490 matches
-
-sugerea bomboanelor de anason. În uz extern se face gargară și clătirea gurii după fiecare masă și seara, Înainte de culcare cu diferite rețete: -decoct din frunze uscate de nuc, suc de lămâie și esență de cuișoare ; -decoct din frunze de rozmarin, flori de salvie și cuișoare, cu efect În abandonarea fumatului ; -decoct din frunze de mentă, fructe de eucalipt și rizomi de sclipeți cu care se fac spălături bucale de 2-3 ori pe zi; -decoct din herba uscată de cimbrișor; - infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
calului și gălbenele, cu care se face gargară de 3 ori iar restul din cană se bea neîndulcit, În cazul durerilor de gât, inflamarea amigdalelor și faringelui; -infuzie din frunze de mentă, roiniță, șovârv și nuc; -decoct din frunze de rozmarin și salvie, flori de mușețel și coada șoricelului, herba de cimbrișor și fructe de anason (luate separat sau În amestecuri); -esență de salvie, mentă, cuișoare, scorțișoară sau smirnă (câte 5 picături În 50 ml apă rece) pentru gargară și clătirea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
gastro-enterocolită. Se asigură alcalinizarea permanentă a conținutului duodenal, pansamente gastrice, sedative și antiparazitare. Principalele ceaiuri medicinale pentru combaterea duodenitei, au la bază proprietățile emoliente, bactericide, purgative sau antidiareice ale unor specii de plante. *Infuzie din flori de mușețel, gălbenele sau rozmarin din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu efecte antiseptice, dezinfectante și anestezice. *Infuzie din frunze de uscate și mărunțite de roiniță, mentă sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puțin Îndulcite, având efecte de relaxarea intestinelor, reducerea spasmelor și a balonării; -infuzie din frunze de lucernă, bogate În clorofilă și vitamina K, cu rol În reglarea digestiei, refacerea florei intestinale și curățirea sângelui. -infuzie de rozmarin sau ghimbir pentru calmarea spasmelor, reducerea balonării și reglarea tranzitului intestinal; se beau câte 3 căni pe zi, după mesele principale; -infuzie din flori de trifoi roșu și mușețel cu rol În curățirea ficatului și sângelui; -infuzie din fructe de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
stând În pat, iar tratamentul durează 30-40 zile consecutiv. La acest automasaj se poate folosi un amestec de uleiuri (5 lingurițe ulei de măsline sau de floarea soarelui presat la rece la care se adaugă câte 2 picături ulei de rozmarin, de mușețel și de măghiran). Pentru Întărirea mușchilor abdominali se fac exerciții din poziția culcat pe spate, ridicând ambele picioare până la Înclinația de 700 și se țin În repaus câteva secunde. Prin autoeducare, bolnavul se va obișnui cu mersul la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
durata de expunere la fum. Pericolul de Îmbolnăvire este și la persoanele care inhalează fumul pe o perioadă lungă (bucătari). Efectul cancerigen al cărnii prăjită pe cărbuni scade În mod considerabil În cazul când carnea este tratată cu extract de rozmarin, bogat În antioxidanți. Vor fi evitați nitrații (folosiți În Îngrășăminte chimice) și nitriții (folosiți În tratamentul industrial al cărnii), ambele fiind otrăvuri puternice care produc cancerul de stomac. S-a constatat că vitamina C naturală (nu sintetică), existentă În fructe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
s-ar fi așteptat Ondine, numai la un spectacol privat de scamatorii, nu. Păcat de pepenele galben cu vin de Porto și de delicioasa brasucade comandate de ea! O săptămână se maceraseră în cel mai fin ulei de măsline cimbrișorul, rozmarinul, foaia de dafin, piperul și usturoiul, în așteptarea deversării peste midiile încinse într-un vas de antimoniu direct pe jar, și cu zeama scursă după exigențele culinare cvasi-sacerdotale din zona ghiolului Thau. Rămaseră pe farfurie abia gustate, în vreme ce mâinile lui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
CU FICAT DE GÂSCĂ Un ficat de gâscă, fasole, puțină zeamă de pește, ulei de măsline, usturoi, dovlecel, creveți, unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem creveți și un fir de rozmarin, sare și piper ficatul se rumenește, iar creveții se înroșesc. Punem ciupercile - două bucăți și două linguri de fasole fierte boboloane albe. După ce s-au călit, le stropim cu vin și trei linguri de zeamă de pește. Când este fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
VIN 1,2 kg. de mușchiuleț, șase cartofi fierți în coajă, 300 gr. de ciuperci, 250 gr. de unt, o legătură de ceapă verde, o legătură de mărar, o lingură de sos de tomate, trei căței de usturoi, sare, piper, rozmarin, 300 gr. de brânză topită, 300 ml de vin alb sec. Mușchiulețul se porționează în 12 felii pe care le condimentăm, le ungem cu ulei și le lăsăm să stea de seara până dimineața - timp de 12 ore - la marinat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ață. Se prăjește în restul de unt, după care se încinge cuptorul, iar cele două cepe se călesc puțin în unt și se sting cu vin și supa de carne. Punem în tavă ruloul cu ceapa călită, turnăm sosul și rozmarinul tocat și dăm la cuptor, circa o oră și jumătate la foc iute. Din când în când, o întoarcem și o stropim cu sosul din friptură. RASOL DE VITĂ CU LEGUME Se fierbe rasolul în apă cu sare, spumuim, aruncăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ulei încins pe ambele părți. TOCANĂ DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă, 2 linguri de bulion Se pune ceapa cu ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață! Rozmarin și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui individ și se adunase lumea în gară ca la urs și lui îi era rușine de situația în care se pusese aplicând legea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mreaja fetei III, 50: „Leroi Leo!/ Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sensul cosmogonic devine un exponent al neantului: „Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în fitoterapie) în grădină, colinda transmite la nivelul limbajului floral dorința fetei de „a se lumi”. În credința populară, rozmarinul plantat lângă casă aduce noroc, opoziția poetică față de utilul calomfir accentuând, din nou, valoarea de omen a grădinii fetei. Șederea în pământ, ca prefigurare a recluziunii sepulcrale, apare într-un basm cules de Constantin Mohanu: „Umblând el pân pădure-așa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noaptea, când mănâncă pe ascuns din bucatele împărătești, ca semn al reintegrării în lumea fenomenală. În colindele de fată mare, inițiata însăși declamă natura vegetalacvatică a ipostazei sale: „Eu nu-s fată, nici nevastă,/ Ci io-s floare de pe mare,/ Rozmarin, miroasă tare,/ De m-o bate vântu-n dos,/ Umplu țara de miros./ De m-o bate vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înălțat în curtea Liceului de la Soroca. Moare la Galați, în vârstă de 93 de ani și este înmormântat, după dorința sa, la Iași, dorință pe care și-a exprimat-o în toate scrisorile adresate prietenilor în ultimii ani de viață. ROZMARIN, GHEORGHE (1928-1997ă INGINER CHIMIST Distins cadru didactic și valoros cercetător, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost o personalitate marcantă a învățământului și a științei românești, pe care le-a slujit cu dăruire, peste 40 de ani. S-a născut la 17
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de ani și este înmormântat, după dorința sa, la Iași, dorință pe care și-a exprimat-o în toate scrisorile adresate prietenilor în ultimii ani de viață. ROZMARIN, GHEORGHE (1928-1997ă INGINER CHIMIST Distins cadru didactic și valoros cercetător, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost o personalitate marcantă a învățământului și a științei românești, pe care le-a slujit cu dăruire, peste 40 de ani. S-a născut la 17 aprilie 1928, în comuna Zubrești, județul Lăpușna (Basarabiaă. Școala primară a urmat-o
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
chimia lemnului și a celulozei realizată sub conducerea științifică a acad.prof. Cristofor Simionescu. Din anul 1979 a fost conducător științific de doctorat în specialitatea Chimia lemnului, a celulozei, ligninei și a însoțitorilor lor. În poziția de cadru didactic, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a predat cursuri de chimia lemnului, chimia compușilor macromoleculari, tehnologia fabricațiilor hidrolitice, chimie fizică și chimie organică, atât în țară cât și în străinătate. În acest domeniu, preocupat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a predat cursuri de chimia lemnului, chimia compușilor macromoleculari, tehnologia fabricațiilor hidrolitice, chimie fizică și chimie organică, atât în țară cât și în străinătate. În acest domeniu, preocupat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat șapte cursuri și îndrumare de laborator de utilizare deosebite, pentru studenți, doctoranzi și cercetători. Rezultatele activității de cercetare s-au concretizat în elaborarea unor monografii (Chimia stufului -1966; Chimia lemnului din România, Plopul și salcia - 1973; Fibre și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Facultatea de Științe a Universității din Grenoble (Franțaă, iar între anii 1974-1975 a fost profesor la Universitatea Mohamed V din Rabat (Marocă. În 1984 a fost ales membru al Academiei Internaționale de Știință a Lemnului. Contribuțiile științifice ale prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin sunt dezvoltate într-un număr mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative. Alături de activitățile menționate, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost prezent în comisii de diplomă, de atestare a gradelor didactice și de organizare a simpozioanelor internaționale de celuloză și hârtie desfășurate la Iași. O remarcabilă contribuție și-a adus, în calitate de membru al Comitetului de redacție al Revistei de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
celuloză și hârtie desfășurate la Iași. O remarcabilă contribuție și-a adus, în calitate de membru al Comitetului de redacție al Revistei de Celuloză și Hârtie (1967-1997ă și la formarea și dezvoltarea școlii românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992ă INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]