1,629 matches
-
măcar să întrevadă orizonturi de speranță pentru o evoluție de tip economic care să privească omul și natura în aceeași măsură. Această stimulare a modului de gândire a valorificării resurselor naturale trebuie să privească economia României, aflată într-o criză profundă, rezultantă a următoarelor procese: - destructurarea economică prin dezindustrializarea țării; - dezorganizarea agriculturii, care a dus la o dependență de circa 70% față de produsele alimentare importante; - pierderea a patru milioane de locuri de muncă; - externalizarea resurselor: petrol - 100%; gaze naturale - 50%; - datorie externă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ale acestora sunt însă supraex ploatate; - mica gospodărie rurală; - așezările rurale; - enclave de mici populații religioase (mănăstiri etc.); - sărăcia; - modele de producție și consum tradiționale, proprii populațiilor indigene. Jocul acestor categorii de factori antagonici dau conținut lumii de astăzi, iar rezultanta acțiunilor marchează locul pe care se situează societatea umană pe traiectoria ciclului de evoluție. Oricum, până la lansarea unui concept nou de evoluție a economiei, adaptat secolului XXI, conceptul de dezvoltare durabilă avizat de ONU în 1987 rămâne valabil și ar
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
naturale este suportul economiei naționale și pilon al procesului de dezvoltare în perspectivă; - balanța cost-beneficiu a investiției trebuie întocmită și pentru perioada de după închiderea investiției. Această ofertă este însoțită de studii de marketing, studii de impact, studii de eficiență economică. Rezultanta acestor studii poate contura trei alternative de decizie: conservarea resurselor naturale; un ritm acceptat de exploatare a resursei în interesul generațiilor umane viitoare; valorificarea cu eficiență maximă, conform interesului național. Studiul de impact conținut în pachetul de informații care justifică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și în plan social - Externalități pozitive de interes social - Promovarea de activități de cercetare-dezvoltare - Reconstrucția ecologică - Valorificarea informațiilor de proces - Alternative la resursele care se epuizează și la forța de muncă rămasă disponibilă după închiderea investiției. Câștigurile statului sunt o rezultantă nu numai a înțelegerii dintre investitor și proprietarul resursei, dar și urmare a unor surse suplimentare de câștig. Formele mai des întâlnite de contracte între investitor și proprietarul resursei sunt: concesionare, participare la aranjamente de tip public-privat, relații tip joint-venture
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
un brand, o marcă a localității sau a unei țări care, în cazurile fericite pentru mediu, o evidențiază și se transformă în atractor de interes turistic sau interesarea investitorilor potențiali. La nivel de individ, raportul acestuia cu mediul înconjurăror este rezultanta educației (din familie și școală), tradiției, culturii locale, reglementărilor la nivel național. Mediul rural pare cel mai bogat în manifestări umane față de natură, de grijă pentru aceasta, de păstrare și transmitere a experienței înaintașilor - manifestări care se pierd odată cu depopularea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
între generații inclus în conceptul de dezvoltare durabilă. Pentru țările sărace (și cazul României), volumul total al fondurilor financiare destinate investițiilor este, de regulă, redus, iar atragerea investitorilor nu găsește cele mai propice condiții derulării afacerilor, sărăcia unei țări fiind rezultanta guvernării, a calității decidenților. În asemenea cazuri, trebuie promovate investiții din fonduri proprii cu profil ecologic sau economic, care solicită minimum de capital, dar cu efecte interesante pe plan local sau chiar național. Pentru România, ar putea fi interesante teme
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
rolului unei națiuni. Ca urmare a acestor evoluții, în spațiul economic global, sub influența progresului tehnic, a extinderii piețelor, a mijloacelor moderne de informatizare și automatizare, s-au impus diviziunea muncii între națiuni și interdependența țărilor în realizarea produselor, serviciilor, rezultantă a acestei interdependențe fiind diferența dintre costuri și prețul de vânzare, deci profitul. Integrarea economiilor nu înseamnă în mod necesar armonia între parteneri. Între națiuni apar diferențe de putere, de interese, purtătorii acestora fiind, de regulă, corporațiile transnaționale. Dacă interesele
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
decidenți. Până în această etapă au fost strânse multe observații - ca urmare a unor procese laborioase uneori - care ușurează sarcina decidentului de a selecta scenariul care i se pare cel mai potrivit pentru realizarea obiectivului strategiei. Expresia cel mai potrivit este rezultanta simulării dinamicii spațiului în care evoluează strategia, a limitelor acestui spațiu, dimensionarea eforturilor și efectelor proprii fiecărui scenariu, la care se adaugă criteriile proprii actului de decizie. S-a ajuns la etapa transformării obiectivelor strategice în programe și măsuri, factorul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pădurilor, reforestarea suprafețelor supraexploatate, punerea în valoare a terenurilor degradate de activități economice anterioare, ameliorarea structurii vegetației/ recoltei, plantarea de nuci pe terenul public etc.; - amplificarea activității economice, obiectivul principal al unei strategii de dezvoltare a comunei Roșia Montană, este rezultanta mai multor soluții posibile, cum ar fi: exploatarea extensivă pe termen mediu a resurselor existente cu forță de muncă disponibilă în comună; organizarea filierelor de procesare a produselor agricole; structură a activității economice, agricole în special, concordantă cu cerințele pieței
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
unor situații de criză educațională. Totodată, o altă constatare interesantă este confuzia terminologică dintre conceptele de management, administrație și gestiune, corespunzătoare accepțiunilor lingvistice și mai puțin diferențelor de ordin științific. Încercând o comparație la nivelul conceptelor de administrație și management rezultantele sunt cele din tabelul de pe pagina următoare: (adaptare după Rees, W. David, The Skills of Management, Routledge, Londra, 1991). Opiniile unor autori români poziționează în raportul management/gestiune pe aceasta din urmă ca subsumată primului, astfel încât „... managementul ajunge să cuprindă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
între ele: modalitatea concretă de interacțiune a membrilor grupului, având în vedere dinamica actului de comunicare, pe de o parte, și ierarhia internă a grupului pe baza jocului de statute și roluri, pe de altă parte; - compoziția și organizarea sunt rezultantele corespondenței dintre personalitatea fiecărui membru al grupului și sinteza indicatorilor anterior amintiți (mărime, scopuri, interacțiuni, structură). Ca urmare, pot fi identificate compoziții omogene și compoziții eterogene ale clasei, centrări în jurul liderului formal sau în jurul liderului informal etc. Ca urmare a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
facilitarea relațiilor interpersonale în clasă. Legătura 4: sporirea culturii generale a fiecărui cadru didactic, în sens larg, și a culturii manageriale, în sens restrâns. Legătura 5: traduce interrelațiile care există între sporirea volumului de informații și a deprinderilor procedurale, astfel încât rezultanta procesului de formare să constituie o construcție elaborată a competențelor managerial-pedagogice. Legătura 6 și 7: reflectă efectul de ridicare a nivelului culturii profesionale asupra productivității psihopedagogice la clasă și se adaugă astfel variațiilor perfomanțelor cotidiene din activitatea didactică. Abordarea anterioară
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este egal pentru toți membrii grupului, atunci grupul este egalitar; dacă, din contra, bilanțul este inegal, atunci grupul este ierarhizat. Foarte interesant, mai ales pentru un grup ca acela școlar, bazat eminamente pe informație, este că Friedman definește influența ca „rezultanta unui schimb informațional între unul și mai mulți indivizi, influența celui dintâi fiind măsurată prin efectul produs de schimbul informațional asupra comportamentului celorlalți”. Friedman propune următoarele ipoteze: a. valența unui individ este de 4/oră, ceea ce înseamnă că el poate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
egalitar, în timp ce, dacă bilanțul e diferit, grupul este ierarhizat. Din punct de vedere informațional, proprietățile grupului egalitar sunt clare: dacă un stimul îl atinge pe unul din membrii lui, răspunsul dat în numele grupului de către unul din membrii lui va fi rezultanta fiecărui membru al grupului, rezultantă bineînțeles diferită de răspunsul pe care acesta l-ar fi dat individual. Situația aceasta, o recunoaște și Friedman, este mai degrabă teoretică, fiind extrem de dificil ca toți indivizii să aibă aceeași influență unii asupra altora
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
diferit, grupul este ierarhizat. Din punct de vedere informațional, proprietățile grupului egalitar sunt clare: dacă un stimul îl atinge pe unul din membrii lui, răspunsul dat în numele grupului de către unul din membrii lui va fi rezultanta fiecărui membru al grupului, rezultantă bineînțeles diferită de răspunsul pe care acesta l-ar fi dat individual. Situația aceasta, o recunoaște și Friedman, este mai degrabă teoretică, fiind extrem de dificil ca toți indivizii să aibă aceeași influență unii asupra altora; un astfel de grup permite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
profesorului ș.a.m.d. sunt tot atâtea exemple edificatoare ale deficiențelor potențiale înregistrate în interacțiunile educaționale, ca urmare a unor lacune sau vicii de intercunoaștere. 4.1.2. Relații de intercomunicaretc "4.1.2. Relații de intercomunicare" Apar ca o rezultantă a ceea ce resimt oamenii, copiii, atunci când intră în interacțiune, nevoia de a se informa reciproc, de a face schimb de informații, de a comunica. Clasa, ca univers al comunicării, prin excelență, constituie pentru elevi un univers deschis provocărilor informaționale, cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
le dezvoltă pe termen lung. Această deprindere, internalizare sau chiar învățare socială este dependentă de funcționarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. E important de menționat, la acest nivel, că relațiile interpersonale de influențare nu se manifestă doar ca rezultante ale unor afinități personale, ci sunt determinate și de poziția pe care o ocupă fiecare în ierarhiile subiective și obiective ale grupului-clasă. Totodată, asemenea interacțiuni, soldate sau nu cu un rezultat, pot fi considerate efectul participării conștiente sau inconștiente, dorite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
egal pentru toți membrii grupului, atunci grupul este egalitar; dacă, dimpotrivă, bilanțul este inegal, atunci grupul este ierarhizat.) Foarte interesant, mai ales pentru un grup cum este cel școlar, bazat eminamente pe informație, este faptul că Friedman definește influența ca „rezultanta unui schimb informațional între unul și mai mulți indivizi, influența celui dintâi fiind măsurată prin efectul produs de schimbul informațional asupra comportamentului celorlalți”. • Dacă în urma unor calcule se ajunge la concluzia că bilanțul e același pentru toți și egal cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
motivaționale. Cele mai multe teorii pun în prim-plan două nevoi fundamentale: nevoia de apreciere (numită de alți cercetători ego sau autoeficiență) și cea de autodeterminare sau de liber arbitru. Astfel, motivația intrinsecă (curiozitatea, nevoia de descoperire sau de senzații noi) este rezultanta acestor două nevoi: nevoia de apreciere și nevoia de autodeterminare. Această din urmă motivație explică în mod ideal pasiunile și hobby-urile noastre... Pentru mai multe detalii Lieury, A.; Fenouillet, F., Motivation et réussite scolaire, ediția a II-a, Dunod
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
bariera care separă părțile societății. Drepturile reale presupun exercitarea exclusivității. În felul acesta părțile se individualizează. Mai departe Însă, solidaritatea negativă nu ar fi posibilă „decât acolo unde există alta, de natură pozitivă, pentru care prima nu este decât o rezultantă și o condiție”. (p. 137)[...] „Solidaritatea negativă nu este decât o emanație a unei alte solidarități, de natură pozitivă: este repercusiunea În sfera drepturilor reale a sentimentelor sociale care vin din altă sursă.” (p. 139). Cu alte cuvinte, mecanismul instituțional
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțional) și relațiile reciproce sau schimburile sociale. În relațiile negociate, actorii se angajează Într-un proces comun, mutual, de negociere, prin care ajung la o Înțelegere contractuală a termenilor de schimb. Desigur, angajamentele negociate fiind doar incomplete, există Înțelegeri sociale, rezultante ale unui proces de negociere socială, ce iau forma prevederilor legale sau a componentei instituționale a relației. Relațiile sociale de reciprocitate pe termen lung, schimburile sociale ce nu devin tranzacții nefiind guvernate În primul rând de mecanisme instituționale formale, produc
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
construcția instituțională nu este irelevantă atât timp cât actorii colectivi implicați sunt organizații, iar schimburile au totuși loc În cadrul reglementat al pieței. Totuși, mecanismele asiguratorii ale instituțiilor nu sunt suficiente pentru generarea cooperării, fiind complementate, Într-o măsură decisivă, de Încrederea interpersonală rezultantă a relației durabile, implicate Într-un context mai larg de schimburi Între actori. Uzzi identifică mai multe caracteristici și funcții ale legăturilor implicate. În primul rând, acestea presupun Încrederea Între parteneri: așa cum afirmau Molm și colaboratorii (2000) Încrederea se construiește
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costisitoare, iar capacitatea cognitivă este limitată), relațiile implicate presupun coordonarea reciprocă Între structuri și, prin angajamente reciproce credibile, stabilizează activitatea organizației și influența mediului organizațional. Uzzi (1997:61) afirmă că implicarea acțiunii În relații generează o logică de schimb unică rezultantă din structura socială a rețelei și din procesele individuale de luare a deciziei pe care le promovează. Într-o astfel de logică de schimb, Încrederea este principala structură de guvernare (governance structure), transferul de informații este mai explicit și aranjamentele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
uneia dintre concepțiile concurente. Logica poate fi extinsă la nivelul oricărei forme de stabilizare a proceselor cooperatoare. În câmpul organizațional, scopul fundamental urmărit de actori este supraviețuirea „construcției” și menținerea statu-quoului. Nu În ultimul rând, rutinele și practicile instituite sunt rezultante ale felului În care organizația a interpretat și a răspuns cerințelor percepute ale mediului În trecut, procesele atenționale fiind centrate pe ceea ce a fost important În trecut, și nu pe prospectarea viitorului. În acest fel, structura organizațională devine o componentă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
apaține lui V. Mihăilescu (2004) și se referă la legitimarea discursivă a schimbărilor instituționale astfel Încât acestea să devină legitime, să capete sens și să fie acceptabile de către populație. În sensul de spații ordonate, ce prezintă o anumită ordine socială stabilă, rezultantă a asumării de roluri. Factorii de producție conform teorie neoclasice sunt: capitalul uman (munca), capitalul fizic (mașini, utilaje), resursele naturale, tehnologia și cunoașterea. Acestea Împreună compun stocul de capital. Postulatul maximizării conduce la investiții În factorul de producție cu profitabilitatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]