65,705 matches
-
Acasă > Orizont > Gânduri > VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului “Toamnă dulce, toamna cu frunzele toate flori”~ George Toparceanu Dacă e toamnă în Atlanta, e vremea bucuriei...românii ce locuiesc în zona Atlantei știu mai bine ca oricine cum toamnă se face simțită aici nu doar prin bogăția roadelor și frumusețea frunzelor ci și prin cele două mari evenimente ale românilor din zona: Sărbătoarea Hramului Bisericii Sfântă Maria
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1420216260.html [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
e toamnă în Atlanta, e vremea bucuriei...românii ce locuiesc în zona Atlantei știu mai bine ca oricine cum toamnă se face simțită aici nu doar prin bogăția roadelor și frumusețea frunzelor ci și prin cele două mari evenimente ale românilor din zona: Sărbătoarea Hramului Bisericii Sfântă Maria din Dacula și Festivalul de Toamnă al Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elenă, din Lilburn. Ambele evenimente au fost un prilej de întâlnire și bucurie pentru toți românii plecați departe de casă ce
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1420216260.html [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
cele două mari evenimente ale românilor din zona: Sărbătoarea Hramului Bisericii Sfântă Maria din Dacula și Festivalul de Toamnă al Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elenă, din Lilburn. Ambele evenimente au fost un prilej de întâlnire și bucurie pentru toți românii plecați departe de casă ce trăiesc pe pamant american. Primul eveniment a debutat duminică, 5 octombrie, 2014 prin Sfântă Liturghie săvârșită de Părintele Nicolae Clempuș în cadrul bisericii Sf. Maria din Dacula. Părintele Nicolae Clempuș ne-a reamintit tuturor că avem
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1420216260.html [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
artiștii noștri locali, Diana Toma și Lucian Brener nu ne-au dezamăgit, tablourile lor și demonstrația live de pictură ne-au încântat ochii și desfătat sufletul. Într-o lume mereu ocupată, trepidând de griji și probleme, noi, o mână de români aruncați de soarta tocmai în îndepărtată America, avem curajul să ne păstrăm tradițiile, limba, portul și împărțim cu dărnicie din darurile românești celor ce ne trec pragul! Ne bucura faptul că am reușit să sărbătorim și anul acesta împreună o
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1420216260.html [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
trei cârlige mai mari. Zilnic “alergam” cu bărcile, pe unde ne spuneau colegii la telefon că au dat de el, sau pe unde l-am descoperit, căutându-l chiar fiecare dintre noi cu o zi mai înainte. Dar iată că românul nu-i făcut să fie fericit. Când credeam că voi face o provizie de pește pentru iarnă și am pus în funcțiune congelatorul, ce a stat scos din priză toată vara, natura s-a hotărât să-mi fure această bucurie
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
iubesc acest pământ deopotrivă cu semenii lor nu numai din același neam ci și pe toți care trăiesc între frontierele țării cu sentimente de armonie și pace. Invităm pe toți cei care doresc să devină parte ale noilor proiecte antologice (români - indiferent dacă trăiesc în țară sau inafară, sau poeți de altă naționalitate (etnie) dar care simt respect și dragoste pentru România și limba română, să trimită materialele pe adresa de e-mail menționată mai jos. Obțineți orice relații suplimentare de la editorul
STIMAȚI COLABORATORI, DRAGI PRIETENI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1497120156.html [Corola-blog/BlogPost/370780_a_372109]
-
în final, la prezentarea costumului, să ne spună: „Aceste minunate straie le am de la străbunica mea, Janet Achim, care a trăit cu peste 100 de ani în urmă, costum pe care l-a primit de la cea mai îndrăgită fiică a românilor, alteța Sa Regina Maria. Stră-stră-bunicul Petre Achim care era în Garda Regală, la o sărbătoare câmpeneasc - ținută în Mehedinți - unde a cântat și soția sa Janete Achim, care... fiind remarcată de Regina Maria, căreia i-a plăcut cum era îmbrăcată și
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
for Folklife and Culture” în parteneriat cu ”Balassi Institute”, Budapesta.Alături de ei s-au aflat și maghiari din România care au pus în scenă un spectacol de zile mari. Spectacol a fost și atunci când, după încheierea festivalului, ungurii au cerut românilor și americanilor să părăsească mall-ul național pentru că se simțeau ”provocați”. O americancă de 70 de ani, Maurleen, a spus că așa ceva nu a văzut în viața ei. Femeia a fost și ea admonestată de o dansatoare unguroaică pentru că purta
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Femeia a fost și ea admonestată de o dansatoare unguroaică pentru că purta o brățară din pânză în culorile României. TOTUL A ÎNCEPUT CU UN FESTIVAL EXCELENT De loc din Sfântu Gheorghe, Levente Fazakas și ceilalți colegi ai săi, unguri și români,au pus pe scena de la ”Hungarian Heritage” un spectacol de zile mari. Muzica, dansurile și tradițiile transilvănene i-au atras și pe români, americani și alte nații în cortul unde s-a desfășurat programul artistic timp de câteva zile.Deși
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
UN FESTIVAL EXCELENT De loc din Sfântu Gheorghe, Levente Fazakas și ceilalți colegi ai săi, unguri și români,au pus pe scena de la ”Hungarian Heritage” un spectacol de zile mari. Muzica, dansurile și tradițiile transilvănene i-au atras și pe români, americani și alte nații în cortul unde s-a desfășurat programul artistic timp de câteva zile.Deși încorporate drept tradiții ungurești, dansurile și cântecele puse în scenă în capitala americană au amintit românilor de țara lor. Și cum nu, când
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Deși încorporate drept tradiții ungurești, dansurile și cântecele puse în scenă în capitala americană au amintit românilor de țara lor. Și cum nu, când aproximativ jumătate din numărul artiștilor a fost adus din România. Confuziile au început să apară imediat. Românii au ascultat inclusiv cântece în limba română pe scenă la Hungarian Heritage, au văzut dansuri din Moldova, dansatori din Bacău. Pe tot parcursul acestui spectacol, prezentatorii au anunțat că tradițiile sunt din ”Ungaria și Transilvania” însă nu s-a menționat
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
dorește”, mi-a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
influență ungurească. Acasă, nu aici. Aici e libertate. Dar acasă suntem, câteodată, puși la punct. Noi încercăm să trăim cum putem și sperăm să fim cât mai buni unii cu ceilalți, și să ne respectăm unii cu ceilalți. Așa cum și românii din Transilvania au cerut independența față de regatul austro-ungar, nu? Și așa noi dorim ca să fim independenți. ” I-am spus că deși festivalul se numește Hungarian Heritage, majoritatea programelor artistice sunt din România. ”Asta nu e adevărat. Nu. O parte este
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
să se înțeleagă între ei. Dacă ar fi respect reciproc ...Reciproc, da. Asta e cheia. Până nu e respect reciproc, o să ne omorâm unii pe ceilalți,” a spus la Washington, Levente Fazakas, muzician român de etnie maghiară din Sfântu Gheorghe. ROMÂNII S-AU SIMȚIT ONORAȚI LA FESTIVAL ... Frumusețea programului artistic i-a fermecat pe români, care au spus că s-au simțit un pic ”ca acasă.” Printre ei și Ana Ward, o româncă venită aici de mulți ani și care lucrează
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
ani, de pe vremea comunismului când lucram în Comerț în România. Mama mea a fost unguroaică, tatăl meu român. Dar ne-am născut în România și am învățat limba noastră dulce acasă. Cum pot să uit de unde am plecat?” Câțiva dintre românii care au fost martori la această scenă au contactat, și vor contacta, Institutul Smithsonian pentru a cere explicații. Evident, s-a organizat un festival cu jumătate din tradiții din România, jumătate din Ungaria. Și să îl pui sub numele de
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
mod grosolan... numai să fie pe placul stăpânilor „vremelnici” măturați de valurile istoriei; afirm cu certitudine că distinsul autor ge. br. GHEORGHE DRAGOMIR are un loc în panteonul istoricilor patrioți români, fiind un vizionar de necontestat, care trezește în tot românul mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în viitor a Mamei ROMÂNII, prilej excepțional de ai ura sănătate, cât mai multe cărți de excepție, iar cei care vor intra în posesia cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
afirm cu certitudine că distinsul autor ge. br. GHEORGHE DRAGOMIR are un loc în panteonul istoricilor patrioți români, fiind un vizionar de necontestat, care trezește în tot românul mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în viitor a Mamei ROMÂNII, prilej excepțional de ai ura sănătate, cât mai multe cărți de excepție, iar cei care vor intra în posesia cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și destin” îi asigur că nu vor lăsau-o din mână
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
său patriotic, autorul prezintă pas cu pas procesul de formare a Moldovei de la primul „descălecat”, când Dragoș, ca vasal al regelui maghiar, organizează ținutul „pornind de la formațiunile politice anterioare, moștenind multe tendințe locale de organizare statală”. Rolul lui Bogdan, voievodul românilor din Maramureș „este legat de cea de-a doua etapă a întemeierii Moldovei cu sublinierea contextului politic - presiunea politică și religioasă a regalității maghiare asupra românilor ... încercarea de anulare a vechilor libertăți pe care valahii le-au moștenit”. Bogdan scoate
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
umila mea părere, deoarece spun copiile unor cronici ale lui Grigore Ureche și ale lui Miron Costin, că acest Dragoș a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova „în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru.” (Cap. II, pag. 34). Aceeași pluritate de ipoteze este adusă în discuție și în cazul denumirii „Moldova”. Prezumtiva origine a numelui râului de la cel al cățelei de vânătoare a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
cum au trecut granița cu buletinul. Pentru necunoscători, trebuie menționat că drumul din Constanța până la Balcic, prima localitate mai răsărită, are peste 100 km. Ciudat este că fenomenul invers n-a avut loc, n-am văzut picior de bulgar la români, nici atunci, nici mai târziu, deși eliminarea pașaportului a avut loc simultan. Când i-am auzit pe 3 ianuarie, m-am crucit: - Ce-ați căutat acolo ? - Am fost să bem o cafea ! De Paște la fel, au mers în grup
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408600873.html [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA Autor: Florin Zaheu Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului UNIRE, FRAȚI ROMÂNI! Pe 27 martie 2013 se împlinesc 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România - marele vis al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Cu această ocazie Duminică, 24 martie 2013 la Strasbourg va fi organizat un Marș al Unirii ! Manifestația este autorizată de Prefectura Bas-Rhin și este organizată de grupul de inițiativă «Neodacii» Strasbourg în colaborare cu Jeunes
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_manifestatie_l_florin_zaheu_1363911503.html [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]
-
marți, 12 iunie, în Studioul "Euphorion". După un text scris de dramaturgul și scriitorul bulgar Ștefan Tsanev, unul din cei mai bine vânduți scriitori bulgari contemporani, cunoscut în special pentru eseele, poemele și piesele sale de teatru, dar și pentru românele sale istorice, piesa “Cealaltă Moarte a Ioanei d’Arc” este tradusă și regizată de Nic Ularu, scenografia aparțintând de asemenea acestuia. Costumele au fost create de Calina Lângă, iar din distribuție fac parte Eva Crișan, Cornel Răileanu și Emanuel Petran
Premierele Naţionalului by http://www.zilesinopti.ro/articole/2767/premierele-nationalului [Corola-blog/BlogPost/97293_a_98585]
-
înalt, care înconjura faimosul complex. Pe alei, chinezii se plimbau fericiți, ca în zi de sărbătoare, luând și copiii cu ei, bineînțeles, și nelipsitele lor aparate foto. Dar avuseseră parte de o distracție neașteptată, gratuită, să se holbeze la noi, românii, de parcă nu mai văzuseră europeni. Era un sentiment ciudat, să te vezi în atenția atâtor sute de oameni, pe alei înțesate de lume, când, în mod firesc, într-o așa aglomerație nimeni nu te-ar fi luat în seamă. În jurul
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1417339521.html [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie Câmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de Avram Iancu și a murit în urmă rănilor căpătate în lupta. Mama, Ana, rămasă văduva, s-a mutat cu cei doi copii la Tg. Neamț, apoi la Român și, în sfârșit, la Iași. Veronica a primit la naștere numele mamei ei, Ana, dar ea și-a schimbat numele în cursul primar și astfel a devenit Veronica. A fost un copil crescut în răsfățul dragostei de mama, deși au
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
Credincioșii îl sărbătoresc miercuri, 7 ianuarie, pe SFANȚUL IOAN BOTEZĂTORUL, ocazia cu care aproape două milioane de români, care poartă numele SFANȚULUI IOAN, își vor serba onomastica. Cand Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, SFANȚUL IOAN BOTEZĂTORUL, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie by http://uzp.org.ro/sfantul-ioan-traditii-si-obiceiuri-de-sfantul-ioan-botezatorul-ce-nu-trebuie-sa-faceti-pe-7-ianuarie/ [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]