1,087 matches
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94%). Pentru 5,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,26%), dar există și minorități de romano-catolici (2,84%) și penticostali (1,31%). Pentru 5,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Primele date legate de comună Letea-Veche le găsim în anul 1881, într-o adresa din partea Școlii Primare din Letea-Veche către inspectoratul Plășii Bistrița de
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,95%), cu o minoritate de romi (18,89%). Pentru 4,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,39%), dar există și minorități de romano-catolici (9%) și penticostali (4,03%). Pentru 4,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bogdana", făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era alcătuită din satele Rădeana
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,94%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,76%), dar există și minorități de romano-catolici (14,76%) și adventiști de ziua a șaptea (5,98%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Nadișa", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a. 15,2% din populația județului se afla în orașul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2% la Mociu, 8,1% în Gilău, 7,1% în Sărmășel, 6,2
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
(n. 17 septembrie 1959, Iași) este un episcop român unit, din 2002 eparh al Episcopiei de Cluj-Gherla. S-a născut la Iași din părinții Corneliu Crihălmeanu, greco-catolic originar din Transilvania, și Alice, romano-catolică, fiica filologului ieșean Petru Caraman. Amândoi părinții au fost de profesie ingineri chimiști. a fost botezat în Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași. Primii trei ani de școală primară i-a urmat la Turda, iar clasa a patra la
Florentin Crihălmeanu () [Corola-website/Science/300723_a_302052]
-
au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
Conform datelor recensământului din 1930 județul avea o populație de 198.223 de locuitori, dintre care 90,3% români, 6,3% evrei, 1,2% maghiari ș.a. Structura confesională a județului era următoarea: 90,5% ortodocși, 6,7% mozaici, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 47.957 locuitori, dintre care 69,6% români, 24,7% evrei, 1,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional, populația urbană era alcătuită din 69,7% ortodocși, 25,2% mozaici, 3,4
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
ș.a. Populația urbană a județului era de 47.957 locuitori, dintre care 69,6% români, 24,7% evrei, 1,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional, populația urbană era alcătuită din 69,7% ortodocși, 25,2% mozaici, 3,4% romano-catolici ș.a.
Județul Neamț (interbelic) () [Corola-website/Science/300743_a_302072]
-
ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5% ortodocși, 20,3% mozaici, 2,4% romano-catolici ș.a.
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7% evrei, 1,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional populația urbană avea următoarea structură: 76,5% ortodocși, 20,3% mozaici, 2,4% romano-catolici ș.a.
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
749 de locuitori, dintre care 81,5% români, 11,3% maghiari, 3,6% germani, 1,8% țigani, 1,4% evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 50,1% ortodocși, 31,6% greco-catolici, 7,5% reformați (calvini), 3,4% romano-catolici, 3,3% evanghelici (lutherani), 1,2% unitarieni ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
a fost desființată și au fost formate două plăși noi: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 257.378 de locuitori, din care: 97,6% români ș.a. Din punct de vedere confesional 99,1% erau ortodocși, 0,3% romano-catolici, 0,3% mozaici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 26.341 de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
a județului era de 26.341 de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 93,0% ortodocși, 2,4% romano-catolici, 2,4% mozaici, 0,7% reformați, 0,7% lutherani ș.a.
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
o școală normală pentru educatoare, o școală de arte și meserii și o școală de stat pentru ucenici comerciali și industriali. Numărul școlilor primare de stat era 19 iar al celor confesionale 53 (din care române: 17 ortodoxe și 3 romano-catolice; germane: 2 romano-catolice și 18 lutherane; maghiare: 2 reformate și 10 lutherane; israelite: 1) Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281 sași, 1.560
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
pentru educatoare, o școală de arte și meserii și o școală de stat pentru ucenici comerciali și industriali. Numărul școlilor primare de stat era 19 iar al celor confesionale 53 (din care române: 17 ortodoxe și 3 romano-catolice; germane: 2 romano-catolice și 18 lutherane; maghiare: 2 reformate și 10 lutherane; israelite: 1) Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281 sași, 1.560 evrei, 390 alte
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
naționalități. Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformați, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
de 17.909 locuitori, dintre care 50,5% români, 19,6% ruși, 17,5% evrei, 1,3% ucrainieni, 1,3% bulgari ș.a. Orășenimea era alcătuită din 76,5% ortodocși, 17,5% mozaici, 4,7% ortodocși pe stil vechi, 0,7% romano-catolici ș.a.
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere, indiferent de naționalitate. A fost o comunitate prosperă și din punct de vedere economic cât timp a funcționat fabrica de sticlărie apoi, din păcate
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
1900 din cei 3.102 locuitori 2884 erau români, 172 maghiari și 31 germani. Existau și 207 evrei, care și-au declarat drept limba maternă maghiară, română sau limba idiș. 2.799 dintre locuitori erau greco-catolici, 207 mozaici și 70 romano-catolici. În 2002, 3.669 locuitori erau ortodocși, 184 greco-catolici (în realitate se pare că sunt mult mai mulți), 20 romano-catolici, neoprotestanti. Au debutat în iulie 2012. Până în 2014 s-au derulat trei ediții și au fost publicate 2 volume bilingve
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]