902 matches
-
cele din urmă, ca o înlocuire a umanului într-o lume postumană”. (Bukatman, 2000, p. 98Ă În primul rând, termenul cyborg a fost creat de către astronauții Manfred E. Clynes și Nathan S. Kline în 1960 pentru a desemna un sistem robotic om-mașină, autoreglabil (self-regulatingă, realizat ca o soluție hardware adusă alterării funcțiilor corporale în diferite medii terestre și extraterestre. Cyborgul ar fi prin urmare mai flexibil decât organismul uman în orice mediu înconjurător datorită capacității sale de adaptare. Cercetarea timpurie a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi Thagard, 1998; Darden 1998Ă, până la integrarea filosofiei minții în studiile cybersociale (vezi Churchland, 1998Ă, nu se dovedește a fi o mare distanță. Numită „ecologie cognitivă” (vezi Lévy, 1994Ă, popularea spațiului cu forme variate de inteligență, uman-cibernetice sau de conștiință robotică (vezi Rucker, 1995Ă se vrea un exemplu al faptului că „inteligența” nu mai poate fi considerată o proprietate strictă a umanului. Astfel, cybermașinile, depășind înțelesul mecanicist, sunt relaționate operațiilor biologice ale creierului grație invenției și dezvoltării rețelelor neuronale, a procesării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și cunoașterea umane, știința vieții sintetice încearcă să reconceptualizeze biologia. Viața artificială este creată atât în spațiile realității virtuale, în cadrul cărora se realizează interacțiunea dintre uman și entități sintetizate (avataruri agenți sau diverse creaturi artistice digitaleă, cât și în formele robotice evolutive ale realității fizice (pet-urile electronice sau teleroboțiiă. Pe de o parte, percepțiile umane sunt interfațate și protezate, iar pe de altă parte teritoriile abstracte de date se „organicizează” și înfățișările sau relațiile dintre ele se „animă”. Entitățile virtuale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi pentru această distincție Levy, 1992Ă, la fel ca în domeniul deja analizat al inteligenței aritificiale. Prima orientare, programul „slab”, urmărește crearea de modele sintetice de evoluție în scopul aprofundării studiului despre viața biologică sau în scopul construirii de artefacte robotice, fără a pretinde că aceste sisteme au o viață a lor (de pildă Boden, 1998, Bedau, 1998, Taylor și Jefferson, 1995, Resnick, 1995Ă. În viziunea celei de-a doua orientări, programul „tare”, aceste modele sunt la fel de vii precum organismele biologice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mod tehnologic asupra corpului propriu, artistul extrapolează inevitabilitatea modificării trupului uman în general. Stelarc a experimentat cu propriul corp amplificarea undelor creierului, a bătăilor inimii sau a activității musculare. Astfel, a realizat „A treia mână” („Third Hand”Ă, un construct robotic atașat brațului uman care funcționează ca o extindere cyborgică a corpului uman controlat prin electrozi conectați la diverse părți ale trupului. De pildă, când activitatea musculară este detectată într-un anumit loc, o anumită parte a celui de-al treilea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întrepătrunderea corpului uman de tehnologie cibernetică cu scopul evidențierii materialității corporale deopotrivă ca tehnologizare și încorporare: „În postuman nu există diferențe esențiale sau demarcații absolute între existența trupească și simularea computerizată, între mecanismul cibernetic și organismul biologic sau între teleologia robotică și țelurile umane” (Hayles, 1999, p. 3Ă. Informația tehnologică care virtualizează umanul la interfața computerului nu poate fi într-adevăr separată în mod ontologic de substratul material al corporalității. Dacă transumanismul (vezi mai josă privilegiază „patternul informațional asupra instanțierii materiale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1988Ă este că roboții inteligenți ai viitorului vor supraviețui după autoextincția omenirii, iar ecranizarea „Eu, robotul” (2004Ă, regizată de Alex Proyas după celebra carte a lui Isaac Asimov lansează posibilitatea ca roboții să încalce cele trei legi etice ale comportamentului robotic și să facă o crimă în rândul omenirii. O posibilă consecință a acestei evoluții este revolta mașinilor de a scăpa de sub controlul uman, din captivitate și din sclavie, un adevărat scenariu de literatură și de cinematografie științifico-fantastică, care ajunge până în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vor fi caracterizate prin trăsătura spiritualității, fiind denumite „mașini spirituale”. Cu ajutorul circuitelor implanturilor neuronale sau prin transferul conținutului minții umane în computere, Ray Kurzweil ajunge în proximitatea existenței unor ființe inteligente nemuritoare, după cum prezice și Hans Moravec construirea unor dispozitive robotice capabile să preia conținutul inteligenței umane și să o imortalizeze noi suporturi artificiale. Prognosticurile conform cărora la sfârșitul secolului XXI nu va mai exista mortalitate grație tehnologiilor portabile ale creierului celebrează supraviețuirea minții umane în noi suporturi computaționale care lasă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un numitor comun cu scopul de a sublinia poziția fluidă și mutantă a subiectului într-o lume postumană. De pildă, în instalațiile teleprezenței/teleacțiunii și ale transgenezei, artistul intervine în procesul genetic sau în cel al comunicării umane, animale și robotice. Arta transgenică, ca abordare estetică a relației dintre biologie, tehnologia computerului, etică, interacțiune dialogică și Internet, devine obiectul/subiectul din „Genesis” (1999Ă, de la Center for Contemporary Art din Linz, Austria. Urmărind să chestioneze supremația omului asupra naturii și a celorlalte
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
concomitent cu invenția noilor tehnoștiințe. De asemenea, militează pentru adoptarea unei poziții etice critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1985 până în prezentă. Primul stadiu al ciberneticii este ilustrat prin Claude Shannon și Norbert Wiener (stabilitatea sistemelor mecaniceă, al doilea prin Humberto Maturana și Francesco Varela (accentul asupra observatoruluiă, iar al treilea prin diverși teoreticieni ai inteligenței și vieții artificiale (robotică și simulareă. 19. Katherine Hayles (1999Ă remarcă perpetuarea umanismului liberal (care cultivă coerența și raționalitatea euluiă în opera informaticianului Norbert Wiener sub forma „anxietății cibernetice”: calculatorul este designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prostiile. Fișe de post, fișe de specializare, fișe de disciplină, fișe medicale, „matrice de evaluare“ (te credeai în cyber-space), „chestionare de satisfacție“ (astea îți puteai doar imagina ce înseamnă). În fiecare semestru, un toptan nou. Completam rubrică după rubrică, orbește, robotic, să apară ceva. Nu le citea nimeni. La ședințele de catedră sau de consiliu, ni se spunea de fiecare dată că „a scăzut calitatea educației“ și că meseria noastră „nu se mai caută pe piața muncii“. Și tot de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
treburile vreo 22 de ani. Eu vroiam altceva. Modelul meu fusese construit matematic, o machetă a posibilităților pe care-o confundam voios și intenționat cu realitatea. M-aș face de rușine dacă i-aș descrie toate detaliile. Procentajele se-amestecau robotic, avantajos: frumusețea cu inteligența, bunul-gust cu sensibilitatea, cumințenia cu experiența sexuală. Ultima combinație, mai ales, stârnea zâmbete. Femeia implantată în creier, „iubirea visurilor mele“ (cum zicea melodia), era o cadână nepătată, o prostituată de lux care își etala talentele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din oraș, ca piesele de Lego, dezinvolt, între ele: dăduse Bordeiul unui escroc, și-acum îl vroia înapoi, la schimb cu jumate din depoul Victoria. Strivise Armeneasca sub o clădire de birouri, iar lângă Sfântu Iosif aprobase un building modern, robotic, ca cyborgul din Aviatorilor: 19 etaje, 75 de metri înălțime. Proiectul se numea, ironic, „Cathedral Plazza“. Despre Crețulescu, se-auzea că o s-o ascundă după un zgârie-nori, să arate civilizat, ca la New York. Avea ce-avea cu bisericile: tăia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cele două clădiri apropiate. Trotuarul era minuscul, cât o alee din spatele blocului: n-aveai spațiu decât să te strecori între vagoane și zid. S-au deschis toate ușile, scărița ajutătoare s-a despăturit ca la autobuzul cu grași și vocea robotică ne-a invitat pe toți să coborâm. Deși rămăsesem singurul călător, am ascultat-o, cuminte și civilizat. Mi-am luat elan și, sărind cu toată forța și ura pe scăriță, am aterizat pe trotuar. După ce-am reperat cafeneaua, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rău omului; robotul trebuie să execute ordinele (comenzile) primite de la om; roboții trebuie să-și conserve existența dacă aceasta nu contravine legilor indicate. • 1941 Isaac Asimov a folosit cuvântul "robotizare" pentru descrierea tehnologiei roboților și a prezis creșterea unei industrii robotice puternice. • 1943 - Apar primele mașini de calcul cu funcționare rapidă, cu comandă automată. Aceste mașini au în locul mecanismelor cu roți și pârghii, relee electromecanice sau electronice. Aici numerele sunt reprezentate cu ajutorul unor impulsuri electrice, fapt pentru care operațiile la asemenea
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
1975 Se înființează Institutul de robotică RIA (Robot Institute of America). • 1978 Firma UNIMATION realizează robotul PUMA. • 1979 în Japonia se construiește robotul SCARA. • 1980 Japonia realizează robotul android cu mâini, picioare, vedere, voce. • 1985 S. Nof formulează legile codului robotic (Robotic Code), care precizează că roboții execută muncile periculoase și în medii nocive. 1.4. Încadrarea automatizării și robotizării în contextul tehnico-economic general Automatica, telemecanica, cibernetica și robotica au deschis posibilități imense pentru progresul tehnic în ultimele decenii, pentru folosirea
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
Se înființează Institutul de robotică RIA (Robot Institute of America). • 1978 Firma UNIMATION realizează robotul PUMA. • 1979 în Japonia se construiește robotul SCARA. • 1980 Japonia realizează robotul android cu mâini, picioare, vedere, voce. • 1985 S. Nof formulează legile codului robotic (Robotic Code), care precizează că roboții execută muncile periculoase și în medii nocive. 1.4. Încadrarea automatizării și robotizării în contextul tehnico-economic general Automatica, telemecanica, cibernetica și robotica au deschis posibilități imense pentru progresul tehnic în ultimele decenii, pentru folosirea resurselor
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
disfuncție pur mecanică, aparține descrierii unui sistem în reprezentare. Ceea ce leagă pe Don Norman și colegii săi de sistemul mașinist de reprezentare, în ciuda cîtorva alunecări pentru a regăsi cercul cognitiviștilor, este desigur atracția pentru IPS (Information Processing System). IV. Psihiatria robotică Un exemplu de sistem-expert uman: "D.S.M. III-R"37 Tulburările psihice sînt într-un număr atît de mare și legate de atîția factori diferiți, de ordin diferit, încît criteriile diagnostice sînt ele însele foarte complexe. Nimic surprinzător, atunci cînd se încearcă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
7. Entropia / 35 II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie / 37 III. Inteligența artificială / 39 1. Izvoare de inspirație: Chomsky și Turing / 39 2.Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell/41 3. Derapajele Simon / 45 4. Delirul Minsky / 47 IV. Psihiatria robotică / 48 V. Concepțiile mecaniste și mass media / 51 1. Primele analize: dominația emițătorului / 51 2.Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor/53 VI. Comunicarea reprezentativă în știința clasică a organizațiilor / 55 Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării / 59
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
simțitor. Nu prea aveam cine știe ce ansambluri de cameră, Însă acum avem peste o duzină. Niciodată nu avuseserăm o orchestră de cameră În campus. Acum avem cinci. Avem grupuri care sintetizează muzică pe calculator, grupuri de jazz și toboșari virtuali și robotici peste tot“. Toboșari virtuali și robotici - și vorbim despre o școală tehnică! În același timp, mi-a mai spus Clough, ansamblurile muzicale mari ale Institutului, cum sunt fanfara și orchestra simfonică, s-au dezvoltat ca mărime și ca nivel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de cameră, Însă acum avem peste o duzină. Niciodată nu avuseserăm o orchestră de cameră În campus. Acum avem cinci. Avem grupuri care sintetizează muzică pe calculator, grupuri de jazz și toboșari virtuali și robotici peste tot“. Toboșari virtuali și robotici - și vorbim despre o școală tehnică! În același timp, mi-a mai spus Clough, ansamblurile muzicale mari ale Institutului, cum sunt fanfara și orchestra simfonică, s-au dezvoltat ca mărime și ca nivel de sofisticare, iar numărul grupurilor mai mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
percutană) în chirurgia cardiacă. Abordul minim-invaziv (toracoscopic) este posibil în prezent în toate tipurile de intervenții chirurgicale cardiace, inclusiv cele de plastie și protezare valvulară, fiind grevate de rezultate superioare tehnicilor clasice, inclusiv în cazul patologiei valvulare aortice. Dezvoltarea chirurgiei robotice după anul 2000 permite realizarea întregii game de intervenții cardiace în condiții superioare tehnicilor clasice și toracoscopice. În continuare rămân de actualitate cei „10 factori” notați de Kenneth K. Keown în 1981 la Panel Discussion of Cardiac Anaesthesia and Surgery
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o primă etapă, relația chirurg-pacient. Deja s-a trecut de la etapa experimentelor de laborator la studiile clinice având drept scop realizarea exclusiv endoscopică a anastomozelor coronariene folosind camera video cu comandă verbală și roboți (ZEUS, Da Vinci, Intuitive, VISTA). Sistemul robotic chirurgical ZEUS (50) are trei brațe în vârful cărora sunt atașate diferite instrumente chirurgicale ce au șase grade de libertate. Brațele sunt introduse în torace prin trei port-uri de acces. Cele trei brațe cu instrumentele aferente sunt telecomandate prin intermediul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a acesteia prin umflarea unui balon atașat de un cateter ce este introdus retrograd prin artera femurală până la nivelul aortei ascendente. După ce balonul este umflat, prin lumenul central al cateterului se administrează soluția cardioplegică, realizând astfel oprirea cardiacă. Cu ajutorul tehnologiilor robotice sofisticate este posibilă realizarea cu acuratețe a anastomozelor la nivelul arterelor coronare prin mijloace exclusiv endoscopice atât pe cordul oprit, cât și pe cord bătând. Următorul pas în dezvoltarea chirurgiei coronariene robotizate se pare că îl va constitui trecerea de la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]