KorAP: Find »[drukola/base=romanță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...59 >

1,472 matches

Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697

Acasă > Literatura > Eseuri > ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANȚA TRADIȚIONALĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ION MINULESCU - poetul care a reabilitat romanța tradițională. (medalion literar) La șaizeci și trei de ani, pe 11 aprilie 1944, Ion Minulescu moare subit la București în urma unui colaps cardiac provocat de emoțiile bombardamentului teribil din 4 aprilie 1944, în plină glorie literară. Lumea boema a capitalei

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
pe 11 aprilie 1944, Ion Minulescu moare subit la București în urma unui colaps cardiac provocat de emoțiile bombardamentului teribil din 4 aprilie 1944, în plină glorie literară. Lumea boema a capitalei rămâne uimită de dispariția atât de surprinzătoare a poetului ”Romanțelor pentru mai tarziu”. Mai ales că Minulescu era o persoană seducătoare și excentrică atât în îmbrăcăminte cât și în spirit, mereu strălucitor și mereu prezent cu vocea lui de bariton la toate șezătorile literare pe care le patrona, recitindu-și

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
teatrul și cinematograful intra într-o nouă fază. Minulescu este sedus de toate aceste înnoiri care-i vor schimba viața. Reîntors în țară după șase ani, vine cu un aer nou de schimbare și când îi apare în “ Convorbiri critice” romanța “În orașul cu trei sute de biserici”, Caragiale îi scrie lui Dragomirescu: “ Rogu-te, cine-o fi Minulescu? “În orașul cu trei sute de biserici” este ceva neprețuit. Asta nu mai e domnișoara! Asta e bărbat! Brava lui. De mult n-am

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
1921 și 1943 i se joacă unsprezece piese de teatru în București, Iași sau Craiova. Piesele lui sunt piese amoroase de triunghi garnisite cu patetism și grandilocventa. Opera lui care a trecut granița timpului a fost poeziea. El a reabilitat romanța sentimentală, gustata de contemporani dar și de cititorii de astăzi. Comentariile critice discern noutatea, alura șocantă a versului, ciudățeniile manieriste, pozele (Mihail Dragomirescu), Lovinescu semnalează noutatea fondului și a expresiei poetice, dar și muzicalitatea. Perpessicius vede în poezia erotică minulesciană

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
flash-uri portretistice ale unor contemporani, niște caricaturi din cuvinte: Camil Petrescu e „un țânțar cu aripi de avion”, Alexandru Filippide „ o sticlă ce Cotnar, uitată în dulap destupata”, iar Arghezi „ o perla fină, strivita de copita unui măgar.” Succesul „Romanțelor...” este instantaneu. Cititorii adoră acest tip de poezie. Tudor Vianu ne spune ca „... poetul se înfățișază pe sine ca un reprezentant al artei viitoare...” El impune figură unui poet urban atât prin motive cât și prin stările de spirit, pe

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
metodic, începe cu cafeneaua Kubler, introdus de Eugeniu Ștefănescu-Est. Prezența sa în boema bucureșteana capătă strălucire la Terasă Oteteleșteanu, fieful literaturii de avangardă. „ O cafenea este pentru artiști o universitate”- va zice Arghezi. Cum spuneam, poezia lui Minulescu, încearcă recondiționarea romanței eminesciene, obosită nu de Eminescu, ci de epigonii ei. Prima modificare e și cea mai superficială. El rupe versul tradițional și-l „ răscăcărează”-cum zice Arghezi- în unități asimetrice, lăsând din punct de vedere grafic, impresia versului liber. Noua formulă

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
violente, unde se deslușesc numai formele gigantice. În „Roamnța soarelui” se desfășoară o perspectivă planetară: „Dau fluviilor gratii de reptile, Dau marilor priviri fosforescente, Iar munților dau zare, aspecte de gorile, Si brazilor, pe coaste, poziții indecente.” El face din romanța o mică enciclopedie sentimentală. Astfel apar fauni, parce, nimfe, silvani, bacante, persoane notorii din lumea artelor, titluri din creații célèbre. Enigmă eternului feminine devine și mai profundă când e purtată prin geografii vechi, cu nume fascinante; exotismul că și senzualitatea

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
altul, Mi-a dăruit arhipelagul cu toate florile Și-argintul Monezilor cu efigia lui Eros-blond Din Orient, Ovidiu m-a adus la Romă într-un sicriu de pergament...” Erosul reprezintă tema și, în același timp, mitul cel mai consistent al romanței. În “Strofe pentru toată lumea” și mai ales in “Nu sunt ce par a fi” parodia creează ceea ce Minulescu însuși numește “romanța meschina”: “Dac-ai crezut c-ar putea să fie Ceva mai mult decat ce-a fost, te-ai înșelat

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
ai crezut c-ar putea să fie Ceva mai mult decat ce-a fost, te-ai înșelat!... N-a fost decât un început de nebunie, De care-ntâmplător ne-am vindecat.” Minulescu a trecut încet -încet de la simbolism la baroc. Romanțele lui sunt mărfuri de import aclimatizare pe sol românesc. El a îmbogățit natură poeziei românești cu un peisaj nou și peisajul simbolismului cu un colț de natură indigena. El persiflează simbolismul. Peisajele minulesciene sunt baroce nu numai prin parcurile cu

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
sălbatice, cum ar fi tablourile marine. Ideea lumii că teatru, cu care el se joacă pe o scenă imaginara, face carieră în epoca barocului. În versurile lui se întrețes: nostalgicul, melancolia, enigmaticul, sentimental evadării, si, uneori, si poză cu declamatoriul. Romanțele sale distilează sentimente vagi, dominate de gesture teatrale, toate contopite într-o policromie pseudosimbolistă. În “Ecce homo” el este “ o-mperechere de straniu/ Și comun,/ De aiurări de clopot/ Și frământări de clape...”: „Eu sunt o armonie de proza Și

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
Vasile, Conceptul de originalitate în critică literară românească, 1988; S. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989; Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu; Perpessicius, Scriitori, IV; A. Sasu - Mariana Vartic, Dramaturgia românească, III. Ion Ionescu/Bucovu Referință Bibliografica: ION MINULESCU-poetul care a reabilitat romanța tradițională / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1350, Anul IV, 11 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483

atmosfera unei furtuni îl face pe poet să se creadă în altă lume. Ritmul, măsura, cadența, muzicalitatea din poezia cu formă fixă, ar fi putut face din Mihai Baicu, un sonetist clasic, un autor de lied-uri, rondeluri sau de romanțe, în orice caz, un poet romantic care încearcă să-și însușească modalitățile de expresie ale poeziei clasice. În poezia: „Nu-i drept! - primind un avertisment, poetul își face un lung rechizitoriu, trecând în revistă tot ce a făcut în viață

VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
Corola-blog/BlogPost/371719_a_373048

își va dedica - în anii '60-'70 - compozițiile sonatelor, câteva suite, piese pentru diferite instrumente. Dar nu vă părăsii domeniul concertistic. Solomon Lobel a compus „Concertul pentru vioară și orchestră" apoi „Zorile noastre" cât și partituri pentru coruri a capella, romanțe pe versuri de Mihail Eminescu. Critica muzicală va aprecia în mod deosebit „Sonata - mozaic pentru pian". Ne mărginim de astă dată la două personalități muzicale ale căror rădăcini se află în Iașiul cu Teii de la Copou. ------------------------ Paul LEIBOVICI Rehovat, Israel

CU ARIPILE DESFĂCUTE… ZBORUL E MAI LIN de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1489482788.html [Corola-blog/BlogPost/371719_a_373048]
Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691

duce-n pipa cu tutun, Când eu vă las întreagă-averea lui Dobrogeanu, parcă Gherea, știu codri mari de brazi, molizi, în mine tu nu mă închizi, nu port nici plumbi, arginți, magnezii, eu îl iubesc pe T. Arghezi , lacustrele bacoviene, romanțele minulesciene, pe cronicarii lui Urmuz ce au luptat și la Oituz. Cu Topârceanu facem jocul, cum vine rima cu norocul, dar nu poate a fi uitat ce-au scris domnii Maniu și Pillat, eu lui Barbu Ion , am să-i

URMAȘILOR MEI, COPIII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1462162668.html [Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691]
Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670

Oltețului, satul Otetelișu)cu ochii cât cepele și gura căscată (când priveau circarii și „femeia pește” cântăreață). Micul taraf se așezase în hol și, fiind urechiști buni, prindeau din zbor comenzile coanei marița Floreasca, care delectă cu glume, le cântă romanțe langurioase, fiind acompaniată și susținută vocal de violonistul Gheorghe Triculescu. La final,ca să fie tacâmul complet, Mami dansă cu maiorul „prăfuit” un tangou și un boston. Când îl roti cu o mișcare energică, în ritmul înfocatului tangou argentinian: „De m-

PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779

aeroport din Larnaca și până la Limassol mi se pare scurt, pe alocuri paralel cu marea și flancat de balustrade din care se-nghesuie să ne „salute” splendide tufe de leandri înfloriți, alternațe de alb și roz, ca într-o nemuritoare romanță minulesciană, o vegetație luxuriantă cu accente mediteraneene într-un anotimp al reînvierii. Lemessos - în greacă, orașul celor mai vechi ruine din Cipru, stațiunea de pe litoralul Mării Mediterane excelând prin calitatea locațiilor și serviciilor din turism, îmi zâmbește candid într-un

LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_5_limassol_georgeta_resteman_1336549603.html [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384

care fac posibilă apropierea de spațiul misterelor, al sacralității: “S-au uscat trandafirii inocenței S-au topit petalele iluziei S-au dezrădăcinat amintirile(...) (...)A rămas misterul lor”(Trecere) Muzicalitatea versului cu inflexiuni elegiace capătă, uneori, tonaliatatea cântecului popular ori a romanței, prin care poeta mlădiază gânduri, trăiri, sentimente: “Acest vers legănând Între cer și pământ E cuprins de dor și de speranță Într-un veac ce-a trecut Și un gând ce-a durut: N-a rămas decât o romanță”(Lumină

POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
a romanței, prin care poeta mlădiază gânduri, trăiri, sentimente: “Acest vers legănând Între cer și pământ E cuprins de dor și de speranță Într-un veac ce-a trecut Și un gând ce-a durut: N-a rămas decât o romanță”(Lumină lină) Iubirea este punctul de plecare al meditației poetice care duce, inevitabil, la introspecție și autoananliză, febrila căutare de sine: “Verde-i în tine și glasu-ți cărunt M-a adunat dintre sunt și nu sunt Streașina ta m-a

POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068

trimisă lent, dar sigur, la pieire. (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***13. MARIANA ADĂSCĂLIȚEI (Dorohoi, Botoșani) - CĂLĂTORIND CU STELELE (versuri, ilustrații și copertă: Mihai Cătrună, București) Cu certitudine, unele dintre poezii se pretează la a fi cântate, transformate în veritabile romanțe, cu aromă de cântec și descântec eminescian, în care dorul iubitei e nemărginit, când doar lumina lunii poate ascunde durerea, când doar plopii tremurați de vânt ar stăpâni înserarea sufletului. Versurile caline, romanțioase, pline de mierea iubirii, vă vor cuceri

NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
Corola-blog/BlogPost/97497_a_98789

profesorilor, nu puteau să nu apară și discipoli pe masura: aici s-au format oameni de litere - prozatorul Ioan Lăcusta, criticul literar Ovid Crohmalniceanu, pictorul Camil Ressu, fiul primarului Constantin Ressu, artiști lirici că Aurel Manolache, Ionel Fernic, interpretul de romanțe Ionel Bajescu-Oarda, academicianul Dimitrie Cuclin, magistratul Corneliu Botez, academicianul și istoricul Mircea Petrescu Dâmbovița, pianistul Valentin Gheorghiu, istoricul Paul Paltanea, compozitorul Temistocle Popa, traducătorul și profesorul Petru Iamandi și mulți alții. Foarte mulți s-au afirmat în domeniul științelor - matematică

Interviu cu directorul Vasile Ciuchină by http://www.zilesinopti.ro/articole/4032/interviu-cu-directorul-vasile-ciuchina [Corola-blog/BlogPost/97497_a_98789]
Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096

Psaltirea “ lui Ioan Prale, poreclit ”musicos “, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea lui, Gh.din Moldova ( pe numele lui adevărat Gh.Kernbach ), care a trăit în perioada 1859-1909, care a scris un soi de ”anacreontice dulcege și romanțe muzicabile a fost salutat cu entuziasm de Hașdeu și Vlahuță, și cultivat de “Viața Românească “, sau Dimitrie Teleor ale cărei ” poezii în vărful peniței “ erau citite și cultivate la începutul secolului XX. Iată câteva exemple care, în parte, confirmă efemeritatea

RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Relativitatea_succesului_in_literatura_romana_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
Corola-blog/BlogPost/97469_a_98761

în foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor, într-un decor de sărbătoare cu parfum de crizantemă, vocile emoționate și zâmbetele calde ale iubitorilor de cultură s-au reunit pentru un spectacol ce se anunța desăvârșit: cel mai iubit festival de romanțe, Crizantema de Aur. Spectacolul a debutat cu interpretările de suflet ale participanților în competiția Marelui Trofeu, acompaniați de orchestra “Romanticii” condusă de maestrul Dan Ardelean. Printre cei care au urcat pe scena festivalului Crizantema de Aur în acest an s-

Crizantema de Aur a ajuns la ediţia cu numărul 45 by http://www.zilesinopti.ro/articole/3880/crizantema-de-aur-a-ajuns-la-editia-cu-numarul-45 [Corola-blog/BlogPost/97469_a_98761]
Corola-blog/BlogPost/339336_a_340665

decade întregi de realism tăios. Chen a creat în „Toamnă la New York”, sentimentul dulce-amar al unei povești de modă veche pe fundalul celebrităților fastuoase ale zilelor noastre, o lume a burlacilor care promit mereu iluzia unei legături pe viață, a romanțelor care nu durează decât din mai până în decembrie, a femeilor independente. Accentuează importantă de a fi iubit, indiferent de vîrsta, stil de viață sau convingeri. Filmul este o lecție uimitoare, care ne învață că trebuie să trăim fiecare clipă a

Toamnă la New York – Cronică de film, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/toamna-la-new-york-cronica-de-film-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339336_a_340665]
Corola-blog/BlogPost/347144_a_348473

palmele tale, Cu multa grijă, cum ai păstra, pentru o clipă, fragilele petale Căzute la trista adiere a timpului fugar; Și c-ai să sufli peste ele dorul tău hoinar; Și-apoi să-mi spui, încet, povestea ta de dor, Romanța ta-nălțându-mă spre zbor, Și să plutesc pe-aripi de lună, zâmbind a fericire, Să nu simt trupul meu izbindu-se de nemurire... Fluturi culegi din gândurile-mi amețite de suspine: Se-avântă-n dulcele abis, în salturi baladine... Privește doar

SUSUR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1444076519.html [Corola-blog/BlogPost/347144_a_348473]
Corola-blog/BlogPost/382106_a_383435

Iar daruri oferite sunt cele divine, Iubirea doar are sensuri neegalate, Adevărul umple sufletele de bine!... Lumina cerului zilei e nesfârșită, În albastrul ei senin se leagă speranțe, Roua pământului, să le ude,-i ursită, Iar clipele să le-nvăluie în romanțe!... Din neant toate apar subit, și se-ascund lin, O ființă e o viață-ntreagă datoare, Până când ceasurile-i s-au scurs, pe rând, deplin, Iar ea, pe lume-i doar o umbră trecătoare... Un cerc nemuritor e rupt din

VIAŢA E UN FIR SUAV, ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1468883067.html [Corola-blog/BlogPost/382106_a_383435]