605 matches
-
Major, cu organizarea și repartizarea evreilor disponibili și apți pentru munca obligatorie. În afară de aceste organe, sunt încă două departamente care se ocupă cu alte aspecte din ansamblul problemei evreești: Subsecretariatul de Stat al Muncii (Oficiul Central de Românizare) care urmărește românizarea personalului aflat în întreprinderi prin îndepărtarea treptată a elementelor evreești și Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării și Inventarului (Centrul Național de Românizare), care este însărcinat cu chestiunea bunurilor mobile și imobile evreiești. II. Baza juridică. 1. Decretul Lege Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încă două departamente care se ocupă cu alte aspecte din ansamblul problemei evreești: Subsecretariatul de Stat al Muncii (Oficiul Central de Românizare) care urmărește românizarea personalului aflat în întreprinderi prin îndepărtarea treptată a elementelor evreești și Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării și Inventarului (Centrul Național de Românizare), care este însărcinat cu chestiunea bunurilor mobile și imobile evreiești. II. Baza juridică. 1. Decretul Lege Nr. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decemvrie 1940, stabilește: - Excluderea tuturor evreilor dela serviciul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alte aspecte din ansamblul problemei evreești: Subsecretariatul de Stat al Muncii (Oficiul Central de Românizare) care urmărește românizarea personalului aflat în întreprinderi prin îndepărtarea treptată a elementelor evreești și Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării și Inventarului (Centrul Național de Românizare), care este însărcinat cu chestiunea bunurilor mobile și imobile evreiești. II. Baza juridică. 1. Decretul Lege Nr. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decemvrie 1940, stabilește: - Excluderea tuturor evreilor dela serviciul militar; - Obligativitatea prestării muncii de interes obștesc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau noi repartizări de evrei specialiști numai la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care lucrează pentru armată; - Ministerul Înzestrării să fixeze aceste întreprinderi; - Marele Stat Major să dea aprobarea și apoi să trimită tabelele Oficiului Central de Românizare pentru a urmări opera de românizare. - Evreii din întreprinderi să fie salarizați în baza unei deciziuni care trebue întocmită cât de curând. - Să se dea un comunicat în acest sens. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3709
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
numai la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care lucrează pentru armată; - Ministerul Înzestrării să fixeze aceste întreprinderi; - Marele Stat Major să dea aprobarea și apoi să trimită tabelele Oficiului Central de Românizare pentru a urmări opera de românizare. - Evreii din întreprinderi să fie salarizați în baza unei deciziuni care trebue întocmită cât de curând. - Să se dea un comunicat în acest sens. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 197, dosar 3709, filele 237-251. Vezi și Ottmar Trașcă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a scris în elină și o Istorie a războiului dintre Rusia și Poarta Otomană, lucrare păstrată doar în traducerea neogreacă a lui Ambrosie Pamperis. Prin cărțile de cult tipărite la Râmnic sub oblăduirea sa, începând din 1776, a contribuit la românizarea completă a serviciului bisericesc. Principala lui operă rămâne editarea, între 1776 și 1779, a șase volume de Mineie (contribuția sa extinzându-se și la pregătirea volumelor următoare, tipărite de succesorul său Filaret), completate de prefețe originale, atestând orizontul iluminist al
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
curente - socialismul, poporanismul, sămănătorismul, țărănismul - au gravitat în jurul celor două doctrine principale. Europenizarea este un proces complex și de durată, mai ales într-o țară ca România care a cunoscut într-un interval destul de scurt procesele de naționalizare sau de românizare. Statul național român s-a constituit în trepte. În anul 1859 s-au unit două state: Moldova și Țara Românească, act în urma căruia a rezultat statul român. A fost nevoie de o perioadă ca cele două provincii să treacă prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
național român s-a constituit în trepte. În anul 1859 s-au unit două state: Moldova și Țara Românească, act în urma căruia a rezultat statul român. A fost nevoie de o perioadă ca cele două provincii să treacă prin procesul românizării, adică al omogenizării culturale și naționale. Un rol de prim rang l-au avut presa și elitele. În anul 1918 a avut loc o nouă etapă a unirii, de această dată a Regatului României cu provinciile românești: Transilvania, Banat, Bucovina
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Regatului României cu provinciile românești: Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia. În acel moment a fost nevoie de o nouă omogenizare, deci de o naționalizare culturală în teritoriile ce au fost înglobate, înainte de 1918, unor imperii. Să menționăm că actele de românizare s-au realizat conform principiului naționalităților, principiu european, în temeiul căruia s-au constituit statele naționale. În schimb problemele sociale nu și-au găsit rezolvarea, acestea fiind amânate până astăzi. Din acest motiv instituțiile noastre moderne apar ca forme fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că el se confruntă cu chestiunea valorilor europene care ar rezulta dintr-o identitate europeană, care deocamdată este greu de sesizat. Această identitate este în curs de constituire prin procesul de europenizare. Așadar spațiul public național s-a constituit prin românizarea, nu însă în sens etnic, ci a dimensiunii axiologice a atitudinilor față de națiunea română. Se ridică însă o întrebare: europenizarea se realizează ca spațiu exclusiv al europenilor? Spațiul public european este un spațiu public supranațional, dar integrează într-un sistem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
puternică pentru „salvarea neamului”), “între cei doi conducători [Horia Sima și Ion Antonescu, n.n.] era un consens perfect în ceea ce privește convingerea că evreii trebuie eliminați din societatea românească” (p. 28). După rebeliunea legionară, conducătorul statului, Ion Antonescu, a continuat „opera” de românizare, care însemna în fapt restructurarea etnică a societății românești. Luările de cuvânt din cadrul ședințelor Consiliului de Miniștri demonstrează concepția rasistă a mareșalului, precum și intenția de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
În multe cazuri, și-a amintit Reicher, Iacov XE "Iacov" și Hahamu XE "Hahamu" au plătit din buzunarul lor „cumpărarea” bunăvoinței unui perceptor sau chiria unui evreu care urma să fie aruncat din locuința sa devenită proprietatea Centrului Național de Românizare, adică averea statului. Dar statul nu putea să Învie morții - și atât timp cât autoritățile militare nu voiau să recunoască faptul că evreii În cauză au fost uciși În pogrom, familia celui chemat la munca obligatorie (și care nu se prezenta) nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din oraș și din Întreaga Moldovă, ca o completare a acțiunii de lichidare fizică a evreilor. La 15 iulie 1943, În Monitorul Oficial s-a publicat o decizie prin care vechiul cimitir evreiesc din Iași era transferat Centrului Național de Românizare. Publicarea deciziei a Întărit zvonurile care se răspândiseră printre evreii din Iași că Primăria intenționează să lichideze cimitirul vechi, care avea, după afirmațiile Comunității, o vechime de cel puțin 450 de ani. În timpul unei vizite la Iași, mareșalul Antonescu XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cele sfinte, nu se va dezminți nici În această Împrejurare”. În mod surprinzător, Radu Lecca XE "Lecca, Radu" a dat imediat un aviz favorabil cererii Comunității, a doua zi după primirea ei. El a cerut subsecretarului de stat cu problemele românizării „a dispune amânarea luării În posesiune a cimitirului israelit din mahalaua Ciurchilor-Iași, trecut În patrimoniul Centrului Național de Românizare”, și a repetat pe scurt argumentele Comunității. Toate aceste intervenții nu au avut nici un efect asupra lui Ifrim, XE "Ifrim" așa Încât
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dat imediat un aviz favorabil cererii Comunității, a doua zi după primirea ei. El a cerut subsecretarului de stat cu problemele românizării „a dispune amânarea luării În posesiune a cimitirului israelit din mahalaua Ciurchilor-Iași, trecut În patrimoniul Centrului Național de Românizare”, și a repetat pe scurt argumentele Comunității. Toate aceste intervenții nu au avut nici un efect asupra lui Ifrim, XE "Ifrim" așa Încât la Iași au continuat lucrările, ba chiar au fost intensificate, din cauza Încercării Comunității de a pune capăt profanării. Singura
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Hahamu XE "Hahamu" , pp. 69-70. Cererea adresată de Comunitatea din Iași lui Radu Lecca XE "Lecca, Radu" , 26 iulie 1943, Ancel XE "Ancel, Jean" , Documents, VII, nr. 292, pp. 363-367. Radu Lecca XE "Lecca, Radu" către subsecretarul de stat al românizării, colonizării și inventarului, 27 iulie 1943, ibidem, nr. 291, p. 362. Vezi supra, nota 69, pp. 17-18. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , p. 70. Ibidem, p. 72. Ibidem, pp. 72-73. Ibidem. Ibidem, p. 18. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , p.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
s-a datorat îndeosebi prezenței la putere a Mișcării Legionare precum și a contextului internațional existent la acea dată (hegemonia Germaniei național-socialiste pe continentul european). În acest sens este suficient să amintim de exemplu faptul că majoritatea actelor normative referitoare la românizare au fost adoptate în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 la inițiativa Mișcării Legionare 2, influența exercitată în această perioadă de armata română asupra politicii antisemite a regimului antonescian fiind redusă. Din acest punct de vedere situația avea să se schimbe esențial
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului întocmit de Marele Stat Major, evreii angajați înainte de 21 iunie 1941 în întreprinderile ce executau comenzi ale armatei sau ale altor autorități de stat, evreii care lucrau în întreprinderile supuse românizării și care nu puteau fi înlocuiți de etnici români precum și cei indispensabili funcționării acestor întreprinderi, respectiv evreii necesari activității instituțiilor financiare pe care Banca Națională le considera importante. Chiar dacă instrucțiunile au avut menirea de a reglementa într-o oarecare măsură
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
9 iulie 1942 la Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major a avut loc o întrunire la care au participat Radu Lecca și delegați ai Marelui Stat Major, Direcției Generale a Poliției, Inspectoratului General al Jandarmeriei; Centrului Național de Românizare, Tribunalului llfov și a Oficiului Central de Românizare și care a adoptat un document intitulat "Normele privitoare la măsurile de luat pentru transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria". Astfel evreii "infractori" la instrucțiunile nr. 55.500 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Marele Stat Major a avut loc o întrunire la care au participat Radu Lecca și delegați ai Marelui Stat Major, Direcției Generale a Poliției, Inspectoratului General al Jandarmeriei; Centrului Național de Românizare, Tribunalului llfov și a Oficiului Central de Românizare și care a adoptat un document intitulat "Normele privitoare la măsurile de luat pentru transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria". Astfel evreii "infractori" la instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 urmau să fie reținuți în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Transnistria era obligat să desemneze un mandatar în vederea administrării și lichidării sub controlul Centralei Evreilor din localitatea respectivă a bunurilor mobiliare în termen de 6 luni. în caz contrar după expirarea acestui termen averea trecând în administrarea Centrului Național de Românizare 110. Aplicarea sancțiunii de trimitere în Transnistria a evreilor contravenienți la munca obligatorie a devenit operantă începând cu data de 16 iulie 1942111, în urma comunicatului nr. 88.661 din 5 iulie 1942112 aprobat de către Consiliul de Miniștri din ziua de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aceste măsuri nu au condus însă la redresarea situației, cu alte cuvinte la mărirea contingentului evreilor utilizați în cadrul muncii obligatorii. Dimpotrivă. Dealtfel, inclusiv o notă din 17 noiembrie 1943 întocmită de Marele Stat Major recunoștea în mod explicit faptul că românizarea forței de muncă evreiești eșuase, iar unele întreprinderi nu numai că nu s-au românizat, ci, dimpotrivă, ele s-au "iudaizat, deoarece au mai mulți evrei astăzi decât înainte de începerea românizării"123. Potrivit evidențelor Marelui Stat Major la 23 august
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marele Stat Major recunoștea în mod explicit faptul că românizarea forței de muncă evreiești eșuase, iar unele întreprinderi nu numai că nu s-au românizat, ci, dimpotrivă, ele s-au "iudaizat, deoarece au mai mulți evrei astăzi decât înainte de începerea românizării"123. Potrivit evidențelor Marelui Stat Major la 23 august 1944 numărul evreilor mobilizați la munca obligatorie se cifra la 31.463, din care 19.447 erau repartizați în detașamente de muncă locale iar 12.016 în detașamente de muncă exterioare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de piatră și la construcția/repararea drumurilor. 283. 9 iulie 1942. Procesul-verbal al ședinței desfășurate la Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu participarea reprezentanților Marelui Stat Major, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Jandarmeriei, Oficiului Central de Românizare, etc, în vederea discutării și aprobării măsurilor referitoare la evreii pasibili de a fi trimiși în Transnistria ca infractori la munca obligatorie. 284. 10 iulie 1942. Nota nr. 215.746/C adresată Armatei a 4-a de către Secția II-a Informații
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
M.O.N.T. din cadrul Marelui Stat Major, cu privire la studiul elaborat de Comandamentul Militar al Capitalei referitor la dublarea personalului evreiesc din întreprinderile militarizate. 405. 9 noiembrie 1943. Notă privitoare la evacuarea proprietarilor și chiriașilor evrei din imobilele Centrului Național de Românizare. 406. 10 noiembrie 1943. Notă referitoare la repatrierea evreilor internați în Transnistria. 407. 11 noiembrie 1943. Nota nr. 157.483 înaintată de Guvernământul Transnistriei Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la verificările
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]