508 matches
-
Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a poporului român. Constatăm că profesorul Constantin C. Petolescu a reușit să sintetizeze în mod fericit, pe parcursul a 361 de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
procedează metodic. În consecință, după ce citează statistică recensămîntului din 1930 privind numărul evreilor din România, analizează cu discernămînt legislația discriminatorie, rasială a legiuirii antisemite din 1940 (cea din ianuarie 1938 iese din perioada analizată de autor), apoi de legiuirile privind romanizarea și muncă forțată a evreilor din vremea regimului Antonescu. Se știe că Antonescu hotărîse distrugerea populației evreiești din Basarabia și Bucovina de nord (dar de ce au fost implicați și cei din județele Suceava și Dorohoi și o jumătate din fostul
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
ce ar mai rămâne? Câteva rădăcini și învelișuri teutone. Anglia este o țară latină, și noi nu trebuie să ne procurăm latinitatea noastră din Franța ( s.n.). Pentru istoricul Dawson misiunea sfântului Augustin după anul 597 a însemnat o a doua romanizare, "reîntoarcerea Britaniei la Europa și la propriul ei trecut". Astfel orice țară care se vrea europeană își afirmă legăturile spirituale cu Roma. Cuvintele cronicarului "de la Râm ne tragem" pot sta pe frontispiciul oricărei țări europene. Culturile popoarelor europene s-au
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
latin într-un text scris în limba japoneză, pe lîngă celelalte trei sisteme de scriere ale acestei limbi: kanji, hiragana și katakana. Același termen se folosește și pentru a numi caracterele latine folosite la transliterarea cuvintelor japoneze în procesul numit "romanizare". Caracterele latine se folosesc în scrierea limbii japoneze în general în următoarele situații: Întrucât pentru introducerea la calculator a textelor în limba japoneză se folosesc în general tastaturi QWERTY, în prezent elevii învăța alfabetul latin din primii ani de școală
Rōmaji () [Corola-website/Science/304901_a_306230]
-
japoneză. După era Meiji, sistemul cel mai mult folosit este sistemul "Hepburn" (ヘボン, în japoneză) modificat, care este numit și Sistemul standard (標準, hyōjun, în japoneză). Un alt sistem mult folosit este sistemul "kunrei" (訓令, în japoneză). Prima încercare de romanizare a limbii japoneze a avut în sec. 16 de către misionari iesuiți (printre care și Francisco de Xavier), s-a bazat pe limbă portugheză. A fost folosit pentru prima data in scrieri publicate de misionarul italian "Alessandro Valignano". În 1885 s-
Rōmaji () [Corola-website/Science/304901_a_306230]
-
cel Mare, cel care a răspândit creștinismul în imperiu, construind o nouă capitală ce-i va purta numele. între aceștia, cititorul român îl va căuta îndată pe Traian, ibericul înfiat de Nerva Traian, cuceritorul Daciei și coordonatorul primelor măsuri de romanizare a noului teritoriu adăugat Cetății Eterne: romanizare mai ușor de înțeles după ce ne familiarizăm cu structura legiunilor romane. Ele conțineau, pe lângă luptătorii pedeștri sau ecveștri, cărturari și învățători, constructori și topometri, ceramiști și fierari, curieri "poștali" și constructorii unor instalații
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
în imperiu, construind o nouă capitală ce-i va purta numele. între aceștia, cititorul român îl va căuta îndată pe Traian, ibericul înfiat de Nerva Traian, cuceritorul Daciei și coordonatorul primelor măsuri de romanizare a noului teritoriu adăugat Cetății Eterne: romanizare mai ușor de înțeles după ce ne familiarizăm cu structura legiunilor romane. Ele conțineau, pe lângă luptătorii pedeștri sau ecveștri, cărturari și învățători, constructori și topometri, ceramiști și fierari, curieri "poștali" și constructorii unor instalații de asalt, ba chiar astrologi. în teritoriile
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
specialist român în albaneză și iliră prin care se verifică trecutul limbii noastre. Cartea este instructivă și plăcută. Foarte concisă, ea descrie evoluția limbii vorbite (și scrise, cîtă și cînd este) la nord și la sud de Dunăre, începînd de la romanizarea Daciei și mergînd pînă în secolul al XV-lea. Se referă, cum se vede, la intervalul cel mai puțin cunoscut și mai disputat de lingviști și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
se află acum România. Constantin C. Giurescu, în cartea sa, “The Making of the Romanian People and Language”, scrie și care au fost activitățile principale ale dacilor. în principal s-au ocupat cu agricultura. A doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Romanian People and Language”, scrie și care au fost activitățile principale ale dacilor. în principal s-au ocupat cu agricultura. A doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea și pe parcursul secolului al 9-lea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creștine cu ajutorul misionarilor... După romanizare a fost o perioadă de influență slavă, când în timpul secolului al 7-lea și pe parcursul secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, influența fiind și prin pronunția cuvintelor. Cel mai vechi document scris în limba română
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe care pare a-l copia, stabilea în teritoriile cucerite mase mari de soldați care impuneau pax romana nu doar prin forța armelor, ci și prin construcția unei infrastructuri care să facă posibilă exploatarea eficientă a resurselor și, în final, romanizarea populațiilor locale. Pax americana poate însemna dezvoltarea infrastructurilor economice, dar nu înseamnă și americanizarea comunităților în cauză. SUA nu sunt capabile să acorde cetățenia (precum, odinioară, romanii) unor populații deosebite cultural, cu o altă forma mentis. Hegemonia lor aeriană și
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o simplă revizie atentă la înțeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
puțin, limba lor maternă, a cărei sferă de utilizare s-a restrâns din ce în ce mai mult. În cele din urmă, latina a devenit singurul mijloc de comunicare lingvistică. Acest proces, care s-a petrecut de-a lungul câtorva generații, poartă numele de romanizare; el a fost mai mult sau mai puțin rapid, în funcție de presiunea romană și de statutul cultural al limbii autohtone. Există, de exemplu, mărturii epigrafice și literare care confirmă supraviețuirea limbii galice, în Franța, până în secolul 6. În procesul de însușire
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
au răspândit apoi, prin intermediul latinei, pe întregul teritoriu al Romaniei; este vorba despre termeni ca braca „nădragi“ (> rom. dial. [Buco vina] brace), caballus „cal“, camisia „cămașă“. Alți termeni s-au răspândit în cea mai mare partea a Romaniei occidentale, în urma romanizării provinciilor respective: betulla „mes teacăn“ > fr. boileau, cerevisia > sp. cerveza „bere“. Al treilea strat de cuvinte celtice s-a păstrat numai în latina vorbită în Galia, care stă la baza francezei; cuvintele din franceză boiser „a sparge“, charrue „plug“, boue
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Pare a fi vorba despre una dintre acele „supraviețuiri” în spațiul carpato-dunărean despre care scria Mircea Eliade : „Ca peste tot de altfel în provinciile imperiului roman, realitățile religioase autohtone au supraviețuit, mai mult sau mai puțin transformate, nu numai procesului romanizării, dar și al creștinării. Avem destule probe ale supraviețuirii moștenirii «păgâne», adică geto-dace și daco-romane, la români” (86, p. 79). în legendele populare de tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici am văzut că rolul-cheie este atribuit magului-ascet Daniil. Pe cale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este limba standard internațională), dar vor continua să fie vorbite și limbile naționale tocmai din rațiuni culturale. Europa va fi Noul Babilon, unde amestecul limbilor va însemna și uitarea celor mai puțin performante cultural. Procesul de europenizare se aseamănă cu romanizarea. Ce a mai rămas din limba dacilor, care nu aveau o cultură scrisă, față de limba greacă, purtătoare a unei mari culturi? Dacă în această sută de ani nu se va întâmpla o renaștere culturală, care să impună o cultură românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ani, Dacia e pèrèsitè pentru a doua oarè de legiunile române, cu toții plecați în Occident, în urma voastrè rèmân ținuturi aproape puștii, sate goale, numai cu bètrâni! Șerban argumenteazè, Abandonând Dacia, civilizația romanè nu și-a încheiat pe deplin misiunea de romanizare, populația bèștinașè n-a ajuns sè se romanizeze complet, noi, românii, am rèmas un popor pe jumètate romanizat, un popor neterminat, un popor încremenit într-un fapt istoric neîmplinit, întreaga noastrè istorie stè sub semnul unor acțiuni de izare neîncheiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
populația bèștinașè n-a ajuns sè se romanizeze complet, noi, românii, am rèmas un popor pe jumètate romanizat, un popor neterminat, un popor încremenit într-un fapt istoric neîmplinit, întreaga noastrè istorie stè sub semnul unor acțiuni de izare neîncheiate, romanizare, creștinizare, balcanizare, occidentalizare, bolșevizare, urbanizare, ceaușizare, europenizare, americanizare, internetizare și, de ce nu, șerbanizare, Eu insumi încerc sè șerbanizez Dacia cu articolele mele de presè și cu cèrțile de analizè politicè pe care urmeazè sè le scriu, Dar ne-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
aduce la constituirea noului edificiu organizarea morfematică și paradigmatică a cuvântului, în timp ce traca pune la dispoziție materialul lexical, acesta identificabil uneori și în etimoanele latinești. Un loc important în conținutul științific al lucrării îl ocupă evoluția spațiului tracic după începuturile romanizării, în urma căreia nu a rezultat o romanitate compactă și atotcuprinzătoare pe întreg acest spațiu. Lipsa unei administrații centrale continue și de largă cuprindere, de factură romanică, a permis evoluții locale di verg ente ale noului fond etnolingvistic traco-latin, evoluții care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu poate abdica de la nici unul din drepturile sale, și o puternică viață populară față de care orice invazie isprăvește prin a da un nou contingent de barbari, spre a fi amalgați cu locuitorii de o străveche origine. O nouă încercare de romanizare este legată de voința politică a lui Dioclețian și a lui Constantin, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, a căror preocupare principală este aceea de a păstra romanitatea în care subzista chintesența Imperiului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
18 În ansamblu, viața social-economică autohtonă reflectă trăsăturile unei societăți cu structuri bine definite, capabilă să obțină o producție agricolă și meșteșugărească importantă, care, din secolul al IV-lea, necesita și folosirea monedei. Sub aspect cultural-religios, creștinarea a evoluat împreună cu romanizarea, influențându-se reciproc, primirea creștinismului de aceste comunități umane (daci) și asimilarea lor de romanitatea locală are loc în secolele IV-V. În această perioadă, chiar și în mediul rural, romanizarea și creștinismul erau realități consolidate. Datele istorice atestă continuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
folosirea monedei. Sub aspect cultural-religios, creștinarea a evoluat împreună cu romanizarea, influențându-se reciproc, primirea creștinismului de aceste comunități umane (daci) și asimilarea lor de romanitatea locală are loc în secolele IV-V. În această perioadă, chiar și în mediul rural, romanizarea și creștinismul erau realități consolidate. Datele istorice atestă continuitatea masivă a autohtonilor daco-romani în tot spațiul vechii Dacii. Pe teritoriul fostei provincii se constată persistența așezărilor civile din timpul stăpânirii romane. În Oltenia, Banat și Transilvania, așezările reprezintă dovada concretă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de origine veche getică. Elementele descrise mai sus evidențiază trăsăturile locale, romanice, ale civilizației din nordul Dunării. Caracterul predominant romanic al civilizației autohtone din regiunile extracarpatice, în secolele V-VII e. n., este o consecință a amplului și complexului proces de romanizare, care a cuprins treptat dar ireversibil întregul teritoriu carpato-dunărean, locuit de geți, deși regiunile extra-carpatice, Muntenia, Moldova, Basarabia nu au făcut efectiv parte din Dacia romană. În general, în secolele IV-VI, s-a amplificat procesul romanizării dacilor liberi din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]