909 matches
-
Societății și acționează neobosit În adâncurile secrete ale Existenței poporului englez; străduindu-se să o despartă și să o izoleze În două mase contradictorii, care nu comunică Între ele. Ca număr și chiar ca forță individuală, se pare că Sărmanii Robi sau Salahorii cresc din oră-n oră. Dimpotrivă, Secta Filfizonilor nu este, prin natura sa, menită să-și facă prozeliți; dar se laudă cu marile ei resurse ereditare și cu forța dată de unitatea ei; În timp ce Salahorii, dezbinați În numeroase
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
românesc. O nouă abordare, București, 2001; Enciclopedia culturii tradiționale românești, București, 2001; Folclorul și etnografia sub protecția Academiei Române, București, 2002. Ediții: Mihail Canianu, Studii și culegeri de folclor românesc, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1999 (în colaborare cu Mihai M. Robea); Sal Segall, Din folclorul poporului evreu. Credințe, datini și superstiții, cu o scrisoare de Gala Galaction, pref. Dan Horia Mazilu, București, 2000; I.-A. Candrea, Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile și credințele poporului român, pref. Dan Horia Mazilu
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
împovărați între romani". În același sens se exprima și scriitorul Salvian din Galia, pe la 450: "Romanii se duc la goți, burgunzi sau alți barbari și se asociază cu aceștia. Ei preferă să fie liberi sub aparența robiei, decât să fie robi sub aparența libertății". Și el adaugă: Ei caută la barbari omenia romană, căci la romani nu mai pot suferi neomenia barbară". În perioada de sfârșit a Imperiului Roman se constată o scădere a populației, părăsirea terenurilor agricole, descompletarea armatei.1
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Thessalonic, legendă hagiografică, cuprinde descrierea apărării Salonicului în fața năvălirii slavilor din secolul al VII-lea. Legenda ne prezintă pe slavii alcătuiți din triburi nomade și trăind în colibe, cum se năpustesc cu ajutorul avarilor în câmpia Salonicului, în timp ce populația romanică este robită de năvălitori și dusă în părțile Panoniei (teritoriile dunărene). Textul spune: "Acolo însă, ei păstrează de la părinții lor moravurile romanice, trăiesc împreună precum odinioară evreii, iar întărirea sufletească le-o dă credința ortodoxă și povestiriule despre strămoșii lor". În cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu, Andrei Bârseanu, București, [1940]; Mihail Robea, Andrei Bârseanu folcloristul, LL, 1960, 261-276; Bârlea, Ist. folc., 297-298; Dicț. lit. 1900, 94-95; Adrian Fochi, Centenarul unui act fundamental de cultură: antologia de folclor transilvănean a lui J. U. Jarník și Andrei Bârseanu, REF, 1985, 152-155; Iordan Datcu, O
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
reținut culegerile lui Alexandru Vasiliu și D. Furtună. Repertoriul transilvănean este cuprins în culegerile lui G. Cătană (Banat), I. Pop-Reteganul, Pauline Schullerus ș.a. Stadiul contemporan al b. poate fi urmărit în culegerile lui Ovidiu Bârlea, I. Nijloveanu, Gh. Vrabie, Mihail M. Robea, Octav Păun și Silviu Angelescu, Pamfil Bilțiu, acestea din urmă provenind din zone folclorice mai restrânse (Olt, Argeș, Dâmbovița, Maramureș). Fie că este inspirat direct dintr-un prototip folcloric cunoscut, fie că este o creație strict personală, originală, b. cult
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
1975; Mihai Lupescu, Tei legănat. Folclor moldovenesc, îngr. și pref. Petru Ursache, Iași, 1975; Octav Păun, Silviu Anghelescu, Folclor din Dâmbovița, București, 1978; Ion Nijloveanu, Basme populare românești, București, 1982; Felix Karlinger, Rumänische Märchen ausserhalb Rumäniens, Kassel, 1982; Mihail M. Robea, Basme populare românești, București, 1986; Pamfil Bilțiu, Făt-Frumos cel înțelept. O sută de basme, povești, legende, snoave și povestiri din județul Maramureș, Baia Mare, 1994; Viorica Nișcov, A fost de unde n-a fost. Basmul popular românesc. Excurs critic și texte comentate
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se sfarmă mintea, și aerul pin nări Abia ajunge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se sfarmă mintea, și aerul pin nări Abia ajunge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de lege, polonul e viclean. Turcul e drept ca legea, firea lui e adâncă Inima lui e bună, vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci de ani Și craiului d-acolo să -i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-a lungul drumurilor în grămezi zac, negri, morții, Ienicerii și spahiii căpățîne duc în suliți, Iar mulțimea cea robită se-mpingea plângând pe uliți, Peste crucile-nclinate sună jalnic glasul cobii Și cu sutele deodată sunt mânați în urmă robii. Unii sunt legați cu brâie, și în lanțuri grele unii {EminescuOpVIII 206} Și cu mînile la spate cetluite tot cu funii; Glas de clopot și bocire, lungul chinurilor vaier, Cu urlări de biruință se amestecă în aer; Plâns și gemet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frății de cruce și cumetrii, meșteri de-a înșela prin ele pe cei proști. Niciodată n-au fost ei cuiva cu credință, nici chiar vechilor împărați ai romanilor. Împăratul Traian i-atacase, i-a strivit de tot și i-a robit, ucigând pe împăratul lor, Decebal, al cărui cap a fost înfipt într-o suliță în mijlocul orașului Roma. Ei sânt așa numiții daci și besi. Dentăi locuiseră în vecinătatea Dunării și a fluviului Sau, numit astăzi Sava, unde locuiesc sârbii, în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întărîta pasiunile puind în luptă interesele. Bunul simț și patriotismul Adunărilor noastre legiuitoare vor trece ele în sfârșit înaintea vederilor interesate și înaintea cuvântului de ordine ce le dau cei doi sau trei corifei ai partidei care până astăzi au robit voințele mandatarilor națiunii? Aicea este toată chestia pentru moment, ne spune agricultorul nostru în limbagiul lui. [12 februarie 1882] 52 {EminescuOpXIII 53} ["PARTURIUNT MONTES... "] Parturiunt montes, nascitur ridiculus mus, gem munții și se naște un șoarece. După vântul care și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
principii - mari și late - ne înșiră foaia guvernamentală ca program viitor al partidului roșu. 1. Dreptatea nu este așezată pe temelii. 2. Instrucțiunea în sate nu este. 3. Nu s-au îngrijat nime ca sătenii să nu fie din nou robiți prin tocmeli agricole. 4. În comune nu sunt drumuri, plantații, poliție, spitaluri. 5. Bătaia nu e bună. Știam până acum că un program cată înainte de toate să fie pozitiv. Din negațiunile: "nu este dreptate" "nu este instrucție" "nu 'ngrijește nime
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
departe de-a înceta, merge și va merge crescând. În fiece an bugetul se încarcă cu sarcini nouă în favorul negoțului străin, cari sarcini în ultima linie cată a se plăti din munca producătorului. Daca am întreba la țăranii vânduți robi pentru dări câte procente din datoria lor sunt destinate a acoperi anuitățile drumului de fier, câte pentru plata unor funcționari de prisos, câte pentru cheltuieli de lux am vedea clar că, cu asemenea organizare, unde predomină decorarea trădării și pensionarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toată rușinea crimei și vrednic de toată răsplata pentru virtute, zugrăvește punct cu punct pe Isus Cristos; asemănarea este așa de izbitoare încât toți Părinții Bisericii au simțit-o și nu e cu putință să te înșeli. Trebuie să fii robit de prejudecăți, să fii orb pentru ca să îndrăznești a compara pe fiul lui Sofronisc cu fiul Mariei” (cf. J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, II, Ed. Moldova, Iași, 1998, p. 145). Concluzia lui Rousseau: „faptele lui Socrate, de care nimeni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
exemplu, cineva este Înflăcărat de dorința răutăcioasă de a arăta ridicolul din comportamentul cuiva, Își dezvăluie, de fapt, fără să-și dea seama, micimea sufletească, devenind astfel el Însuși ridicol (și implicit ținta unor ironii). * „Unii stăpînesc cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe moment de către cineva pentru a face pe placul unei persoane foarte influente, dar cu adevărat mediocră, care nu poate suporta superioritatea celor din jur). Μ Egoismul este o poartă Închisă spre lume, deoarece omul robit lui este, de fapt, robit sieși: egoistul nu se poate bucura de bucuria altuia și nu acceptă, În forul său interior, punctul de vedere al altuia (de aceea nu poate cunoaște, de exemplu, taina comuniunii sufletești din sentimentul de prietenie). Μ Când despre un semen
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente ce terorizează lumea modernă” (David, 1997). Sectele sunt apărute „la marginea societății, sfidând regula generală și incriminând majoritatea”, ele reprezintă o „realitate dureroasă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în „Buletinul Bibliotecii Române” din Freiburg. Sunt puse în circulație texte vechi românești, rigoarea științifică a comentariului neexcluzând nuanțate aluzii politice la practici întâlnite în relațiile dintre state (Două campanii rusești în Moldova. 1711: „Prietin” ori „Rob supus”?, 1965, Manuscrise robite de cazaci la 1653, 1966). Rubricile „Texte și documente” și „Zodia Cancerului” sunt consacrate fenomenului literar românesc și vieții culturale din țară. Articolele și cronicile înregistrează ravagiile imixtiunii politicului în cultură. Des vizat este procesul de „reconsiderare” a scriitorilor interbelici
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
Dacă din suferință se naște ura și din ea revolta, aceasta din urmă se leagă de un alt sentiment fundamental (pe care uneori îl și generează), nădejdea, noțiune constituind al doilea nucleu al bipolarității amintite. „O nădejde luminează fețele nemângâiate”, robii continuă un „drum al nădejdilor” și în suflet cresc „mugurii nădejdii”. Profetismul devine explicit: „Din geana zorilor albastre / Eu văd cum tremură și-nvie / Nădejdea visurilor noastre” (În codru). Idealul ca obiect al nădejdii ar fi dor, noroc, sărbătoare sau
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
de tip tulpină pare cel mai bun, se ascundea un proiect politic de reformă a dreptului de moștenitor pe care evenimentele din Franța din 1870 l-au împotmolit însă (Segalen, 1987). Referindu-se la necesitatea de a nu ne lăsa robi pasiunilor noastre politice,ideologice și religioase în abordarea unui subiect științific, E. Durkheim îl citează pe La Play și arată că, așa cum pentru el familia patriarhală și tulpină este punctul de reper valoric, alți autori glorifică tipul modern de familie. Durkheim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
, Mihail M. (16.X.1928, Mioveni, j. Argeș), folclorist. Este fiul Zoei (n. Năstase) și al lui Mihai Robea, țărani. După studii liceale la Pitești (1942-1952) și universitare la Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), devine profesor de limba și literatura română la școli din Breaza (1954-1957), Brănești, județul Ilfov (1957-1959), director al Liceului nr. 27 din
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
cu larghețe, ca dintr-o besactea, ametiste și peruzele, topaze, opale și rubine cu care își „pietruiește”, etalând un apetit ca și oriental, discursul. Și în „viziunile” lui de călător (fie că sunt sau nu „viziuni de artă”) se lasă robit de feeria de nuanțe, de „poema de culori și fantasme” a câte unui peisaj care, țintuindu-l locului cu magica lui fosforescență, „exaltă” gingașe „senzații poetice”. Numai că insistența în acest registru conduce, după câteva tușe mai „împăstate”, la un
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Ghinoiu, Georgeta Caludi. Din 1986 colegiul de redacție îi cuprinde pe Al. Dobre (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, Ion Ghinoiu, M. M. Robea, Speranța Rădulescu. Din 1987 secretar responsabil de redacție este Sabina Ispas, iar între membri sunt cooptați și Ion H. Ciubotaru, Ion Cuceu, Iordan Datcu, Ion Oprișan. Din 1988 între membri figurează și Boris Zderciuc, iar din 1989 - Constantin Costea, Gabriel
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]