1,124 matches
-
pe la mese, în grupuri de cum se cunoșteau între ei. De fapt toți colegii lui Cris se cunoșteau între ei, numai prietenele sau prietenii colegelor păreau mai reținuți și stingheriți. Și celelalte fete în afara Deei și Andradei erau îmbrăcate elegant cu rochițe frumoase și moderne. Era un grup frumos, de tineri frumoși. Domnea o liniște tulburată uneori doar de zăngănitul farfuriilor lovite cu tacâmurile. Paharele începuseră să se golească destul de des pe la mesele unde băieții tot ciocneau de zor, ospătarii acopereau spațiile
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
simți în largul ei, I-ar da vieții, dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină Și s-așezi pe frunte-aș vrea Infinita ei lumină. Crăciunița Azi sunt mândră Crăciuniță, Mi-am pus roșie rochiță, Cu desaga încărcată Stau cuminte lângă vatră! Vino, pe genunchii mei, Port cu mine tot ce vrei! Meriți tot ce e mai bun, Mi-a spus mie, Moș Crăciun! Am adus în piept, iubire Și în ochi numai sclipire De
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
scuturându-le petalele delicate și fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte: - Hei , Don Juan de baltă, mai ușor cu sărutatul, că ne-ai sfâșiat rochițele; abia ne-am pus strai de sărbătoare și tu ni l-ai rupt! Cum o să mai mergem în starea asta la balul fluturilor de argint? Stai cuminte și spune-ne din nou basmul lui Mărțișor și al Primăverii! - Am să
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Întoarce-te, Roată, întoarce cu tine, Pe toți ce-i iubesc, pe cei ce-au murit, Să simt Tinerețea cum freamătă-n mine, Azi știu, cât și unde-am greșit Întoarce-te, Roată, să-mi satur privirea, Să-mi vină-mbrăcată-n rochiță, A mea Maricică, să-i dau ,,nemurirea” Și-n păr să-i mai prind, o fondiță! Întoarce-te, Roată, să văd pe Alina, Ținută sub braț de Marcel, În tabăra de la Sulina Și dusă în cârcă de el! Întoarce-te
ÎNTOARCE-TE ROATĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365830_a_367159]
-
puterea interiorului său. *** - Contabilitate, zici? făcu fetița ochii mari, așteptând explicații. - Da, așa! Mă joc cu cifrele, îi spuse tăticul cu zâmbetul pe buze. - Eu când mă fac mare voi fi jurnalistă! spuse fetița scoțându-și microfonul improvizat din buzunărelul rochiței. Îl întinde spre bărbat și șirul întrebărilor începe. - Jurnalista tatei, jurnalistă! o mângâie tăticul pe creștet. Helene Pflitsch Membru Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Ce suntem? / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1258, Anul IV, 11 iunie 2014
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
stau chircit căteva bârfe Schimonosite-n vorbe otrăvite În jogging,trec mai multe interese Cu varii treburi,veșnic tot grăbite Senine-n senectute,credincioase Pășesc agale-n lumea cea pestriță Iar undeva,un năzdrăvan șăgalnic Pe o frivolă trage de rochiță Cu narcisismul lor caracteristic, În soare lenevesc suficiențe Hohot nătâng răzbate de acolo Blocând răutăcios omnipotențe Rătăcitoare suflete de vată Trec fantomatic,cu pas insipid Iar altele,pierdute pe vecie Ne părăsesc în fulger translucid De suferință mută-nnobilate Inimi de
STRADA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365937_a_367266]
-
probă. -Umblă cu grijă că-i descosi încheieturile, spune mama. -Mânecă asta e prea lungă. -Pentru că nu are tivul făcut. -Gulerul e prea larg. -Îl încheiem într-un nasture. -Floarea asta e prea mică, vreau multe flori pe toată rochiță. -Lasă așa, simplu și elegant, e de bun gust. -Și e prea lungă, vreau mai scurtă, uite așa, spune Cezara întorcându-se în stânga și în dreapta,nemulțumită și capricioasa că vremea de primăvară, în timp ce mama cu ... Citește mai mult Așezate pe
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
probă.-Umblă cu grijă că-i descosi încheieturile, spune mama.-Mânecă asta e prea lungă.-Pentru că nu are tivul făcut.-Gulerul e prea larg.-Îl încheiem într-un nasture.-Floarea asta e prea mică, vreau multe flori pe toată rochiță.-Lasă așa, simplu și elegant, e de bun gust.-Și e prea lungă, vreau mai scurtă, uite așa, spune Cezara întorcându-se în stânga și în dreapta,nemulțumită și capricioasa că vremea de primăvară, în timp ce mama cu ... XI. LASĂ-MI TOAMNĂ, de
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
că s-au întâlnit două inimi, două suflete, care s-au căutat tot timpul și chiar dacă în această căutare au întâmpinat și obstacole, erau mulțumite că s-au descoperit. A fost trezit din reverie de sosirea Adrianei, schimbată într-o rochiță din stofă, de culoare maronie și cu desene geometrice discrete în țesătură, însoțită de cei doi feciori, cărora reușise să le astâmpere pentru moment foamea, până la servirea cinei. Aflând ce vrea să bea fiecare, Sebastian a plecat spre barul pensiunii
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
iulie 2013 Toate Articolele Autorului Te închizi parcă-ntr-un dom Dintr-un turn păzit de draci Și-n bikini coajă de pom, Cu cercei ca doi colaci Și un piercing mic de crom Te îmbraci să te dezbraci... În rochița policrom Doar atât cât să mă-mpaci Înainte de-un sodom Ce urmează să îl faci Și, nici sfântă cum nici om, Te prefaci că te prefaci... Mă transformi în majordom, Și din lup în jalnic baci Blând ca mielul
IUBI-NE-VOM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365352_a_366681]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > TEAMĂ Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1262 din 15 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Răsuflu, cu inima zvâcnind, să iasă Din golul sufletului meu, pe care nu-l cunosc E alb în fața ochilor, ca o rochiță de mireasă Sunt omul care-a ajuns, să nu-l mai recunosc. Petale de zăpadă se scurg în timp Nimic din tot ce-ar fi putut să fie N-a mai rămas și nici nu am putut să simt Totul
TEAMĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365439_a_366768]
-
a ține-o veșnicie. Culoarul vieții, cel neștiut, care se-arată Și teama serii, a nopților ce vor urma A zilelor rămase și-a vorbelor rostite altădată Mă vor trezi din somnul greu și-atunci te voi chema. Ca o rochiță de mireasă, e albul sufletului Pe care nu-l cunosc, pe omul care-a ajuns Cu inima zvâcnind să iasă E omul pe care nu-l mai recunosc. O palida lumină, o umbră ce rămâne Peste cuvinte, vorbe și simțuri
TEAMĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365439_a_366768]
-
și din ultima lor sevă fum să iasă de sub noi și să crape toți nebunii ce tot spun că te iubesc dar nu îndrâznesc să pupe nurii care îți zvâcnesc hai să ne trântim ca bruma să te lepezi de rochiță și să o arunci de-a valma peste ultima dorință ca o ramură uscată vom plesni de nu ne-om crede și-o să râzi abandonată în acest târziu de verde Referință Bibliografică: ca o brumă, iubirea / George Safir : Confluențe Literare
CA O BRUMĂ, IUBIREA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365028_a_366357]
-
în delir. Un delir mut și-un nesomn nelămurit. Nu-mi pot lua gândul de la somn! Îmi e somn. Îmi e cumplit de somn. Și nu mă pot nelămuri ce-i în neregulă cu mine Dorm în pantofi și în rochiță, durându-mă șosetele, în autobuz citind o carte adormită. O lamă de văpaie mă termină de durere. Mă plictisesc să obosesc și invers. SATURARE Îmi țâșnește inima, Oja-mi sare și dispare. Se sfarămă mijlocirea Și tresar din ceas în
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
Acasă > Strofe > Creație > JUDECAȚI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului A scrie poezie, ziceți, e ceva indecent, e ca si cum, cu mâna vinovată, ai ridică rochițele florilor... Ce faptă ingrata! * Rușinează-te deci, poete! Ți-i de-ajuns că florile există... E fără socoteală să risipești pentru ele atâta cerneală... Cuvintele?... Cuvintele sunt amăgiri Cu chip de fecioare în calea orbului, sunt flori fără petale. Nu
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
Dumnezeu pe pământ!”, se bucura Maria, de parcă ar fi văzut totul pentru prima oară. În fața ei, doar la câțiva pași distanță, doi tineri, un el și o ea, mergeau domol, parcă plutind, ținându-se de mână. Ea îmbrăcată într-o rochiță până la genunchi, vaporoasă, de un roz deschis, ca al florilor de măr. El purta pantaloni albi din tercot subțire și un tricou roz, cu dungi albe. Cu un gest cam repezit, el s-a aplecat și a sărutat-o pe
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
de mică, prin înclinațiile sale spre artă, că este dotată atât cu talent muzical, cât mai ales cu cel creativ - artistic. Când nu hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie. Pentru orele de muzică de la școala elementară din sat, a apărut un profesor din Câmpina, care știa
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic, s-a scuzat că nu poate participa la sărbătoarea comunei, lucru ce nu a deranjat pe nimeni. Săndica, îmbrăcată într-o rochiță de culoarea cerului senin, scurtă și strâmtă, ce îi scotea în evidență ostentativ pulpele sale senzuale, cu un decolteu periculos de adânc pentru privirile „inocente” ale bărbaților, cu sânii săi ce dădeau să sară din cupele sutienului voit cu un
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
erai bărbat sau femeie. Perechea părăsi încăperea. Săndica mergea în pași mărunți, din cauza rochiei strâmte, mulate pe trupul de divă. Încercase să urce treptele spre scenă, însă rochia nu-i prea dădea voie, așa că tânăra a fost nevoită să ridice rochița și mai sus, să poată păși Imediat s-au auzit ușoare fluierături și murmure admirative ale bărbaților, cărora li s-au aprins privirile. Acest moment nu a făcut decât să aducă un zâmbet complice și o îmbujorare de plăcere tot
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
a face dragoste, desigur în această noapte. Doar nu va fi atât de pămpălău să dea cu piciorul la asemenea ocazie. Simțea că nu mai poate aștepta. O furnica prin tot corpul când se lipea de el și simțea prin rochița subțire mușchii săi de bărbat tânăr și frumos. Era apetisant și abia aștepta să-i testeze priceperea în pat. Dacă nu va fi la înălțime, îl va mai ajută și ea. De ce să rateze o asemenea ocazie? Se mai întâmplă
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
fi scăldat chipul în lumină și i-ar fi învestmântat gândurile în alb, ca o împlinire a idealului iubirii, încă mai este așteptată, deși: “Încărunțit-a vremea în lespedea din poartă,/ Stau și mă uit pe cale și încă te aștept;/ Rochița de mireasă e pusă la păstrare,/ Iar florile de nuntă îmi veștejesc în piept”...(Nuntă de demult). Deși legea contrariilor îi dă atâta neliniște, Domnița Neaga se situează totuși pe poziții diametral opuse acelor autori care alungă Absolutul din noi
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
grădină de vară, unde să servească un cocktailși să asculte muzică dacă se poate. Ana era mai dotată decât Cristina în ținute de seară, subțiri, diversificate ca model și colorit, făcute special de mânuța ei. Cristina avea doar două - trei rochițe, restul pantaloni și bluze sau tricouri cu mânecă scurtă sau trei sferturi și când și-a probat un pantalon alb, Ana privind-o și-a dat seama că această ținută era una indicată pentru o fată subțire ca ea să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
o fată subțire ca ea să fie elegantă și să-i stea bine, nu pentru un fund așa de mărișor ca al Cristinei. Pantalonul i-l scotea și mai tare în evidență, mărindu-i volumul și îngroșându-i pulpele. O rochiță largă, vaporoasă, i-ar mai fi diminuat mărimea. Mă rog, era treaba ei. Cum se va îmbrăca, așa va apărea în public. Bine că nu se potriveau la mărimi să se mai trezească că-i cere din rochițele sale la
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
pulpele. O rochiță largă, vaporoasă, i-ar mai fi diminuat mărimea. Mă rog, era treaba ei. Cum se va îmbrăca, așa va apărea în public. Bine că nu se potriveau la mărimi să se mai trezească că-i cere din rochițele sale la care ținea foarte mult, fiind unicate. Stabilindu-și fiecare ținuta de seară, au început să se fardeze, să-și aranjeze părul și accesoriile la ținută, cercei, mărgele sau poșete. Ana reușise să-și cumpere de la Brașov când a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
să-și aranjeze părul și accesoriile la ținută, cercei, mărgele sau poșete. Ana reușise să-și cumpere de la Brașov când a fost la cursuri, un set de cercei și colier din chihlimbar foarte elegant lucrat. Se potriveau foarte bine cu rochița ei florală, scurtă de o palmă deasupra genunchiului. Avea o poșetă artizanală cu floricele în culori vii, luată tot atunci când a vizitat magazinul de suveniruri din centrul Brașovului. Fiind stabilită ținuta, nu așteptau decât ora pentru a se îmbrăca și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]