1,470 matches
-
atmosfera unei furtuni îl face pe poet să se creadă în altă lume. Ritmul, măsura, cadența, muzicalitatea din poezia cu formă fixă, ar fi putut face din Mihai Baicu, un sonetist clasic, un autor de lied-uri, rondeluri sau de romanțe, în orice caz, un poet romantic care încearcă să-și însușească modalitățile de expresie ale poeziei clasice. În poezia: „Nu-i drept! - primind un avertisment, poetul își face un lung rechizitoriu, trecând în revistă tot ce a făcut în viață
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
nu se dezice în poemele sale, ci înfățișează adevărul în oglinda sufletului său, ceea ce face să fie uneori contestat de confrații contemporani. Dar, poeții blânzi nu prea au loc într-o lume tulburată și răsturnată. În spirit minulescian, poezia „Ecou romanței „Către nime” - autorul își declină personalitatea într-un vers: „Dar eu rămân soldat pe bastioane”delimitându-și Crezul artistic: „Nu deslușesc cum de plutesc fantasme/ Cum nici de-i vis ori doar ignor realul/ Nu am crezut și nici nu
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
este elegantă ca o principesă, este suplă și vivace ca narcisa între florile fragezi ale primăverii, este trupeșă și frumoasă precum căprioara, este iederă pe scenă, iar glasu-i este văzduh! Cântă înzeit muzică populară, folclor din toate zonele tării, doine, romanțe, tango-uri, valsuri, muzică usoară. În inima ei cântă toate cântecele, cum cântă în pădure toate păsările, dar în glasul ei cântă numai ea! În glasul Adrianei cântă copilăria ei și dansează înmlădiat pe coloana visului adolescența, cântă fructele rumenitei maturități
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
fericiți”, „Când mi-e dor de tine”, „Cântec pentru mama”, „Cântecul muzei”, „Ceasul”, „Dacă m-ai iubi”, „De iubire”, „Din atâtea iubiri”, „Grea e dragostea”, „Nu pleca”, „Până-n cea din urmă zi”, „Pentru un sărut”, „Pianul meu”, „Plimbare prin ploaie”, „Romanța”, „Spună lumea ce o vrea”, „Te iubesc numai pe tine”, „Vom trăi și vom vedea”... Din repertoriul internațional, piesele preluate de Stela Enache, cu texte traduse, așa cum o impuneau vremurile, au devenit șlagăre de succes: „Ce-i iubirea”, „Doar mama
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
cântat cu mare succes la festivalul «Te-aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran» de la Zlatna. Probabil mulți vor fi fost sceptici în fața proiectului primarului Silviu Ponoran, cu Stela Enache președinte de juriu și recital la un festival de romanțe, dar ideea s-a dovedit genială. După care am «testat-o» din nou pe Stela Enache la marele spectacol «Ziua muzicii ușoare românești de altădată», organizat de Casa municipală de cultură din Sibiu: și aici triumf absolut, alături de alți opt
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Ioan Culiță Ușurelu a reamintit de marea dragoste a lui Eminescu, muză să inspiratoare VERONICA MICLE. De asemenea doamna Doina Răduță Bornaz a încântat audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
investește ingeniozitate în influențarea colorismului natural al trăirilor, transformând sentimentele în isterizări, sincer în primul rând cu sine, iubește nu premeditat dar echilibrat...! Artiștii de altădată aprindeau iubiri în nicio asemănare cu efectul caruselului actual de la televizor. Cândva era o romanță a amorului pentru artiști, oglindit în aplauze și aclamații, nu în răcnete. Se făceau colaje cu fotografiile lor și se aplicau pe perete, se păstrau pe albume, într-un „bazar” sentimental, lângă scrisori, jurnal, oracol...! Azi fotografiile digitale se pot
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
simțire poetică. Unele tablouri poartă titluri ce-ți sugerează localizarea temporală a unui haiku în formă liberă (o descriere de circumstanță) precum: „Feeria zorilor albaștri”, „La răscrucea timpului”, „Liniștea unui răsărit”, „Povara culorilor”, „Tăcere ninsă în apus”, „Verdele de-acasă”, „ Romanța rozelor ude”. Născută la Iași și absolventă a Școlii de Artă din același oraș (la clasa prof. pictor Ioan Ginju și prof. pictor Ghiță Leonard), Anca Bulgaru a avut privilegiul de a se naște într-o urbe cu o susținută
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
-n hățuri se oprește-n țintirim. trecem cu ultimii cai printre foc și prin cenușă închizând ultima ușă în fanfare și alai. doar acolo-n iad sau rai graiurile noastre-s goale printre oasele finale călărim mereu pe cai. o romanță-i și-i banală viața noatră-n univers ce-i slăvită cu-al ei mers spre istoria finală. duminică, 19 mai 2013 Referință Bibliografică: viața noastră / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 870, Anul III, 19 mai 2013
VIAŢA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350395_a_351724]
-
lui Ioan Prale, poreclit Musicos, originar din Basarabia, erau citite și amintite pe vremea lui, Gh. din Moldova (pe numele lui adevărat Gh. Kernbach), care a trăit în perioada 1859-1909, și care a scris un soi de „anacreontice dulcege și romanțe muzicabile a fost salutat cu entuziasm de Hașdeu și Vlahuță, și cultivat de „Viața Românească”, sau Dimitrie Teleor ale cărei „poezii în vărful peniței” erau citite și cultivate la începutul secolului XX. Iată câteva exemple care, în parte, confirmă efemeritatea
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
care fac posibilă apropierea de spațiul misterelor, al sacralității: “S-au uscat trandafirii inocenței S-au topit petalele iluziei S-au dezrădăcinat amintirile(...) (...)A rămas misterul lor”(Trecere) Muzicalitatea versului cu inflexiuni elegiace capătă, uneori, tonaliatatea cântecului popular ori a romanței, prin care poeta mlădiază gânduri, trăiri, sentimente: “Acest vers legănând Între cer și pământ E cuprins de dor și de speranță Într-un veac ce-a trecut Și un gând ce-a durut: N-a rămas decât o romanță”(Lumină
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
a romanței, prin care poeta mlădiază gânduri, trăiri, sentimente: “Acest vers legănând Între cer și pământ E cuprins de dor și de speranță Într-un veac ce-a trecut Și un gând ce-a durut: N-a rămas decât o romanță”(Lumină lină) Iubirea este punctul de plecare al meditației poetice care duce, inevitabil, la introspecție și autoananliză, febrila căutare de sine: “Verde-i în tine și glasu-ți cărunt M-a adunat dintre sunt și nu sunt Streașina ta m-a
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate artistică. Interpretați doar muzică populară? Pe lângă cântecul popular am abordat și alte genuri muzicale: cântecul de petrecere, romanța, valsul, tangoul. Recent am făcut înregistrări la Electrecord cu acest gen muzical. Nu sunt puțini anii dumneavoastră de slujire a cântecului. Ați contribuit și la sporirea lui prin creații proprii? O parte din cântecele mele sunt și creații proprii. În
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Timbralitatea glasului interpretei de muzică populară, folclorică, de voie bună, ușoară, romanță..., Ionela Prodan trimite toate cântecele sale într-o circularitate adâncă umană, la impactul cu simțurile cele mai sentimentale, mai cu seamă pentru că cele mai multe dintre ele sunt așezate pe un text foarte emoțional, unele fiind interpretate în cuplu muzical cu Ion
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
de poveste... ...avea să-mi pună vise-n poală... ...și mă trezeam în lumi celeste... ...trecură ani din roată vieții ... ...covorul toamnei iar mă poartă... ...ajunsă-n floarea tinereții ... ... cu dragostea îmi croiesc soarta... ...o, și ce basm trăiam atunci... ...romanțele-mi cântau pe strune... ...urcam pe munți... mergeam prin lunci... ...cuvintele nu pot a spune... ... ce fericire era-n noi... ...era povestea de iubire ... ...privesc trecutul cu ochi goi... ...îl trec pe foaie-n amintire... ...te-ai dus cu toamna
MELANCOLIE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348564_a_349893]
-
ridurile dese, să aibă fața-mbujorată ca miss pirandele alese. Visa la vremile din urmă, când flăcăi călări pe murgi o-mpresurau în ritm tangou în zilele de vară lungi. Întruna se privea pe sticlă; făcea pe tocuri piruete și fredona romanțe vechi, pân' da cu capul de perete. Zâmbea cu ochii-ntredeschiși; trupu-i de amintiri era înfiorat; se vedea cu ani în urmă jucând în horă cu tinerii din sat. Parcă-ntinerise baba; ochii îi ardeau în grindă nebună de fericire
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
ani, un crai nou pe cerul muzicii simfonice românești, este elev la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la pian de la vârsta de 5-6 ani și a creat până în prezent 20 de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
până în prezent: fotocopii după manuscrisele și alte documente ale sale sau legate de existența acestuia, editate de Academia Română; peste 300 de exemplare de reviste literare; lada lui Eminescu în care își ținea manuscrisele, discuri și casete audio, CD-uri cu romanțe și muzică pe versurile lui Eminescu sau inspirată din creația sa; 150 de medalii și insigne, dar și numeroase exponate de cartofilie și filatelie cu tematică Eminescu, realizate de-a lungul timpului pentru a marca diverse momente Eminescu. Cărțile sunt
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
Acasa > Strofe > Amintire > SA NE AMINTIM DE MINULESCU Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ION MINULESCU Romanța cheii Cheia ce mi-ai dat aseară Cheia de la poarta verde, Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ce mi-ai dat aseară Mi-a căzut din turn, Pe scară, Și căzând, mi-a stins
SA NE AMINTIM DE MINULESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348069_a_349398]
-
cu ploaia laolaltă, să nu-i prefacă bruma-n doagă. Îngălbenite frunzele, în zbor, valsând se lasă-ncetișor Să cadă pe pământul ud, țesând doar toamnei ruginiu covor; Oftează trandafirul, măritul rege peste flori se teme Că frigu-i va răpi concertul romanțelor de crizanteme... A venit toamna, iubito! Ți-am strâns mere, nuci, struguri și prune; Lângă poza ta din ramă am pus chiar și o gutuie. Spune, tot la fel ești de frumoasă? Ochii, tot la fel de verzi? Si părul... tot la fel de
A VENIT TOAMNA, IUBITO!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348126_a_349455]
-
importante. Constată, pentru prima oară în viață, că poate vorbi mai mult de cinci minute, chiar dacă nu foarte coerent. Ce mai, era tare! Toată lumea îi spunea domn’ Mircea, paharele se ciocneau des, se mai spuneau și bancuri, iar popa cânta romanțe, așa că Istrate fu tentat să creadă că a murit în tren și acum este în Rai, deși nu știa pentru ce merite. Cum lucrurile păreau că se încing de la sine, în cameră apăru și un balaoacheș cu o vioară și
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
prinde ca o broșă de turcoaz pe umerii de nard ce le poartă destinul ca o predestinare a trăirii lor sublime. • Fiecare Măr înflorit ce cuprinde în ramurile sale surâsul serafic de Sus și zumzetul preahărnicuțelor albine, răsună ca o Romanță de dragoste în piepturile celor care tresaltă și cântă. • Fiecare Tei fastuos urzit din scânteierea Zorilor își scutură cârlionții de aur peste trupurile îmbrățișate ale celor ce-și trăiesc poezia Dorului. • Fiecare Iarbă verde de-acasă își întinde covorul fascinant
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
și femeie, și viață neumbrită, Un ideal ce-mi umblă în sferele celeste, Purta-voi a ta șoaptă din gura ta iubită. Și va veni o zi, și va veni secunda, Când tu, iubita mea, vei reveni în mine, Atunci romanța noastră va curge ca o undă, Lăsând heralzii sorții să freamăte de sine. Acolo unde cerul unit e cu pământul, Acolo unde piere coșmarul diabolic, Se va-ntrupa sărutul ce tăinuie cuvântul Și te vei naște-n trupul amurg de
de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350248_a_351577]
-
372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului De nobilis Ne-apropiem pesemne prin destine, Dar iată, nu ne punem de acord, Și ne încurcă cine-știe-cine, Că unul este conte, altul - lord. Un bun liant e sigur poezia: Satira, o romanță, un poem Să spargă vechi tipare fantezia Invidiată de orice boem. De dimineață la debarcader Am pescui, de obicei, iluzii, Dar în caiet, ca orice condeier, Vom consemna contururi și concluzii. Când se anunță seara punem fracul, Mai luăm din
DE NOBILIS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361864_a_363193]