899 matches
-
neașteptate încât am dori să mai continue, dar poeta, dintr-o trăsătură de condei, ne face să înțelegem miracolul fiecărui poem născut, crescut și dat lumii spre edificare. Mici secvențe de viață, fiecare poem, realcătuiește jocul de puzzle din elemente risipite, reașezate anume după o strategie proprie. Nici o mișcare în plus sau în minus: “prima oară când întind brațele / strâng cerurile mai aproape de tâmple / ating forma iubirii să ne aparținem / gângurit de lumină în scutec de magnolia / astăzi...” Totul de o
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
cuvântul de-nceput și de sfârșit, iubirea. Tot ce începe mai devreme, sfârșește mai devreme... Dincolo de ce se-adună în noi suntem lumini - suflete întoarse la matcă -, această ninsoare de flori e marea întâlnire. O lume de poveste în ochi risipită cu mare dăruire! Totul crește în cer, o stea, un fluture, o boare-argintată se pierde în lumina undei. Din clipă în clipă, din zi în zi, din anotimp în anotimp, fugim de moartea din noi. Alungă-ți norii cenușii de pe
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
ușa de la soartă De rugăciuni fierbinți mi-s gândurile ninse Păstrate-s cu credință, de vremuri neatinse. Plutesc în al căsuței pridvor, pășind sfios Să nu-mi ucidă visul curat și luminos Și să nu calc pe file prin colțuri risipite Din care să răsară doar amintiri cernite. Plutesc, mă-ndrept agale spre casa nemuririi În care masa-i plină cu tainele iubirii Răzbate lin spre lume un cânt dumnezeiesc Cu liniște mă umple, plutesc... Oare, iubesc?! SĂRUTUL TĂU Sărutul mi-
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
să distrug gloria lui Coșbuc , după ce distrusesem înainte gloria lui Caragiale și cum aveam să o fac mai târziu cu Eminescu. Bogdan Amaru e un tânăr scriitor român și, fiindcă nu poate fi prezentat prin activitatea sa literară inegală și risipită, îl voi prezenta prin câteva scurte fragmente de scrisori, ce mi se comunică, asupra cărora atrag cu tot dinadinsul atenția cititorilor(...). Iată în câteva rânduri impresionante icoana mizeriei din trecut, la care se adaugă acum și boala... Cine dintre noi
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
Strigăt de viață, fericire. Clipă incertă dual sfâșiat de neant. Ochi încețoșați de lumină și întuneric Bucurie, trisțe Duplicitare trepte spre lumină. Mamă Prunc Infinit Tată. PUNTEA CERULUI limbi scânteietoare se ridică din frunzele uscate iluziile ard clipe de gânduri risipite violet, miresme suave, din neutroni sălbatici un Big Bang se ivește rătăciți printre formule, așteaptă miliarde un culegător de aștri, bătrânul măslin e doar o umbră călătoare un mugur e salvarea Blue eyes Katharsis scară în infinit. SĂ APRINDEM RUGUL
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești ca fiind un “morman de fiare vech” ce trebuia lichidat”, ce a constituit semnalul (așadar, “măcel economic-financiar premeditat”) la: luați, furați, risipiți . Totul cu complicitatea guvernelor, “indiferent de natura lor” “în mutuală înțelegere, să guverneze cu orice preț, salvându-se reciproc la fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În “Al
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești ca fiind un “morman de fiare vech” ce trebuia lichidat”, ce a constituit semnalul (așadar, “măcel economic-financiar premeditat”) la: luați, furați, risipiți . Totul cu complicitatea guvernelor, “indiferent de natura lor” “în mutuală înțelegere, să guverneze cu orice preț, salvându-se reciproc la fiecare 4 ani”. Totul sub deviza istorică “dacă nu acuma, atunci când, dacă nu noi, atunci cine?”. Etc., etc. În “Al
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
o discuție calmă, nelimitată de timp, simțea cum secundele se scurg fără să-și găsească cuvintele potrivite. O urmărea cu o privire mută, mai grăitoare decât un discurs bine pregătit, fără să-și poată descleșta gura, conștientă de fiecare minut risipit: - Noi așteptăm de la tine nepoți, ești unica noastră bucurie, ai rămas mândria noastră și nu mai ai douăzeci de ani ca să nu gândești lucrurile în miezul lor. Ai toate calitățile ca să fericești un bărbat! În urechile Aialei stăruia acum glasul
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
meu cum suie Noaptea cu lună stele lăcrimând Din trupul tău am rupt acum azima Răspunsurilor care nu le-ai dat Și am închis în carnea noastră vina De îngeri prăbușiți întru păcat. (20) Georgeta RESTEMAN: CANDELE ARD, ÎN NUFERI RISIPITE Candele ard, în nuferi risipite Plutind sfioase-n liniștea-nserării Cu-atâtea vise-n noapte tălmăcite Ne-am răstignit în dorul depărtării, Ascunși în nurii florilor sfințite Ca roua munților ce-alină dorul Concertul frunzei verde-arămite Noi ascultăm în trandafiri
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
lună stele lăcrimând Din trupul tău am rupt acum azima Răspunsurilor care nu le-ai dat Și am închis în carnea noastră vina De îngeri prăbușiți întru păcat. (20) Georgeta RESTEMAN: CANDELE ARD, ÎN NUFERI RISIPITE Candele ard, în nuferi risipite Plutind sfioase-n liniștea-nserării Cu-atâtea vise-n noapte tălmăcite Ne-am răstignit în dorul depărtării, Ascunși în nurii florilor sfințite Ca roua munților ce-alină dorul Concertul frunzei verde-arămite Noi ascultăm în trandafiri fiorul Îți mângâi gându-n
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
de simțuri (să se vadă ciudata prezență a mâinilor, care evocă nu doar tactilitatea: “Câteodată mâinile noastre tac îndelung/ Acoperindu-se de mirare...”), sublimate, esențializate, la răstimpuri, în ecou, izbutesc, în cele din urmă, să reconstituie, cât de cât, sensul risipit, ancestrala “vatră cu stele” (ce absoarbe, în polisemia ei, spațiu, timp și stare de spirit), reușesc să-i refacă nevăzutului Sens, parțial, chipul, conturul, smulgând din uitare, din gropnița vremii, fragmente precum obcina, munții, voievozii, strămoșii, părinții, copilăria: “Basmul l-
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
despletită: Noi, să tremurăm de dor Când clipa se-nfiripă . Aș căuta amurgul Să-mi dăruie imnun Pat împrejmuit de frunze Și mirosul florilor . Cuvânt după cuvânt Să-mi spui doar în tăcere : Eu, să te privesc uimită De doruri risipită . Referință Bibliografică: Cuvânt după cuvânt / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CUVÂNT DUPĂ CUVÂNT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348384_a_349713]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TE IUBESC! Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 644 din 05 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Te iubesc! Te iubesc cu fiecare clipă care-n zborul ei, mângâie gândul risipit și cu fiecare mângâiere care-nfioară trupul obosit, de anii care-n trecerea lor au întețit flacăra iubirii și focul care arde mocnit!. Te iubesc cu fiecare cuvânt din inimă rostit, care împrăștie mâhnirea cu lacrimi umezită și aduce fericirea, imprăștiind
TE IUBESC! de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348447_a_349776]
-
că spondiloza își făcea din nou prezența. Își frecă energic brațul.” Mi-e bine!” - se îmbărbătă și râse copilăros. Ce noapte minunată!... Tăcerea plutește peste cătun. Nu se zărește nimic. Toți dorm duși; sus în coasta pietroasă, mai aproape de cer, risipiți, morții cu morții, jos în vale, mai aproape de pârâul dătător de viață, laolaltă, viii cu viii.” Din depărtări răzbătu în ecou: ”Tu-tu!” - țipătul unui tren de noapte. Pe ecranul negru al cerului, imaginația proiectă un tren rulând pe șine
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
de abonamente lunare sau nu aducem venit, suspendă traseul. La naiba, pierdem amândoi, măi Pandele! și n-am de gând să mă spânzur ca fostul patron. În dreptul vagonului, pe peron, se vedea o singură persoană. În jurul ei flori albe zăceau risipite. Ființa se agita frământându-și palmele, legănându-se de pe un picior pe altul și țipa: - Geani, coboară! Geaniii! Coboarăăă! Te rog, Geaniii! Ca să vadă mai bine, Bebe, nostim, își turtise năsucul de geam. Pumnișorul lui se deschidea și se închidea
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
mijlocul lui iunie. O Lună plină, încremenită, făcea fețe-fețe încercând să se desprindă. (Hazardul hâtru, o țintuise de cer c-o piuneză și-i lipise bandă adezivă pe gură, sătul de limbarița cu care-și muștruluia alaiul de tinere stele risipite.) Imobilizată, ”regina” s-a pomenit cu un nor, iubăreț nevoie mare, deasupra. Penibilă situație! Luna-gălbenuș arăta ca un ”ochi” preparat de un novice, tuflit, taman pe dos, pe boltă. Doamne, ce curtezan posesiv!” - își zise, sătulă de pupăceala îndrăznețului. Devenise
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SUFLET NINS Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă oglindeam în ochii tăi adânci Cum cerul se-oglindește într-un lac Împresurat de colțuroase stânci Pe care risipite stele zac. Vedeam lumină și-mi era de-ajuns Și liniștită-n sinea mea cântam, O, cât de mult, ce mult mă înșelam, Că taina lor era de nepătruns. Eu văd că lumea mea s-a destrămat Și tot ce
SUFLET NINS de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378057_a_379386]
-
veac vindeți o țară ce am ajuns în fața acestei lumi neam de batjocură și ocara! Pe cei puternici i-ați împins pe-afară rămas-ați voi și slugile de stana, va cânta azi-mâine-o fanfara dar unde este nația română? E risipita în șapte vânturi și-n șapte cripte e-ngropată in sapte limbi își are gânduri in sapte limbi va înjură deodată! Stăpâni de-o clipă peste clipe tremurând în fața inerției vieții în ani va pierdeți și-n risipe veți simți ,în
UNDE E NAȚIA ROMÂNĂ? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375850_a_377179]
-
viața) sau papiota roșie (iubirea) cu sinestezia simboliștilor sărutam movaliu. Ioan Adrian Trifan își vede iubita-iubire plămădită din chiar lumina lunii proiectată în dimensiuni și forme statuare pe culmi atât de înalte, încât diafanul înger uman aduna de pe cer stelele risipite. Delicata și rafinata Paula Romanescu își traduce simțământul în slovele românești, care exprimă cel mai bine melanjul de speranță și emoție în așteptarea norocului tradus în unirea a două suflete. Dar un nenoroc statornic i-a arătat zâmbetul vinețiu al
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DEȘERTĂCIUNE-I VIAȚA Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deșertăciune-i viața, cu lacrimi pe obraz, Singurătăți în porturi, corăbii risipite, Când nimeni nu te vede, doar luna pe pervaz, Din negură privești la clipe fericite. Și-ncerci să ți le-aduci de tine mai aproape, Mirosul lor te-mbată, îl ai în nări de-acum, Dar aspre răni în suflet
DEŞERTĂCIUNE-I VIAŢA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372725_a_374054]
-
astfel, ne irosim viața în proiecte îndoielnice și ne irosim puterile sufletești urmând scopuri egoiste, ignorând poruncile divine. Mai este de mirare că în trupul nostru cedează ba una, ba alta? Când inima este împărțită, viața nu poate fi decât risipită... Redau mai jos câteva sfaturi înțelepte care se pot transforma în soluții dacă avem bună voințăde a le acorda puțină atenție: 1.Să ai încredere în propriile tale forțe și să-ți înlături complexele de inferioritate crezând în Dumnezeu cu
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372727_a_374056]
-
trimiți misive, Strigându-ți mut iubirea încă trează. M-aș pogorî de fiecare dată, Ori ca alint, ori fulger ce străbate Adâncul venusian, ori nestemate Săruturi, mir pe gura însetată. Cât eu nuntesc în tine, timpul trece, Iar clipele așteaptă risipite Inert și inutile, pe orbite, Să reînvie mirele vorace. De ce revin? Nestrămutată vrere! De bunăvoie'n tine ferecată, Mireasă pe vecie mie dată, Iubirea mea se scrie pe tăcere. *** Referință Bibliografică: Aș vrea să fiu cometă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
AŞ VREA SĂ FIU COMETĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373285_a_374614]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTE DE VIS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1729 din 25 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce noapte de vis! Sevă violetă îți susură-n trup și te înfioară. Miraj risipit întruna repetă: Ești tânăr iară! Profunzimi de dor se umplu cu-arpegii. Cioplești pe mister litere sonore. Stelele le-auzi descifrând solfegii din aurore. Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și simți
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372159_a_373488]
-
De trei ore în picioare Gânditoare stă o fată. E ajun de sărbătoare. Lumea toată-i bucuroasă. Ea privește tristă-n zare Cu lumina stinsă-n casă. Ai plecat de mult iubite Și totuși astăzi chipul tău Vine-n gânduri risipite Să-mi umple-al nopții negru hău, Când vântul șueră nebun Spulberând pe drum zăpadă Și mulți copii pe Moș Crăciun Treji așteaptă ca să-l vadă. Știu de mult că e poveste, Dar tot sper că Moșul vine Și-așa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subțire, iarna va fi săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului la descântat. Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, așa că până la
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]