1,258 matches
-
cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
copacilor în floare M-a povestit în treacăt un vecin Și, tot așa, din pură întâmplare, Am cunoscut și clipele de chin. Când s-a lăsat tăcerea pământească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu, Am așteptat ca merii să rodească În primăvara sufletului meu. LACRIMA UNUI VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina să lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici pâine să nu-i dai, Dar să-i hrănești credința, speranța de-nviere, Cu
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
copacilor în floare M-a povestit în treacăt un vecin Și, tot așa, din pură întâmplare, Am cunoscut și clipele de chin. Când s-a lăsat tăcerea pământească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu, Am așteptat ca merii să rodească În primăvara sufletului meu. LACRIMA UNUI VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina să lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici pâine să nu-i dai, Dar să-i hrănești credința, speranța de-nviere, Cu
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
în zarea cea albastră, La umbrele rămase pe pereți Și n-au simțit cum pasărea maistră I-a înzestrat cu inimi de poeți. Au început de mână să se țină Și au umblat așa, mulți ani, desculți, Până când mărul a rodit o vină Și s-au văzut prea goi printre cei mulți. Plecă păstorul singur pe cărare Și pelerinii s-au oprit pe loc, La umbra mărului ce rod nu are, Să mai aprindă pentru cer un foc. În spatele acelorași cuvinte
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
înfiorări celeste, Dar arsă e tăcerea cu lacrima de foc Și simt cum iar deșiră-n povestea din poveste Cuvântul de lumină, rugina de pe toc. FURTUNI DE NISIP Ți-s vorbele grele și tare mă dor, Deșerturi aride în mine rodești Și văd nesfârșirea în ochi de condor, În țipătul lumii în care trăiești. Nu-mi cere tăcere, nu pot să aleg, Căci lacrimi albastre pe pleoape-au crescut; Se cerne Sahara, nu știu s-o 'nteleg, Mi-e trupul clepsidră
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
atenție detalii capabile să retrezească interes pentru civilizație, eleganță, noblețe sărbătorească, pentru istoria ființei neamului, pentru adevărul istoric, adus uneori în mijlocul conflictelor de interese politice care însă, grație consecvenței cunoscute a politicianului Puiu Hașoti abia azi iese la lumină și rodește! Prezențele artiștilor, unii dintre ei membri sau simpatizanți ai Uniunii Naționale Culturale pentru Monarhie, ale oamenilor de cultură, ale elitelor românești au răsfrânt o lucire a armoniei de fiecare dată atrăgătoare de grupuri de admiratori. Printre ei: Marina Voica, Stela
GARDEN PARTY 2015, SOLEMNITATE NAŢIONALĂ, DUPĂ 65 DE ANI ŞI 112 ZILE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353231_a_354560]
-
Salonta, de etnie maghiară, plină de înțelepciune, este acum grâu încolțit din Sămânța lui Dumnezeu: înțelege chemarea, trăiește cu bucurie, crește în credință prin harul unui suflet vindecat. Cuvântul Domnului lăudat și predicat în Biserica Baptistă „Betel” din Salonta a rodit și în sufletul ei. Și Felicia, o mamă cu inima zdrobită, cu ochii topiți în lacrimile necazului, ale dorului nestins după fiul rătăcit în lume, are acum mângâiere, alinare și călăuzire sfântă prin grija Celui ce este Lumina lumii. Mia
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353565_a_354894]
-
târziu, cu emoție și dragoste, L-a acceptat și mărturisit ca Domn și Mântuitor în apa botezului. Și pentru Beni-Ionuț, realitatea plină de încercări a celor 21 de ani de viață, dăruiți în grijă și mângâiere de Bunul Dumnezeu, a rodit în răspunsul dat de Tatăl Ceresc la rugăciunile părinților și bunicilor, membri în bisericile din Mădăras și Tulca. Prin legământul sfânt făcut în apa botezului, tânărul este în mâna lui Dumnezeu pe care-L consideră „Prietenul meu cel mai bun
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353565_a_354894]
-
întoarcem cu gândul în trecut, la rădăcinile „pomului” românesc și vom găsi mulți conducători demni și plini de curaj, care au scos țara dintr-un anotimp cu „intemperii defavorabile”, aducând-o într-o nouă primăvară, făcând să înflorească și să rodească „pomul”. Nimic mai lămuritor pentru om decât sfatul Mântuitorului: „Îndrăzniți, eu am biruit lumea”. El ne vrea învingători după exemplul Său, demn și curajos. Referință Bibliografică: DEMNITATE ȘI CURAJ / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1169, Anul IV
DEMNITATE ŞI CURAJ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353630_a_354959]
-
motivul pentru care se remarcă în poeme și apelul la neologism, ba chiar la cuvinte tăioase, dar potrivite pentru redarea unei anumite realități, așa cum declară însăși poeta. Cum să descrii o realitate a universului-carceră, un mediu al recluziunii în care rodește doar întunericul, elementul suprarealist din care nu poți dori decât ,,debranșarea”? Cum o poți face, spune poeta, altfel decât prin apelul la lexeme potrivite? Pentru creatoare, poezia reprezintă un tărâm prolific în care poate surprinde fațetele, melanjul de trăiri umane
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
hărți în care jungla conexiunilor e labirintul prin care aleargă nebunii în ea în lumea filelor banalitatea există există și saltul există săriturile mărunte ale păsărilor până la ramurile dintâi ale copacului vieții privesc un alfabet mereu în refacere copacul care rodește încercări ce nume poartă - e întrebarea copilului cu ochii larg deschiși cuvântului dintâi se aude un răspuns din capsula timpului surprins nepregătit de materializarea fibrelor încercărilor într-o ședință complexă a surdomuților existenței balanța își privește capetele pe tija de
NEPREGĂTIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353741_a_355070]
-
în Dumnezeu ...în destin? Vavila Popovici.: Am crezut întotdeauna că deasupra noastră este Creatorul care veghează și de care nu trebuie să uităm în nici un moment al acțiunilor noastre; o conștiință supremă, de la care a pornit totul, o „sămânță” care rodește continuu în timp și spațiu. Totodată mi-am format o idee despre destin, definit în dicționar ca soartă, viitor, pe care nu am abandonat-o: ne naștem pentru a călători pe un drum, funcție de înzestrările cu care suntem creați. Acea
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
unii tindem spre bine, iar alții dintre noi ne complacem în înfăptuirea răului. Vestea bună a parabolei este că cu toții ne aflăm în împărăția harului, fie că lăsăm ca semințele acestei împărății să aducă rod, sau le înăbușim să nu rodească în inimile noastre frumoasele roade ale mântuirii. Supuși fiind legilor eredității care au cuprins natura umană, și degenerați din punct de vedere moral, dacă nu ar fi imensitatea harului, nu am fi decât un prielnic teren pentru ca semințele aruncate de
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
noastre frumoasele roade ale mântuirii. Supuși fiind legilor eredității care au cuprins natura umană, și degenerați din punct de vedere moral, dacă nu ar fi imensitatea harului, nu am fi decât un prielnic teren pentru ca semințele aruncate de Diavol să rodească cu putere în noi. Însă harul face diferența, pentru că dacă conlucrăm cu Divinitatea, atunci și doar atunci fascinanta împărăție a harului se instaurează în noi. Și așa cum spunea un scriitor, păcatul atunci numai este oaspetele de seamă din inima și
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
regretelor, privind „trist spre punțile tăiate” se cuibărește în pământul speranței peste care pășește spunând: „Eu sunt semănătorul”: „Pun în pământ /cuvânt după cuvânt/ fără să sper măcar că va-ncolți [...] Semănător nebun,/ ce crede-ntr-un/ mirabil viitor ce va rodi”. Întregul volum al domnului Covali te poartă prin meandrele poeziei prin nenumărate trăiri exprimate cu măiestrie poetică în versuri scrise parcă pe-un capăt de liră... Până și elegiile răzbat înspre cititor pe note, sufletul poetului-artist liric având puterea să
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
prin meandrele poeziei prin nenumărate trăiri exprimate cu măiestrie poetică în versuri scrise parcă pe-un capăt de liră... Până și elegiile răzbat înspre cititor pe note, sufletul poetului-artist liric având puterea să scrie și să cânte, în același timp, rodind simbiotic bucurii și tristeți transmise cu mare artă către cititorul însetat de frumos. Cântând în vers de rogodel un „Imn” închinat poeziei, autorul deconspiră efectul acesteia asupra sa: „Minune ești, minune vie,/ nemuritoare poezie/ sublimă/ doar când ritm și rimă
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
Satana în inimile oamenilor. Mulți dintre noi suntem un conglomerat de grâu și neghină. În inima noastră din cauza acestei realități zi de zi se dă o luptă teribilă în adâncul ființei noastre. Pe când unii oameni au înăbușit semințele adevărului să rodească în inimile lor, și au lăsat astfel loc deplin pentru ca semințele răului să aducă rod deplin în viața lor. Și sunt și oameni care au învățat ca prin har să anihileze semințele răului, ce cad uneori și în viața lor
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
în timp ce îi erau spălate picioarele cred că și inima lui Iuda a simțit atingirea iubirii divine. Însă el a permis ca hibele din ființa lui să-l învingă, el a lăsat ca sămânța aruncată de Satana în inima lui să rodească, și în final acest lucru i-a adus pieirea. De admirat compasiunea și iubirea lui Iisus față de Iuda, cu câtă răbdare zi de zi îl accepta Mântuitorul pe acest ucenic oferindu-i șansa de a deveni grâu în grânarul ceresc
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
trei volume. Împlinerea proiectului însă „a căzut sub împrejurări nefavorabile”, cum motivează, în Nota privitoare la editie, cei trei înfăptuitori a ceea ce trebuia să devină proiectul născut cu opt decenii în urmă. Iată, așadar, că „pomul”experimental plantat atunci a rodit acum, într-o toamnă mult amânată, sub o povară nouă, cu noblețe autoasumată: Cornova - 1931. Și iată cine sunt cei trei distinși și generoși oameni ai vremurilor noastre, reprezentanți ai Cetății demni de bravii lor înaintași, care au preluat proiectul
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
adevărat ceea ce spui și să fii convins de ceea ce promovezi, adică, dai mai departe. O poezie veche care se recita mult, spunea cam așa: „Ai spus o vorbă/ Vorba ta, mergând din gură-n gură/, Va-nveseli sau va-ntrista/, Rodind sămânța pusă-n ea/ De dragoste sau ură”. Așadar, ajungem din nou la dragoste care e un mod de a exista. Proverbele Bibliei spun că „Dragostea este tare ca moartea". Adică dragostea înseamnă să fii viu, iar ura să fii
INFORMAŢII, ZVONIERI, RĂSPÂNDACI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354717_a_356046]
-
Se zbate-n noi neliniștea arsurii Sorbim din templul tihnei, inocenți, Săruturi dezrobesc de vrajă nurii. Din ceruri ce rostesc nespuse taine Ne curge primăvara peste pleoape Când pustiim trufii-n cernite haine Și muguri moi se pregătesc de-agape. Rodește-n vie fructul dragostei Și sângerează-n cupe de cleștar Se-mbrățișează frunzele pe-alei Scriind cuvintele-n zidiri de-altar. SE FACE PRIMĂVARĂ CÂND ÎȚI SCRIU Se face primăvară când îți scriu În ghiocei rodesc miresme fine Când nopțile
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
se pregătesc de-agape. Rodește-n vie fructul dragostei Și sângerează-n cupe de cleștar Se-mbrățișează frunzele pe-alei Scriind cuvintele-n zidiri de-altar. SE FACE PRIMĂVARĂ CÂND ÎȚI SCRIU Se face primăvară când îți scriu În ghiocei rodesc miresme fine Când nopțile ne sânger-a pustiu Purtăm în ochi luciri diamantine. De sub zăpezi ce se topesc în noi Se-ntinde-un lac cu unde de iubire Un șal de nuferi peste umeri goi Și foc din maci ce
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
cea măreață Din mii de versuri. Cu voi chiar nu mă tem! Sunt multe flori superbe din care prea puține În lume rod purta-vor...spunea poetul rezervat , Dar RUGA - flora voastră cu ea, cu el, cu voi, cu tine, Rodește rod poetic cum nu s-a mai aflat. Sunt o rotiță-n mecanismul liric Atât de impecabil și de cadențat Al Rugii colective, cu-al ei fior idilic Credinței, Țării și iubirii înălțat. Sunt matinalul sol al deșteptării Acestei națiuni
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]