490 matches
-
o amenințare neofascistă care ar justifica acțiunile minerilor de "menținere a ordinii" Statele Unite boicotează ceremonia de învestitură a președintelui Iliescu 1991 Februarie Constituirea Convenției Naționale care reunește 14 partide din opoziție România obține statutul de invitat la Consiliul Europei Tratatul româno-sovietic semnat de Iliescu și Gorbaciov. Tratatul nu este ratificat de Parlamentul român Adoptarea legii fondului funciar Iunie Prezentarea în fața Parlamentului a legii marii privatizări Iulie Formarea Partidului Alianței Civice Septembrie Sosirea a mii de mineri în București. Șeful Guvernului, Petre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lagăr, Caracal 1945, Editura Albatros, București, 1991; N. MĂRGINEANU, Amfiteatre și închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 2. Anuarul statistic, 1981, Direcția Centrală de Statistică. 3. a. ȘT. BÂRSĂNESCU, Cu privire la problema dezvoltării pedagogiei ca știință, "Analele româno-sovietice, pedagogie psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție cu privire la problema "legii" în pedagogie", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie-pedagogică și defectologică, E.D.S.P., București, 1958; c. D. TODORAN, "Despre premisele teoretice ale pedagogiei", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie pedagogică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
doua ședință a discutării termenilor Convenției de Armistițiu, din 11 septembrie 1944, Molotov, referindu-se la frontiera romano-sovietica, a afirmat prompt: “Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită de la început și stă la baza armistițiului.” Afirmația că frontiera româno-sovietică existentă la data de 1 ianuarie 1941 a fost rezultatul unui acord intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
poporul și armata lor, să fie respectate în cel mai înalt grad” și l-a rugat să-i îngăduie să-i transmită “din când în când”, dorințele 1 Alessandru Duțu, Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament românogermane și româno-sovietice (1941-1945), București, Ed.Enciclopedică, 2000, p. 27; - 15 referitoare la armata română a căror execuție, în scopul desfășurării unitare a operațiilor militare, trebuia să fie considerată “ca absolut necesară”. Prin modul în care a realizat structura de comandament și funcționarea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Florin, Trecerea Nistrului. O decizie controversată, București, Ed. Albatros, 1995; -Dobrinescu, Valeriu-Florin, Constantin, Ion, Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial, Iași, Ed. Institutul European, 1995; -Duțu, Alessandru, Între Wehrmacht și Armata Roșie. Relații de comandament româno-germane și româno-sovietice (1941-1945), București, Ed.Enciclopedică, 2000; -Gheorghe, Ion, Un dictator nefericit, Mareșalul Antonescu (Calea României spre Statul satelit), București, Ed.Machiavelli, 1996; -Giurescu, Dinu C., s.a., Istoria României în date, București, Ed.Enciclopedica, 2007; -Giurescu, Dinu C., Istoria românilor, vol. IX
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
doua ședință a discutării termenilor Convenției de Armistițiu, din 11 septembrie 1944, Molotov, referindu-se la frontiera romano-sovietica, a afirmat prompt: “Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită de la început și stă la baza armistițiului.” Afirmația că frontiera româno-sovietică existentă la data de 1 ianuarie 1941 a fost rezultatul unui acord intervenit între cele două state reprezenta, evident, un fals, menit să înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor, care urmăresc să saboteze realizări ale inteligenței tehnice românești sau să fure planurile invențiilor-minune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
curate, Bariera, Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Departe de Tipperary, Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele, Ediție speci‑ ală, Revanșa, Bietul Ioanide. Coproducția româno-sovietică Tunelul datează din 1966. Soldații români și cei sovietici colaborează prietenește în lupta cu dușmanul hitlerist. De atunci și până în 3 februarie 1970, când are loc premiera Prea mic pentru un război atât de mare, nu se mai realizează nici un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prezentat în stilul autorilor acestei cărți? (Ed. Academiei RPR, 153). Pentru că acești vajnici dascăli (din neferi cire pentru ei), la care se asocia cu asupra de măsură și C. I. Parhon, ca mulți alții de aceiași moralitate, vor forma Institutul Româno-Sovietic în cadrul Academiei RPR, vor susține argumentat (ca și domnul Manu) că prioritatea în descoperirea insulinei aparține savantului sovietic L.V. Sobolev. Mai mult, munca lor „agitatorică (!), propagandistică și organizatorică’ trebuia mereu îmbunătățită (D. Danielopolu), în bună tradiție marxist-leninistă și a vigilenței
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Europei, ș.a.m.d. În schimb, referirile la URSS abia dacă sunt perceptibile. Vizita din 6 ianuarie 1990 a lui Eduard Șevarnadze, atunci ministru de Externe al URSS, e mult mai discretă, fiind urmată de o perioadă în care relațiile româno-sovietice dispar din planul vizibilului. Or, azi se știe cât se poate de clar că relația cu URSS a reprezentat un element constitutiv esențial în eliminarea lui Ceaușescu. Prezența echipei Iliescu, cu generalul Militaru ca ministru al Apărării și cu pletora
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fără mari discuții emblematic fiind rezumatul cuvântulului lui Victor Eftimiu din 29 august 1947: „să se facă adresă către ARLUS în sensul ca Societatea să fie integrată în toate demonstrațiile ce se vor face în această fază” (pentru săptămâna prieteniei româno-sovietice, 1-7 noiembrie 1947). Mari discuții ideologice nu se poartă în S.S.R. ci mai sus, în cadrul Uniunii și, de la 8 februarie 1948, în oficiosul Uniunii care va fi revista „Flacăra” și pe care Novicov o impune tuturor spre lectură încă din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Jaurès. L'Homme, le penseur, le socialiste, avec une lettre d'Anatole France et une lettre autographe de Jaurès, Paris, Librairie des Sciences Politiques et Sociales, Marcel Riviere, 1925. RETEGAN, M., DUȚU, Al., Război și politic în blocul comunist. Relații româno-sovietice (documente), vol. II, Ed. Tritonic. RIDER, Jacques Le, Mitteleuropa, Polirom, Iași, 1997. ROBSON, Mark, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945, All, București, 1992. SARMANT, Thierry, Entre aigle allemand et coq gaulois, în "Armées d'aujourd'hui" nr. 213, sept. 1996, pp.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Milza, S. Berstein, op. cit., p. 279. 819 Mary Fulbrook, op. cit., p. 280. P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, III, pp. 93-94. 820 Mary Fulbrook, op. cit., p. 286. 821 M. Retegan, Al. Duțu, Război și politică în blocul comunist. Relații româno-sovietice (documente), vol. II, Ed. Tritonic, op. cit., pp. 50-51. 822 Gh. Bichicean, op. cit., p. 186. Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 85. 823 H. Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999, p. 31. von Krockow, op. cit., p. 306. 824 Gh.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cea rurală, era principalul perdant al întâlnirilor cu Armata Roșie (Stănescu, Zamfirescu: 1998). În afară de 23 august sau 1 mai, în RPR se mai sărbătoreau și alte evenimente de importanță capitală pentru regim. Unul dintre ele era reprezentat de către "săptamâna prieteniei româno-sovietice", care avea loc între întâi și șapte noiembrie. Festivitatea se desfășura "sub semnul popularizării grandioaselor realizări ale regimului sovietic, a popularizării luptei pe care [acesta] o duce în fruntea lagărului păcii împotriva imperialiștilor provocatori de război, pentru pace și progres
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
socialismului" și, nu în ultimul rând, "rolul tov.[arășului] Stalin ca prieten al poporului nostru, conducător al frontului păcii și socialismului, învățător al oamenilor muncii din întreaga lume". Numeroase conferințe și programe artistice contribuiau la definitivarea propagandistică a "săptămânii prieteniei româno-sovietice", toate axate pe reliefarea "succeselor" sovietice în diverse domenii cum ar fi politica externă, agricultura sau viața culturală (DJTAN, fond Comitetul Județean al PMR Timiș Torontal, dosar 59/1949, f. 37-39). Un alt moment festiv, de data aceasta pentru întreg
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
interpretarea în cheie naționalistă a revoluției maghiare și avansarea falsei supoziții potrivit căreia insurgenții urmăreau realipirea Transilvaniei la Ungaria și atentau astfel la integritatea teritorială a României au fost trasate unele dintre premisele național-comunismului, nu se poate afirma că disputa româno-sovietică și-ar fi avut originea în acel an. Mai mult, documente de arhivă demonstrează "atitudinea de prețuire" a PCUS față de PMR (Cătănuș: 2004a, 47), mai ales datorită rolului jucat de către "tovarășii" români în suprimarea revoluției maghiare. Pe scurt, România avea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însă problema unei distanțări de Moscova. Capitolul 5 Divergențe economice și oportunități geopolitice. Politica externă a Republicii Populare România în ultima perioadă a regimului Gheorghiu-Dej Nimic nu anticipa în 1960, la al treilea Congres al PMR, glacializarea bruscă a relațiilor româno-sovietice care va surveni peste numai doi ani. Cu această ocazie, Gheorghiu Dej se exprima emfatic la adresa celui mai important stat socialist, insistând servil asupra meritelor internaționale ale Moscovei, pe care o considera "un model de politică leninistă prin consecvența cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a țărilor socialiste, a securității și succeselor lor în construirea socialismului" cu alte cuvinte, de bunăstarea și puterea Uniunii Sovietice depindea bunăstarea și puterea regimurilor comuniste "derivate" (Socialism științific: 1962, 460, subl. în orig.). O altă dovadă a declanșării animozității româno-sovietice nu mai devreme de începutul anilor '60 este de găsit într-un document al ambasadei române de la Moscova din octombrie 1965, având ca obiect de studiu "evoluția relațiilor româno-sovietice" în timpul celor două decenii postbelice. "Începând din 1961-1962", aflăm din această
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1962, 460, subl. în orig.). O altă dovadă a declanșării animozității româno-sovietice nu mai devreme de începutul anilor '60 este de găsit într-un document al ambasadei române de la Moscova din octombrie 1965, având ca obiect de studiu "evoluția relațiilor româno-sovietice" în timpul celor două decenii postbelice. "Începând din 1961-1962", aflăm din această sursă, în special după punerea în scenă de către PMR a "Declarației de independență" "PCUS și guvernul sovietic au adoptat în relațiile politice, economice și cultural-științifice cu țara noastră atitudini
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a CAER (Țăranu: 2007, 151-152; Țăranu: 2006, 54-55) Hrușciov a fost nevoit să cedeze. Pentru puțin timp însă. Anul următor va fi martorul unor noi inițiative sovietice în direcția supranaționalizării CAER, care se contura tot mai mult ca o divergență "româno-sovietică" (Cătănuș: 2005b, 92). Din nou, Bucureștiul a respins, prin vocea reprezentantului delegației române, Alexandru Bârlădeanu, planurile sovietice în vederea supranaționalizării CAER, afirmând că acestea subminează suveranitatea națională (Betea: 1997, 145; Cătănuș: 2005b, 93-94; Cătănuș: 2004a, 187; Montias: 1967, 215). Se invoca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În același timp, pentru a nu își vedea periclitate planurile de industrializare, Bucureștiul și-a lărgit paleta furnizorilor de materii prime. Pe lângă Uniunea Sovietică, acesta s-a orientat înspre furnizori ca India, Brazilia sau Emiratele Arabe Unite (Montias: 1967, 229-230). Relațiile (politice) româno-sovietice au rămas, începând cu acei ani, pe un traseu descendent cele economice nu au fost afectate într-o măsură considerabilă în ciuda vizitei întreprinse de Nikita Hrușciov la București în a doua jumătate a anului 1962 pentru a convinge conducerea PMR
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
orientarea internațională a Bucureștiului; de abia atunci s-ar fi putut purta o discuție pertinentă și convingător argumentată (Stanciu: 2009, 257-260; Moraru: 2008, 184). Dar, odată ce acel document va fi făcut public în aprilie 1964, orice întâlnire pentru atenuarea disonanțelor româno-sovietice va deveni inutilă. Poziția economică autonomă a României devenise treptat o realitate, după cum va deveni în scurt timp și cea politică la care contribuise în mare măsură, după cum urmează să vedem, conflictul sino-sovietic. 5.3. "Ăștia sunt mai ai dracu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
le aibă cu Uniunea Sovietică în privința transformării CAER într-un organism suprastatal. În presa română și cea chineză nu au mai fost publicate articole ostile. La începutul anului următor, ambasadorul român la Beijing a informat despre disensiunile apărute în relațiile româno-sovietice și a încercat să justifice comportamentul României la al III-lea Congres al PMR ca nefăcând "parte din planurile lui Dej". Răspunsul chinez a fost amabil și "înțelegător", inițiindu-se astfel o ameliorare substanțială a relațiilor dintre cele două părți
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aceleași rânduri ale luptei noastre comune împotriva imperialismului" (Moraru: 2008, 229). Pe acest ton îi scria Hrușciov, în primăvara anului 1963, secretarului general al PMR, insistând pentru a obține o întâlnire bilaterală în vederea soluționării recentelor dispute care afectau vizibil relațiile româno-sovietice. Dej nu era însă deloc receptiv la avansurile omologului său; dimpotrivă, utilizând contextul existent la acea dată în cadrul mișcării comuniste internaționale pentru a își extinde cât mai mult posibil ponderea diplomatică și aria de acțiune, RPR va emite în anul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale" sau simplu, dar inadecvat din punct de vedere istoric, "Declarația de independență" a PMR a consfințit respingerea pretențiilor tutelare ale Moscovei, imprimând totodată filigranul politicii externe a României ceaușiste: disidența calculată (Copilaș: 2010b). Disputa româno-sovietică atinsese un punct de maximă intensitate. Chiar dacă principala ei dimensiune a fost, indubitabil, una economică, disputa româno-sovietică s-a purtat și în termeni geopolitici, culturali, istorici sau teritoriali. Decizia lui Hrușciov de a trimite arme nucleare în Cuba fără a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]