6,157 matches
-
și film, Michael Haneke. Un puzzle în mișcare, o continuă intersectare de fragmente din povești diferite, din lumi diferite (Estul, Vestul, realitatea, ficțiunea), lumi cu "coduri" existențiale diferite, și cu limbi diferite (franceza, africana, limbajul gestual al surdo-muților, româna). De ce româna? Pentru că la Paris, unde începe și unde se sfîrșește filmul, pe un trotuar, cerșește o româncă (jucată de Luminița Gheorghiu, cu autenticitatea care o caracterizează întotdeauna). Filmele cu o asemenea structură "dispersată" au, în cele mai bune cazuri (Ioseliani, Roy
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
a pune la socoteală Olanda natală) rezultă din simpla citare a tirajului general a scrierilor traduse în nemțește: peste trei sferturi de milion. La care se adaugă, desigur, elogiile ne-cantitative ale criticii. Iată transcris de pe bandă și tradus în română, dialogul purtat în primăvara aceasta, cu scriitoarea olandeză, la Köln. R.B.: D-nă Margriet de Moor, succesul cărților dvs. în Germania este neobișnuit. Germania a avut revelația Olandei ca topos literar în 1993, cînd țara dvs. a fost oaspete de onoare
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
și sentimentele unui scenariu simplu ca epică, dar complicat în adevărurile lui. Ei cîntă și se mișcă în acord între ei și în acord cu ceea ce au de comunicat. Trecerea de la o limbă la alta (puținul text este vorbit în română, idiș și engleză) se face firesc și natural. Scenariul spectacolului solicită performanța de grup, nu în sensul virtuozității, ci al unei vibrații la unison. Aproape de public, fiecare gest, fiecare respirație sau tresărire sunt receptate și percepute: e nevoie de precizie
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
de șosea (din fr. chaussée) și de tupeu (din fr. toupet). De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii românești, 1963), preluată și de dicționarul academic (DLR), nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a împiedicat pentru o vreme accesul în listele de cuvinte ale dicționarelor românești. Îl găsim în
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv, ne ajută să înțelegem încă o dată că evoluția limbii nu e lineară, că lucrurile nu sunt date o dată pentru totdeauna și de aceea previziunile
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
invariabilă și tinde să-și păstreze o pronunție cît mai apropiată de cea originară. în exemplele care urmează, adaptarea grafică e un exces intenționat din partea ziaristului, doritor să atragă atenția și, poate, să sugereze și puternica implantare a cuvîntului în română: ""Mîna a doua" sau "secăndul""; "ce se mai vinde prin "secănduri""; "se vînd, la second, cu o bogată căptușală" (Capitala, 25, 2000, 7). Fragmentele citate ilustrează un proces bine definit de evoluție semantică și de productivitate lexico-morfologică: se pare că
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
-și sublinia la fiecare pas meritele - numărul volumelor apărute, în primul rînd - precum un drept tangibil la "existență": "Căci este foarte greu să mai refuzi existența intelectuală, măcar teoretică, unui om care are totuși vreo 25 de volume publicate în română și vreo 12 în limbi străine. Nu poți spune chiar că nu exiști. În același timp, e foarte greu să accepți că exiști. Îți dai seama deci că mă aflu într-o situație ambivalentă, pe care unii o apreciază, alții
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
anume promovarea cărții: "Revendic pentru Apostrophes cuvîntul promovare (promotion). Promovarea cărților, a lecturii, a plăcerii de a citi. A cuvintelor prin intermediul imaginilor. A ideilor, a muncii intelectuale, a reflecției. A actului de a scrie. A ediției, librăriei și bibliotecii." în română cuvîntul (mai vechi) promovare n-are exact sensul dorit de Pivot, iar promoție (mai nou) nu circulă cu acest sens decît în medii restrînse. Publicitate ar fi prea puțin și trivial. Nici un alt nume dat de Pivot "meseriei" sale nu
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
promovare n-are exact sensul dorit de Pivot, iar promoție (mai nou) nu circulă cu acest sens decît în medii restrînse. Publicitate ar fi prea puțin și trivial. Nici un alt nume dat de Pivot "meseriei" sale nu are echivalent în română: Cred că am calitățile unei specii de jurnalist, spune el, mai puțin cotată decît critica literară, care se chema odinioară courriéristes. Așa cum îi arată numele, les courriéristes aleargă prin oraș ca să alimenteze o rubrică, pun întrebări, răscolesc, culeg informații, ecouri
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
cel - aparțin în mod clar stilului înalt, registrului scris și vorbirii îngrijite; existența lor, ca și a eventualelor construcții cu un substantiv (termen de politețe) a accentuat, prin contrast, conotația excesiv dezinvoltă a construcțiilor cu ăla. Tot așa, existența în română a diferitelor modalități de desemnare politicoasă prin pronume de politețe - dumnealui, dumneasa, domnia lui, domnia sa - transformă, cel puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
cu barbă subțire și zâmbet serafic: "E palestinian și caută pe cineva de la engleză să-i facă temele!" Nu mai știu dacă eu sau un coleg de grupă l-am ajutat în seara aceea pe palestinian să facă traducerea din română în engleză și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și imperativ. în acele seri am aflat că nu venise să
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
Rodica Zafiu Noutățile limbajului informatic, intrate rapid în uzul curent, nu sînt doar de tip lexico-semantic (cuvinte și sensuri noi), fonetic și ortografic (pronunții și grafii nespecifice românei, eventual în curs de adaptare) ori morfologic (selecția unor desinențe de plural sau încadrarea în clase de conjugare) -, ci și sintactic: tipuri de construcții, calcuri, combinarea cu anumite prepoziții sau conjuncții etc. În momentul de față, vorbitorii au adesea ezitări
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
în toți anii de școală. Sau să prevadă obligația ca toți cei care pretind a vorbi în locuri și instituții publice să dea examen, parlamentarii inclusiv. Numărul "repetenților" ar fi considerabil, printre ziariști și politicieni. Chiar și printre profesorii de română. La un examen recent la o școală de poliție, profesorii care au propus chestionarul de limbă (viitorilor polițiști pretinzîndu-le o astfel de probă, ceea ce nu e rău!) au introdus în grilă, în mod neprofesionist, plurale de substantive nefixate într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
mai ales prin mijloace lexicale (cuvinte, sensuri, perifraze). La noi, în mod previzibil, s-a scris destul de mult despre aspect în perioada în care comparația cu rusa era obligatorie și în care tendința de a accentua rolul influenței slave asupra românei era dirijată politic. Caracterul evident al diferențelor a făcut însă ca și în acel context ideea dominantă (în diferite articole de specialitate) să fie absența categoriei aspectului din sistemul gramatical românesc. între timp, în cercetarea altor limbi romanice categoria aspectului
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
și locuțiuni specifice (deodată, în continuare). Limba vorbită preferă de exemplu, pentru valoarea continuativă, unele construcții cu adverb în locul celor cu verb de aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens durativ, continuativ), a lua, a se apuca (cu sens incoativ, de început al acțiunii) - coordonat cu verbul principal: "stă
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
non-echivalente. Deosebirile dintre diviziunile temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin precis, al expresiilor temporalității se reflectă adesea în formulele de salut. Și în legătură cu româna, analiza folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale echivalentelor formulelor românești care cuprind cuvîntul seară, de faptul că în Italia centrală formula "Buona sera" începe să se folosească imediat după prînz, de întrebuințarea în română a salutului "Bună seara" pînă la ore tîrzii ale nopții etc. Pentru a înțelege cît de complicat și relativ e conceptul de "seară" (din punctul său de pornire etimologic, în sensul latinesc "tîrziu", dar mai ales prin evoluțiile ulterioare), poate
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
o poetă de origine română, pe care le citise cu peste șase decenii mai înainte, la Geneva, pe cînd era student. I-a trebuit oarecare timp d-lui Călinescu pînă a descoperit, după cercetări amănunțite, că versurile populare, traduse din română în franceză, aparțineau Elenei Văcărescu și făceau parte din Chanson du cobzar. Memoria lui Borges era, într-adevăr, fabuloasă. În BUCOVINA LITERARĂ din iulie, dl G.I. Tohăneanu explică felul în care marii scriitori pot înălța ori coborî un cuvînt. Exemplul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Rodica Zafiu Despre cuvintele care au dezvoltat conotații ironice stabile am mai vorbit și altă dată; cum se știe, mulțimea lor în română e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă, apoi marcate depreciativ). Trebuie totuși să recunoaștem o anumită ambiguitate a situației: deși valorile
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
timp în străinătate - e cert că unele greșeli apar sau se consolidează mai ușor în lipsa unei comunicări cotidiene și diversificate în limba maternă - dar aceasta poate fi și o simplă impresie, produsă de reprezentarea inegală în Internet a vorbitorilor de română din diverse spații geografice și culturale. Unele dintre erori sînt produse probabil de aceeași persoană, care le repetă în mod absolut consecvent; oricum, sursele sînt destul de diferite, chiar sub aspect stilistic. E vorba de polemici religioase, de texte tehnice și
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
panacotist) mi se pare paralelă cu cea care a transformat un împrumut recent din engleză - racket - din nume al acțiunii (de obținere ilegală de bani, prin șantaj sau violență) în nume al agentului specializat (tâlhar, jefuitor), cu pluralul, frecvent în româna actuală, rackeți.
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
mai multă relevanță lingvistică. Nu e de obicei inclusă între tiparele repetiției, probabil pentru că apare ca un caz prea particular: care poate fi totuși pus în legătură cu o tendință mai generală a oralității populare. Tipurile puternice și productive de repetiție din română (studiate de mai multă vreme de Jacques Byck, de Iorgu Iordan ș.a.) sînt repetiția imediată ("încet-încet ai ajuns la vorba mea"), cea aparent imediată, elementele fiind de fapt separate de o pauză ("un om bătrîn, bătrîn"), cea separată de o
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
straniu, era în schimb mai curînd onomatopeic, destinat auzului ("Halerib, Khaa,/ Helerib, Khii,/ Heoro, loro, oro"). Limbajul ludic cu aparențe criptografice din Epilogul lui Negruzzi la Păcatele tinerețelor trecea fără marcare explicită, în cursul aceleiași fraze, de la normalitatea exprimării în română la secvențele incomprehensibile, în care totuși se păstrează unele instrumente gramaticale, cuvinte de legătură; astfel că finalul textului - "într-un col mai bhrăsbenios" - sună aproape familiar. Limba spargă a Ninei Cassian păstrează nu numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
de cărțile autorului în cauză. Scriitorul e autor al unor volume de poezii care au făcut scandal penal în sensul propriu al cuvîntului (pentru aducere aminte e suficient să cităm titlurile a două dintre ele: O noapte cu Patria și Româna cu prostii). Dar nu în volume a germinat sămînța scandalului, pentru că ele au apărut ulterior declanșării acestora. Cele două volume citate anterior au trecut pe pagina de copyright anul 2001, dar Mihail Gălățanu e cunoscut de mult timp ca un
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]