, risipit, Alții dau foc la rugi și atâta nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Strigă unul rănit și pierdut prin mulțimi, Parcă nu mai sunt sfinți, parcă nu mai sunt zei, Unii calcă-n altar și se cred serafimi. Numai ulii sunt treji, după leșuri dau goana, ... Citește mai mult Ce tablou nefirescUnii stau rezemați de hotarele lumiiși privesc plictisiți fumul gros, risipit,Alții dau foc la rugi și atâta nebuniiMorții cațără cruci, nu e timp de dormit,Măi aleargă prin jar cu călcâiele fripte,Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic,Adunând gloanțe vii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
și trupul prea încorsetate până atunci, a fost o lecție, am învățat-o. Din păcate timpul a dovedit că și acest bărbat este la fel de josnic ca acela pe care l-am avut de soț. Olga s-a îndreptat, s-a rezemat de scaun, apoi a continuat. Marian și George în zece zile vreau lucrarea, puteți lucra și cu Sorina și Petruș, pentru orice nelămurire veniți la mine oricând. Eugen Zambilă de acum ești la dispoziția patronului, în locul tău am testat un
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
ei nu sînt cu nimic superiori națiunii române. Națiunea română a fost și de rîsul nerod al umoristului francez Jonathan Lambert, cu toate că spiritualitatea românească a dat Europei, fără să cerșească, așa cum am fost acuzați, destule capete luminate pe care se reazemă istoria continentului și a omenirii. Sînt impardonabile atitudinile premeditate ale francezilor și disprețul față de alte națiuni și față de poporul român. Lambert a vrut să-l lingușească, să-l perie pe realizatorul Laurent Ruquier pentru că l-a invitat în emisiune. Spunîndu-i
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
aflate în Sfânta Scriptură, și această împrejurare are o dublă semnificație, una literară, faptică și una duhovnicească și în veșnicie, pentru totdeauna. Fără îndoială că în adevăr Domnul căuta să mântuie și Sodoma, dar infinita Lui milostenie trebuia să se reazeme și pe infinita dreptate. Altcum, darul cel mai de preț dat Omului, libera voie, ar fi fost anulat. Și Domnul nu își ia Vorba înapoi! Dar în același timp, întâmplarea are importanță veșnică, ieri, azi, întotdeauna. în făgăduința de a
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]
-
along the same architectural lines aș the Lomonosov University în Moscow. ** One of the best theater actresses during the communist period *** famous comedy role (male) în the play „A Lost Letter” by I.L. Caragiale METAMORFOZA Și dintr-odată m-am rezemat de perete - un fulg de nea sprijininu-se de paradisul interior al unei cămăși de noapte aparținând contesei Du Barry, sau poate vreunei Elene din Troia. Topindu-mă repede în orgasmul implacabil de dulce-amărui al morții, am țipat ca să nu cumva
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
dau bolindeți! Instinctul conservării mă puse în mișcare. Alergam pe mijlocul uliței, prin mocirlă și băltoace, strigând disperat : -Să nu dai! Nu da! Nu da! După ce mă fugări, Ilie se întoarse la ceilalți și toți plecară râzând, dispărând în întuneric. Rezemat în băț, plângeam deznădăjduit. -Ce mă fac eu acum? Am rămas de unul singur! Singur! În astfel de situații, blânda zână a Nevoii îți vine imediat în ajutor. Așa că bagheta ei magică mă atinse în scăfârlie : -Am rămas de unul
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]