21,085 matches
-
pentru prima dată la Dresda în anul 1868 și prezentat în variantă completă la premiera din anul următor la Leipzig. Brahmsîși alege propriile texte Biblice în Recviem cu scopul de a avea o utilitate universală mai mare decât textele liturghiei romane. Din generația următoare a lui Brahms și César Franck va face parte Max Reger. Fascinat fiind de muzica luterană din trecut, Reger a scris motete fără acompaniament, Geistliche Gesange op. 110 și Acht Geistliche Gesange op. 138, asemănătoare muzicii luterane
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
vederea, ci apucă înaintea noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
vederea, ci apucă înaintea noastră și ne atrage spre Dânsul. Dacă toate acestea le gândim, vom putea desigur să aprindem în noi acea poftă și acea dragoste către El<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Momentan sunt prinsă în întregime, în acest proiect, din cap până-n picioare, din inima până-n creier, din instinctele cele mai joase până în înălțimile sufletului. Dan BOANȚĂ: Cărui segment de public vă adresați? Ecaterina CÂMPEAN: Ne adresăm tuturor vorbitorilor de limbă romană! Și nu numai! Căci o muzică bună românescă poate să asculte și să îl bucure și pe un pakistanez, un fijian, un aborigen australian, un venezuelean sau pe un englez de pe malul Tamisei!!! Cu mic, cu mare! Tânăr sau în
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
de televiziune, radio și ziare care și-au făcut un „credo” din scandaluri de tot felul. Noi dorim să creăm o punte de legătură între românii care, dintr-un motiv sau altul au părăsit țara, dar se simt în continuare romani. Pe noi cei de la radio ProDiaspora ne interesează mai degrabă limitele bunului-simț și a lucrului bine făcut ca prin emisiunile noastre să aducem bucurie în sufletul ascultătorilor. Dan BOANȚĂ: Aș vrea să-mi vorbiți despre echipa din jurul dumneavoastră. Cine sunt
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
CÂMPEAN: Cert este ca în fiecare zi ce vine avem mai mulți ascultatori, mai mulți iubitori ai postului nostru de radio. Acest lucru ne bucură și ne încurajează. Înseamnă că nu facem eforturi dejeaba și că munca noastră este benefică romanilor din diaspora. Ce-mi doresc pe viitor? Să ne auzim și să ne citim de bine!!! Iar peste cinci ani să facem un nou interviu și să vă spun cu același entuziasm ca Radio ProDiaspora este viu și accesibil tuturor
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
din diaspora. Ce-mi doresc pe viitor? Să ne auzim și să ne citim de bine!!! Iar peste cinci ani să facem un nou interviu și să vă spun cu același entuziasm ca Radio ProDiaspora este viu și accesibil tuturor romanilor răspândiți prin toate colțurile lumii... Dan BOANȚĂ: Ce doriți să transmiteți publicului Radio ProDiaspora odată cu aniversarea a cinci ani de existență? Ecaterina CÂMPEAN: Când sunteți supărați, plictisiți sau blazați de intemperiile vieții cotidiene căutați-ne pe net și refugiați-vă
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
parcurgerii drumului Golgotei, a Răstignirii pe cruce și, apoi, a Învierii Fiului Domnului, în egală măsură Fiul Omului. Viața lui EMINESCU a fost una jertfelnică. Moartea sa o putem asemui cu aceea a primilor creștini - prigoniți, torturați, uciși de împărați romani orbiți de trufia puterii, precum Dioclețian sau Nero. Martirică moarte - în numele adevărurilor fundamentale perpetuate peste milenii de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
împotriva lipsei de interes. în același timp cred că situația comunității românești din Florenta nu s-a schimbat. Din păcate, încă nu suntem așa uniți, așa cum cred că mulți am vrea. Tot timpul, când cineva încearcă să facă ceva pentru romani, apare câte o voce care zice “sigur are ceva de câștigat”. Încă nu văd acea încredere în persoana străina care poate să facă ceva pentru ei, fără sa aibă un câștig personal”. În prag de alegeri, Valeriu dorește totuși să
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
domnești cele mai slăvite și, în primul rând, Putna lui Ștefan cel Mare; în fine, scriitorul îi „urăște” și pe acei străini care, de multe secole, ocupaseră vechea Dacie Superioară, unde fuseseră așezate capitala lui Decebal și apoi a împăraților romani, unde se plămădise sinteza românească și unde „ducele Gelou, un anumit român”, domnise pe la anul 900 peste români și slavi. În fine, Eminescu îi numește „dușmani” și pe „străinii” de la sud și est de Carpați, de la intrarea Dunării în țară
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Vechii egipteni făceau astrologie ca să afle când și cât urma să se reverse Nilul Greu de spus, pentru că scribii din Babilon ori, mai târziu, preoții egipteni, matematicienii greci ori înțelepții romani s-au ocupat în calculele lor astrologice nu numai de războaie, încoronări și intrigi, ci au cercetat vremea pentru a afla mersul recoltelor, pentru a ști ce stocuri de alimente să facă, ce măsuri de precauție să ia în caz
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
normele potrivit cărora primirea în ceată e socotită act inițiatic, iar trădarea, ca orice sacrilegiu, atrage după sine sancțiunea divină. O dilemă istorică: dans roman sau dans tracic? Originea Călușarilor este atribuită - după o documentație insuficient contextualizată, după părerea mea - romanilor și ar constitui manifestarea ritualică a unei vechi unități militare de pază, instituită de Numa Pompilius (753 î.Hr. - 673 î.Hr.), al doilea rege legendar al Romei. Unitatea fusese constituită pentru paza celor 12 scuturi (ancilia), dintre care unul era cel
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
unei vechi unități militare de pază, instituită de Numa Pompilius (753 î.Hr. - 673 î.Hr.), al doilea rege legendar al Romei. Unitatea fusese constituită pentru paza celor 12 scuturi (ancilia), dintre care unul era cel al lui Marte, simbolul puterii militare romane. Acești Salii Palatini („Săltăreții Palatini”, denumire de la Dealul Palatin, unde se găsea sanctuarul) erau, de fapt, preoți ai lui Marte. În fiecare an, la întâi martie, ei cutreierau orașul săltând și jucând , cântând laude zeilor. Informația este corectă dar, dacă
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
argint. Pe cap aveau căciuli negre din blană de miel, împănate cu betele și pene aurite. Purtau cămăși albe până la genunchi, care se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna Munteniei au sosit, la un
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
în Biserica Ortodoxă toți sînt una. Sfîntul Apostol Pavel a arătat acest lucru încă de la nașterea ortodoxiei: „Căci nu este deosebire între iudeu și elin, pentru că Același este Domnul tuturor, Care îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă pe El” (Romani X, 12). Faptul că un rus, un român, un englez și un francez se roagă fiecare în limba lui, în același timp, și aceluiași Dumnezeu, reprezintă normalitatea, nu un motiv de uimire și cu atît mai puțin un motiv de
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
pașoptismul ardelean, numit sugestiv de Șt. Pascu "a doua generație a Școlii Ardelene", Cipariu continuă mai ales în lingvistică și filologie opera înaintașilor. Prin scrierile lui Cipariu, ideea latinității capătă prestigiul erudiției: originea latină a limbii române ("limbă a coloniștilor romani stabiliți în Moesia și Dacia"), studierea sistematică, pentru prima dată, a vechilor cărți și manuscrise, de unde culege argumente lingvistice incontestabile, editarea primului periodic românesc cu litere latine, Organul luminării, a unei foarte bune reviste de specialitate, "Arhiva pentru istorie" și
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
a rupt inima." Dălți, tesle, fierăstraie, ciocane, cazmale de miner, zăbale de frâu, undițe, săgeți, pinteni de os, diademă din fir de aur, de tip ungaro-român, necropole și perle celtice, harnașamente scitice, brâu avar pieptene dacic, fibulă Pelta sarmată, statuete romane de bronz (Mercur și Fortuna), idolul plat de Vatin, paloșul de fier Akinakes, de-acum șapte milenii. ,Dumnezeu că vrea, pământul crăpa, Sfetil se-ntrupa. Dumnezeu că vrea, tronul lui în cal murg se prefăcea, iar el că-mi sălta
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
ales în scrisorile adresate prozatorului Traian Filip și Otiliei Cazimir, care sunt mai analitice și beneficiază de un stil mai vioi, mai elaborat. Petru Comarnescu declara că ținea jurnalul cu destulă dificultate, socotindu-l util, ca informație pentru un viitor roman al generației sale, idee la care va reveni și în alte rânduri, fără să reușească să-l scrie. Diaristul, autodefinindu-se nu o dată, era un tip monden, "om de lume"; avea excelente lecturi și deschideri spre toate artele: plastică, literatură
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
pînă la primăvară. Cred că o să gătesc o salată agresivă pentru cititor. Cu elemente de thriller, de carte erotică, de anchetă socială. Și cu inspirație din realitatea ultimilor ani bucureșteni. Pe de altă parte, coc de cîteva săptămîni ideea unui roman epistolar în cheie ironică despre ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Inițiativa e firavă și insuficient decantată, motiv pentru care încă nu l-am încunoștințat pe coautorul ipotetic. Dar dacă o să-i pice întîmplător sub ochi interviul nostru, poate că o să
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
în tot orașul și adăpostite pe unde se putea, cu precădere în lăcașuri ale cultului mozaic. Dar elevii învățau după aceleași manuale ca și cei de la școlile de stat. Puteau așadar să-i numească "strămoșii noștri" pe daci și pe romani, fără a risca vexațiile suferite de Josef Hechter, sau să exalte în compunerile lor "războiul sfînt pentru cruce și dreptate", cum va numi Ion Antonescu campania din Răsărit. Deja prin octombrie 1940 nemții își făcuseră apariția ca instructori. "întorcîndu-mă într-
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
provine din pronumele demonstrativ neutru hoc "acesta"; oïl, din același hoc, redus la o și întărit prin pronumele personal il (sorgintea căruia este pronumele adjectival demonstrativ ille "acela"); sì, din adverbul sic "așa", "(într-) astfel". În virtutea faptului că "da"-ul romanilor fusese sic, Dante înclină să acorde o anume preeminență (sau întîietate) limbii lui materne, italiana. Potrivit clasificării amintite, româna (pe care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
stil manuelin, Goa, poezie lirică, destin. " (27 septembrie 1941); pentru moment sănt doar visuri, deoarece documentarea necesară volumului despre Salazar ăi ocupă tot timpul. Concomitent, după un efort de aproape doi ani și după ce scrisese cam 250 de pagini, abandonează romanul Viață nouă, început la Oxford: ultima însemnare cu privire la acest roman datează din 26 mai 1942. Cartea despre Salazar ăi ia mai mult de un an de eforturi disproporționate, iar rezultatul nu-l mulțumește deloc ( " La puține cărți am lucrat cu
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Se puneau în proaspătul academician mari speranțe, care au fost confirmate de el cu prisosință, speranțe-certitudini că el - scria Hasdeu - îi va face cunoscuți, “în toate ale lor”, pe țăranii români, “nu numai pentru că poartă în vinele lor sângele legionarilor romani și matroanelor Romei, ci pentru că acel sânge n-a degenerat după două mii de ani, astfel că ieri acel țăran a uimit Europa întreagă printr-o antică vitejie, luptându-se alături de Regele nostru”. Se bucurase de onoruri: în 1882, Regele Carol
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
pe toți câți au avut privilegiul de a fi comentați de Vladimir Streinu. Sigur că textele, aș zice capitole, sunt mai întâi studiile lui de sinteză, din păcate, rămase cam în umbră, în comparație cu cele privind poezia. Astfel, în cel intitulat Romanul roman, criticul constată că literatura noastră se găsește pe calea maturizării după afirmarea ca romancier a lui Liviu Rebreanu. Curând, are loc o “lirizare a epicii”, o “lirizare a ideilor”, specifice “romanului analitic sau subiectiv”, în perioada interbelică acesta fiind
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
criticul, ca metodă psihologică, ia locul intuiției ca mijloc artistic”, astfel încât citim “adevărate autobiografii”. Parcă pe urmele lui Ibrăileanu, Vladimir Streinu vede lucrurile echilibrat, ambele formule având îndreptățire într-o construcție armonioasă. Comentatorul “va observa frumusețea «etern actuală» a romanului roman (de acțiune, n.m.), dreapta cumpănire adică în sinteza creației, a dinamicii interioare cu aceea exterioară”. Într-adevăr, evoluează mijloacele de investigație ale prozei, dar în același timp, în strânsă conexiune, și stilul (Note despre stil). Mai întâi, acela al criticilor
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]