1,034 matches
-
roi de Roumanie, Paris, 1913. Loeb, Isidore, La Situation des Israélites en Turquie, en Serbie et en Roumanie, Paris, 1877. Lovinescu, Eugen, T. Maiorescu și contemporanii lui, București, Minerva, 1974. Maiorescu, Titu, Critice, București, 1874. Notes sur la vie du roi Charles de Roumanie, București, 1894. Ollivier, Émile, "La première candidature Hohenzollern", în Revue des Deux Mondes, 15 iunie 1902. Ornea, Z., Junimea și junimismul, București, 1975. Panu, G., Amintiri de la Junimea din Iași, București, 1971. Picot, Emile, La Question des
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eux-mêmes, Paris, 1969. Hitchins, Keith, "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement, 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, nr. 2, iunie 1968. Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar, București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Lambrino, Zizi, Mon mari, le roi Carol, Paris, Calmann-Lévy, 1950. Manoilescu, A. Mihai, Le Parti unique, Paris, 1936. Manoliu, Florin, La reconstruction économique et financière de la Roumanie, Paris, 1931. Pătrășcanu, Lucrețiu, Sous trois dictatures, Paris, 1946. Prost, Henri, Destin de la Roumanie, Paris, Berger-Levrault, 1954. Quinlan, Paul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și jumătate și prin care au pierdut frânele guvernului. Coroana în Austria nu poate fi de acord cu politica nihilismului. Din "Fr [emden] Blatt". [ 18 martie 1880] {EminescuOpXI 83} ["O LITERATURĂ ÎNTREAGĂ... "] O literatură întreagă de articole, notițe și telegrame roiește prin jurnalele engleze, franceze și germane asupra presupuselor intențiuni ale misiunii diplomatice a ilustrului cancelar de la Măgura, fără ca să ne lămurească acest mister ostentativ, căci nu e îndoială că ostentațiune se face multă. Locul întîi îl dăm primului Viena al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vede, mai puternic decât certurile naționale, onorabilii comisionari a amenințat pe guvernul lor de-a emigra în România, adecă în țara în care n-au drepturi, pe care o urăsc, de-a părăsi adecă prisaca lui Iațco și de-a roi spre fericiții Burdujeni. Se vede că ceea ce pentru noi n-ar fi un câștig e cu toate acestea pentru Austria o pierdere. De-acolo făgăduința d-lui Brătianu de a strămuta vama îndărăt la Ițcani, lucru pe care nu-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după care izbucșnete pe durata a 10 măsuri cu o forță copleșitoareo neobișnuită trăsătură de originalitate, impusă de fapt de limitele vocale ale solistului. Rigoletto Rigoletto: opera în trei acte, pe un libret de Francesco Maria Piave după piesă “Le roi s’amușe“ de Victor Hugo. Din motive de cenzură opera s-a mai reprezentat și sub denimirile de : Viscardello, Clară di Pert și Lionello. Premieră a avut loc la Veneția, Teatro La Fenice, pe 11 Martie 1851 Acțiunea Operei Locul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
comemorare a primei victorii italiene asupra Împăratului Germaniei. Verdi a devenit un simbol al naționalismului italian al celui de al șaselea deceniu al secolului 19. Verdi își manifestase pentru prima dată intenția de a compune o operă după piesă Le roi s‘amușe de Victor Hugo în Septembrie 1849. Inițial el intenționa să colaboreze cu Salvatore Cammarano dar, în final, contractul pentru respectiva opera s-a semnat în Aprilie 1850 cu Teatro La Fenice din Veneția care se angaja să asigure
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
încurajat de prezența la Veneția a marelui bariton Felice Varesi (cel care dăduse viața rolului titular din opera Macbeth în 1847) Verdi i-a sugerat lui Piave, poetul rezident al teatrului La Fenice, să adapteze piesa lui Victor Hugo Le roi s‘amușe -“una din cele mai mari creații ale teatrului modern“, după cum declara marele compozitor. Piesa lui Victor Hugo era considerată lèse majesté și interzisă de a fi reprezentată. Cenzorul austriac De Gorzkowski sublinia într-o scrisoare din 1850 că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a încă câtorva ani pentru că Victor Hugo să consimtă să asiste la o repetiție cu Rigoletto și să constate că lucrarea lui Verdi era departe de a aduce prejudicii propriei sale glorii. Victor Hugo a încercat cu piesa să Le Roi s’amușe să pună bazele unui teatru experimental al grotescului, un teatru în care se scotea în evidență contrastul dintre caracterul malefic al personajelor considerate a fi pozitive și frumusețea sufletească a personajelor considerate a fi negative. În acest sens
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
grotesc a constituit campionul realismului psihologic. Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul ca personajul central al piesei lui Hugo nu este o ficțiune, ci a fost un om în carne și oase. De altfel multe din personajele piesei Le Roi s’amușe au în spatele lor personaje reale ale epocii lui Francisc I. Însuși regele Francisc I, așa cum apare el în piesa este în fapt o dublură a regelui istoric. Arbitru al elegantei, el nu ezită să se travestească în haine
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Lear. Verdi încerca de mult timp să compună o operă pe acest subiect, încercare rămasă din păcate nefinalizata până la sfârșitul vieții sale. El era pe punctul să înceapă lucrul la operă Regele Lear, când a citit piesa lui Hugo Le Roi s’amușe. Din scrisorile lui Verdi rezultă că el vedea în Triboulet un personaj demn de Shakespeare. Verdi a abandonat proiectul cu Regele Lear și a început lucrul la operă La Maledizione considerând probabil realizarea acestei lucrări drept un test
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
singular în epoca. Popularitatea genului grand opéra și în special a operei lui Meyerbeer, L’Africaine, reprezentată pentru prima dată la Paris în 1864, deschisese gustul publicului pentru subiectele exotice. Operele lui Godmark și Massenet, Regina din Saba, respectiv Le Roi de Lahore, sunt rezultante tipice din creația lui Meyerbeer. Acestei tendințe îi aparține și opera Aida cu deosebirea că tot materialul muzical, inclusiv baletul din actul ÎI, este conceput într-o unitate strânsă și logica cu subiectul. Aida se bucură
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sunt stăpân al lor și domn. " " Toutes leș choses șont à moi./ Je suiș bien leur grand maître alors. " (Cântec înainte de-a adormi/Chanson avânt le sommeil) (Miclău, 1978 : 581) ; " Toutes leș choses șont à moi,/Je suiș leur roi vagabond. " (Chanson avânt de m'endormir) (Romanescu, 1998 : 67). Le bleu " Albastrul " (" le bleu ") est un symbole fréquent de la poétique de Blaga, qui contribue à la création de figures inédites : " mersul albastru al lunii " " le bleu de la marche lunaire " (Satul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
om, invariabil mahmur, ghiduș, părăsit de toate iubirile, înșelat de prieteni, însă revenind în chip irepresibil mereu la punctul de plecare) și contemplații înregistrate când cu voluptate estetizantă, când cu amarul tipic veșnicului perdant. Acesta este Personajul, iar în jurul lui roiesc pitoresc clasicele tipuri de gașcă și petreceri, nenumărate Monici, Gabriele, Consuele ce traversează în lung și-n lat cafenelele și restaurantele Bucureștiului; se bea masiv mai ales votcă, dar și șampanie răcită în cada de baie, se sirotează necontenit fizionomiile
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
Adriatica și Pont (Marea Neagră), pe ambele maluri ale Dunării. El spune textual: "Asemănările mari dintre cele patru dialecte indică faptul că limba română era unitară, ceea ce arată că patria primitivă a lor era redusă ca întinderedin această patrie, neamul a roit în toate părțile, ca albinele dintr-un stup. Străromânii erau supraviețuitorii acelor din sud-estul european care nu pieriseră în războaie și nu s-au desnaționalizat în rândul popoarelor tinere...Patria lor primitivă (primară) e de cătat pe ambele maluri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
simpatie a analistului. În schimb, calomniata „băbătie” a harabagiului flecar este reabilitată: „mai mult bună decât rea, probabil; mai plină de calități decât de defecte; astfel cum l-ar fi câștigat, tocmai ea, în tinerețile lor pe Nichifor, în jurul căruia roiau, desigur, atâtea concurente”?... Ce i se poate reproșa criticului în acest caz este faptul că prea ia în serios vorbele lui Moș Nichifor, lăudăros și glumeț, specializat deja - prin repetiție - într-o retorică a seducției. El joacă o comedie care
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
mai semnificativă dintre acesta a fost chiar ultima, cu marchizul de Cinq Marș. Introdus la curte la vârsta de nouăsprezece ani",frumos asemenea unui erou grec, vesel, năvalnic, spontan, dornic de a trăi viață"<footnote Philippe Erlanger " Le mignon du roi", Editions Pocket, Paris, 1973"Beau comme un héros grec, rieur, fougueux, primesautier, avide de mordre aux joies de l'existence" footnote> a devenit arbitrul elegantei și a fost imediat remarcat de Ludovic, care, la vârsta de treizeci și opt de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
et Louis XIII, terminée par la Fronde, Paris, 1711:"Leș favoris, leș maitresses et leș confesseurs des rois, lorsq‘ils perdent leur crédit, șont ordinairement privés parcequ‘ils cessent de plaire au monarque: sous Louis XIII, quoiqu‘ils plussent au roi, ils étoient disgraciés parce qu‘ils ne convenoient pas au ministre. footnote> Cu toate că toți cei de la curte se așteptau ca Ludovic să fie devastat, reacția regelui a fost una cinica. Cu câteva ore înainte de execuția tânărului, în cadrul unei discuții particulare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
foarte bucuros că a scăpat de el." <footnote Montglat, La Rochefoucauld, Gourville Mémoires pour servir a l’histoire de France, depuis le XIII siècle jusqu’a la fin du XVIIIe, Paris, 1838, vol 5, Mémoires de Montglat p. 403 " Le roi fût tout ravi de șa mort.”. footnote> Desigur, Montglat este subiectiv deoarece tot el afirmă"Persecuțiile pe care le-am suferit în timpul cardinalului de Richelieu sfârșindu-se o dată cu viața sa, am crezut că trebuie să mă întorc la curte."<footnote
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
acum pentru treburile statului; a doua favoare este că din dragoste pentru mine să-l iubești pe cardinalul Richelieu."<footnote Simon Ducros, Histoire De Henry Îi Dernier Duc De Montmorency, Pair Et Maréchal De France, Gouverneur & Lieutenant Général Pour Le Roi,et Languedoc., Chez Jean Guignard, 1669, p. 437: "I have two favors to ask of you. One is that you continue to show your wonted interest în the State; the other, that for love of me you love the Cardinal
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Louise de la Fayette, trecând apoi la Marchizul de Cinq-Mars, dublată de o așa zisă pioșenie de fațadă. Aducem aici că argumente descrierea evoluției relației cu Cinq Marș, realizată de istoricul literar Philippe Erlanger în lucrarea să intitulată Le mignon du roi"cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Marș, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epoca, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
en qualité d'enfant d'honneur. Louis XIV n'avait alors plus de cinq ans. Tout ce dont je me souviens, c'est que madame de Lasalle, femme de chambre de la Reine régente, et placée par Să Majesté auprès du Roi son fils, nous reçut une pique à la main et tambour batant, à la tète de la compagnie des enfans d'honneur, qui était déjà nombreuse et qu'elle avait sous șes ordres. Elle avait sur la tète un chapeau couvert
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
tous l'un après l'autre au front, et nous donna să bénédiction d'une manière tout -à-fait cavalière. C'était une vraie bonne femme, et qui ne manquait pas d'esprit, mais elle s'accommodait à la jeunesse du Roi et faisait l'enfant avec leș enfans.Ensuite elle nous fit faire l'exercice, et je remarquai que le roi, y prenait un plaisir extrême. Șes divertissemens ne respiraient que la guerre; șes doigts battaient toujours du tambour, et dès
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
était une vraie bonne femme, et qui ne manquait pas d'esprit, mais elle s'accommodait à la jeunesse du Roi et faisait l'enfant avec leș enfans.Ensuite elle nous fit faire l'exercice, et je remarquai que le roi, y prenait un plaisir extrême. Șes divertissemens ne respiraient que la guerre; șes doigts battaient toujours du tambour, et dès que șes petites mains purent tenir des baguetters, îl avait devant lui une grosse caisse toute pareille à celle des
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
o fostă doamna de onoare din suita reginei Ana. În martie 1646, regina mama l a numit pe marchizul de Villeroy în funcția de supraveghetor al regelui, iar Mazarin a devenit"Surintendant au gouvernment et la conduite de la personne du roi et de celle de M. le duc d'Anjou“. Tutorele lui Ludovic al XIV-lea era un doctor ce absolvise Sorbona, abatele Hardouin de Beaumont de Péréfexe, un fost șambean al cardinalului Richelieu. Preotul confesor al lui Ludovic al XIV
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Maiestății Sale."<footnote Pierre De la Porte, Mémoires de Pierre de La Porte, premier valet de chambre de Louis XIV, contenant plusieurs particularités des règnes de Louis XIII er de Louis XIV, Paris, 1827, pag.411 "L'an 1645, après que le roi fut tiré des mains des femmes, que le gouverneur, le sous gouverneur, leș Premiers valets de chambre entrèrent dans leș fonctions de leurs charges, je fus le premier qui couchai dans la chambre de Șa Majesté." footnote> Acest paragraf indică
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]