66,509 matches
-
preferințele culturale apărute de-a lungul veacurilor, toposurile grecești și romane se regăsesc nu numai în literatura cultă a popoarelor europene, ci și în folclor, Alesandria de exemplu sau originea romană a popoarelor europene. Să nu uităm că pentru noi, românii, conștiința romanității a fost o idee forte de-a lungul întregii noastre istorii. La aceste elemente definitorii se vor adăuga atât pentru romani, cât și pentru greci, toposurile prin care creștinismul se va impune și în domeniul culturii: patimile Mântuitorului
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
neagresiune cu occidentul, pesedeii au, ca să zic așa, mână liberă să calce în picioare absolut orice și pe absolut oricine. Va exista întotdeauna un reprezentant al UE sau NATO ( știți la cine mă refer, nu?) pregătit să închidă gura puținilor români care mai îndrăznesc s-o deschidă spunând că nu-l deranjează că structurile economice și sociale ale țării sunt infestate de securiști. Tr|im un moment prost. Ochiul vigilent al lumii s-a mutat dinspre Balcani spre alte zone fierbinți
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
al doilea război mondial. În România, în localitățile pe care le-am vizitat, războiul aproape că nu a lăsat urme.Totuși, am putut observa semnele unei delăsări, dar nutresc speranța că această cultură va putea fi dusă mai departe de români...In Sibiu mi-am dat seama că așa ceva este posibil. R.B.: Vizita pe care ați făcut-o v-a oferit șansa unei duble întîlniri: cea cu locurile natale ale lui Cioran dar și cu germanii, atîția cît au mai rămas
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Eminescu în iunie 1883) și credea în șansa coexistenței dintre români și maghiari înlăuntrul statului austro-ungar. Fusese dintotdeauna pentru "pasivism" în politică, adică de partea celor care voiau să facă din Partidul Național Român o formațiune capabilă să apere drepturile românilor ardeleni prin negocieri și compromisuri, nu prin luptă directă contra autorităților. Memorandumul a fost rodul acestei politici și Slavici deținea a doua funcție ca importanță în P.N.R., în momentul în care s-a luat decizia redactării lui. În 1914 poziția
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
mai puțin un trădător de neam. Nici oportunist n-a fost. Aș zice, din contra: a mers pînă la capătul ideilor lui. Și a pierdut. Cum, în istorie, ideile care pierd sînt totdeauna considerate greșite, nu l-au iertat nici românii (cu toate că militase constant pentru drepturile lor), nici ungurii (a avut la Tribuna cinci procese de presă și a fost închis un an) și nici nemții (am menționat darea lui afară de la ziarul Ziua). A fost victima intoleranței tuturor, el, care
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
am menționat darea lui afară de la ziarul Ziua). A fost victima intoleranței tuturor, el, care visa la înțelegeri pașnice, neutralități și compromisuri amiabile; a fost tratat ca un ins potențial primejdios pentru stabilitatea statului (atît cel austro-ungar, cît și cel român) și întemnițat ca un borfaș (ultima oară, la 71 de ani), deși era blînd, glumeț și n-ar fi ucis o muscă. Dacă asemenea exagerări mai pot fi înțelese în toiul bătăliilor din istoria reală, ele rămîn fără nici o acoperire
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
reveni mai bine organizați, stăpânind lumea cu cele mai bune mijloace, - și, în mod sigur, pe veci!... Lumea pune repede flori pe mormintele dictatorilor. Dar, rău e și fără utopie. Însuși bucureșteanul nostru, pățit, n-o vrea îndărăt?... Că noi, românii, se zice că am avea nevoie de zece ani, cică, numai să zugrăvim ce-a construit el. Nici măcar nu sunt niște născoceli. Totul se iartă, deci. Sau se uită. Sunt și momente, ale tiranilor, care îți impun, după trecerea anilor
Mecanica lacrimilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14060_a_15385]
-
faptul că este cultă sau nu, este o ființă culturală, atîta timp cît participă la o anumită cultură". Deci o pledoarie pro domo! Germanii, bunăoară, vădind o atitudine prin excelență "pozitivă" și "activă", vor trece cu brio examenul adaptării. Dar românii? Lipsiți de suficientă mobilitate și flexibilitate, aidoma membrilor oricărei societăți mici, mult timp izolate, consideră Gabriel Stănescu, ei învederează "o rezistență însemnată în contact cu alte culturi datorită influenței Orientului", așa cum a remarcat, între alții, și Dimitrie Drăghicescu, în Psihologia
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
zeloși, din rîndul acelor "persoane dubioase care n-au renunțat să facă rapoarte către aceeași odioasă instituție" ori al afaceriștilor "de origine română, care însă nu au nimic în comun cu spiritul românesc din simplul motiv că văd în orice român un potențial client, o sursă de venit și nicidecum o ființă de același sînge care, probabil, are nevoie de ajutor umanitar și de înțelegere". Sau așa-numitele "comitete «reprezentative»" din exil, în care se vîntură feluriți oportuniști și demagogi absolut
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
linie a lipsei de onestitate, autorul pune la socoteală și apucătura politicienilor noștri care candidează la președinția țării de-a întreprinde neapărat turnee electorale în America, pretinzînd nu numai sprijin moral, ci și financiar. Cu gura căscată la discursul pseudoprofeților, românii americani înstăriți completează cecuri, spre a-și da seama că angajamentele celor ajunși în funcția supremă au fost mincinoase: "Promit, ca și actualul (e în chestiune Emil Constantinescu - n.n.), dar ca și cel dinainte marea cu sarea, ca apoi să
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
Care mîini? Tot acelea ale Securității, care te ajung oriunde te-ai ascunde?". Corupția se află în siajul "odioasei instituții", căci altminteri n-ar fi atît de inflorescentă. O invenție de ultimă oră, care o favorizează: "Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare", care nu e, după cum ne asigură Gabriel Stănescu, decît "un organism fantomă, care nu a făcut și nu face nimic pentru cauza românească, fiecare funcționar, de la subsecretarul de stat pînă la ultimul salariat, tînjind în secret să fie
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
necazurile românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc zilele, cîteva zile în America, într-o călătorie de plăcere". Iată cum tribulațiile noastre ale celor din țară se leagă de cele ale românilor ajunși în Lumea Nouă, care se vede că trebuie să treacă, precum noi, cei de aici, prin Purgatoriul decomunizării!
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
Mircea Mihăieș Într-un admirabil articol din Pro Sport (admirabil ca mai tot ce iese din mâinile acestui bijutier al publicisticii românești), dl. Radu Cosașu atinge o chestiune eternamente nevralgică: bătutul pe burtă la români. Sigur că după o jumătate de secol de crispare a relațiilor dintre indivizi (am cunoscut destui românași care mureau de admirație auzind că Pingelică Ceaușescu îi spunea soaței chiar și în momentele de intimitate "Tovarășa"!) orice detabuizare e normală, ba
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
nici o aderență la problemele românești din Ardeal"!); chiar Odobescu (în studiul Poeții Văcărești) simțea nevoia să-l scuze și să-l justifice pe Ianache Văcărescu pentru loialitatea față de stăpînirea turcă, atitudine care "revoltă azi oarecum demnitatea și amorul propriu al românilor". De altfel, chiar în faptul că pe coperta ediției actuale apare un titlu refăcut - Istoria othomanicească - , se poate vedea, dincolo de rațiuni de brevilocvență, un scrupul de menajare a sensibilităților naționale. Cam rău văzut din punct de vedere lingvistic sau politic
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
diaspora de după 1948 vă dau un alt exemplu: Adunarea Națiunilor Captive, stabilită la New York, care grupa toate țările de dincolo de Cortina de Fier, după foarte puțin timp a ales ca președinte pe Constantin Vișoianu și secretar pe Brutus Coste - doi români; ani de zile ei au rămas în funcții, deși emigrația românească era cea mai slabă din punct de vedere numeric, așa că nu trebuie să "aruncăm" cu ușurință judecăți de genul "emigranții n-au făcut nimic", pentru că nu-i adevărat; ce
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
decât prima); mare boier în România, putea fi considerat ca un egal de către prințul Adam Czartoryski, fost ministru de Externe al țarului, acuma șef al emigrației poloneze, cu ușile deschise către cabinetele importante ale Occidentului, prinț care îi asigură acestui român (înrudit cu Cantemireștii, cu Cantacuzinii) intrarea peste tot. - Situația se prezintă altfel în 1948. - În 1948, aceste două "Internaționale" tainice nu mai sunt la fel; prima a dispărut complet din circulație, în nici o țară din Europa ea nu mai joacă
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
și cinci de ani în urmă, neputându-mi-se spune că am păstrat imaginea din copilărie, deoarece aveam douăzeci și opt de ani când am plecat, eram un om în toată firea, făcusem războiul, cunoscusem mii de oameni. N-am regăsit același român! Vi se pare, poate, fantastic, dar în patruzeci și cinci de ani care înseamnă o generație și jumătate, un anumit regim, un anumit fel de a trăi, i-a schimbat aproape pe toți; chiar și cei anticomuniști - majoritari probabil - au
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Valer Neag aduce Sacrul în spațiul fragil al umanului, Mihai Țopescu esențializează individualul în caractere și tipuri sociale ușor recognoscibile, iar în această pendulare între Mărturisire și Atitudine expoziția celor doi artiști sticlari ne convinge că, măcar accidental, nu toți românii sunt "sub vremi".
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
în care el se individualizează, adolescentul cade în patima lecturii, ia act de cursul istoriei, în colorata lui varietate: "În Râmnic, soldații nu mai încăpeau în cazărmi, se construiseră barăci la marginea orașului, pe unde s-au perindat nemți și români. Când se întorceau de la instrucție, primii cântau Haili hailo sau Lili Marlen, iar ai noștri Vrem Ardealul." Frâna temperamentală a memorialistului înlătură continuarea marșului militar: "prin oțel și foc"! Director de școală în satul moldovean Pleșești, iar pe front căpitan
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
Vizitată de o echipă a televiziunii "România Cultural", Nineta Gusti, o glorie a teatrului românesc, a refuzat să fie filmată, pentru a nu se vedea sărăcia în care se zbate, la nouăzeci de ani, după ce a încântat atâtea generații de români. Al doilea caz evocat, marele Ștefan Mihăilescu-Brăila, a ajuns, în regimul prosperității și democrației de tranziție, să vândă ziare la stația de metrou Eroilor - frumoasă, involuntară, cinică formulă prin care românii îi cinstesc pe cei mai buni dintre ei, pe
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
nouăzeci de ani, după ce a încântat atâtea generații de români. Al doilea caz evocat, marele Ștefan Mihăilescu-Brăila, a ajuns, în regimul prosperității și democrației de tranziție, să vândă ziare la stația de metrou Eroilor - frumoasă, involuntară, cinică formulă prin care românii îi cinstesc pe cei mai buni dintre ei, pe eroii - nu-i așa? -, ai neamului! Cornel Nistorescu a ales doar două exemple, dintr-o multitudine. Nu e cazul să sporesc umilința atâtor oameni citându-le numele într-un context atât
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
au rămas. În Băileștii Doljului, ne încredințează Gabriel Stănescu, strada principală este garnisită cu un impunător șir de case de cărămidă cărora localnicii le spun și acum "americane". La Cleveland, la Chicago și Detroit se păstrează străzi întregi locuite de românii din diverse generații. După instaurarea, la noi, a regimului comunist, se produce al doilea val al exodului românesc spre Occident, un exod de astă dată cu precădere intelectual și politic, bizuit pe reacția de respingere a totalitarismului, "pentru care nu
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
rușine să vorbească românește în casă; e convinsă că nu va fi privită cu ochi buni de vecini și colegi dacă va mărturisi că s-a născut în România". În acest context e grăitoare împrejurarea că dintre toți locuitorii planetei românii par a fi cei mai puțin mîndri de naționalitatea lor. Potrivit rezultatelor unui sondaj internațional, Planet Project, care s-a desfășurat între 15 și 18 noiembrie 2000 pe Internet, România se află pe ultimul loc, cu numai 46 la sută
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
din Europa, la Chicago". În chip rezonabil, Gabriel Stănescu acceptă ambele ipostaze, care țin de particularitățile individuale, ireductibile și a căror manifestare se cuvine îngăduită într-o atmosferă a libertății. Doar propaganda comunistă îi lega, într-o manieră feudală, pe români de pământul natal, stigmatizîndu-i pe cei dornici "a-și croi o altă soartă" cu etichete precum renegați, apatrizi, trădători de neam. "Lumea liberă" i-a primit pe cetățenii oprimați la ei acasă, indiferent de capacitatea lor, mai mare ori mai
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
autoritățile au reproșat presei că vrea să înspăimînte lumea. Ceea ce e inexact. Tot soiul de flăcăi bătrîni sau nebăgați în seamă, șefi peste sirene de alarmare și exerciții ale nimănui au folosit prilejul, ca să iasă în față și să afle românul că nici ei nu-și cîștigă salariul degeaba. Aceste zvonuri, care au dat de cap autorităților, merită atenție în măsura în care dezvăluie situația inadmisibilă în care se află adăposturile civile pentru populație și posibilitatea românului obișnuit de a avea o mască de
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]