10,776 matches
-
spune, de asemenea, că " Musca oricât de sus ar zbura, tot duhoare de gunoaie răspândește", înseamnă a te exila tu însuși în zona pestilenței otrăvitoare de unde nu te mai salvează decât dricul disprețului ultim și-al scârbei definitive. Mi-e rușine că astfel de personaje ieșite din grotă continuă să ne populeze existența, purtând la brăcinarul soios uneltele scriitorului.
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
rezultă din text, împreună cu "Marina" (dna Marina Hasnaș). Dilemateca publică și fragmente de romane aflate în lucru. Primul și cel mai bun a fost al lui Filip Florian, dar nici cu Evgheniții Constanței Vintilă-Ghițulescu, din acest număr, nu ne e rușine. Ne-a plăcut și călătoria lui Mircea Vasilescu prin Europa. Nu ne place cum arată titlul de rubrică 3,14 TECA. Și-apoi, dv. cum l-ați pronunța? Treivirgulăpaișpeteca, treișipaisprezeceteca sau poate piteca ? Unu din doi O excelentă cronică a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
în formație strânsă spre țarcurile unde-și vor sfârși zilele între nori de fum și maldăre de mucuri, tușind, expectorând... Un patron care refuză angajarea unui petent pe motive de culoare a pielii sau anumite preferințe sexuale este numaidecât sancționat, rușinea prin care trece îl va urmări toată viața, va pierde licența odată cu obrazul. Dar dacă un fumător se prezintă, fie și părinte de cinci copii înfometați, patronul e liber să-i arate ușa, cu încurajarea Consiliului Europei și, fără dubiu
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
spus că nu este firesc ca un ministru de Finanțe al României să poată ține În frâu finanțele României, dar să dea faliment la Uniunea Scriitorilor, lucru pe care de altfel l-a spus și domnul Vosganian, ar fi culmea rușinii, am mai spus că nu e firesc ca să fie folosit ca aducător de bani și de proiecte care să aducă bani Uniunii, dar În același timp să nu aibă voie să dispună cum să fie cheltuiți acești bani cum se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fac ca emoțiile neeliminate prin plâns să mențină În bărbat un nivel ridicat de agresivitate. Până și În ziua de azi, când condițiile sociale s-au schimbat, băieții sunt Împiedicați să plângă. “Ești bărbat, n-ai voie să plângi!” „E rușine!” Mare eroare . Presiunea emoțională crește În băiat, În adolescent și În bărbat și dacă nu este canalizată corespunzător spre SPORT și activități educaționale și profesionale care să convină băiatului devenit adult, repercursiunile pot fi grave. O agresivitate refulată poate devia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
coruptă, cu toate frivolitățile ei, și cum mai triumfă, cred eu, macii bătrâneții asupra trandafirilor copilăriei". Fragmentele de mai jos sunt cele cu care debutează cartea. (Ioana Pârvulescu) Oare nu așa erați când v-am întâlnit? Nu desfrânată și fără de rușine, asemenea acelor femei pe care le-am gustat atât de mult altădată și care m-au așteptat, ca niște iepe înșeuate, în atât de multe camere dosnice... Am uitat locurile, ochii, prenumele. Poate nici nu le-am știut vreodată. Nu
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
hamal, dar am și învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la nebuni, nu-i era rușine să ude butucii. Negustorii de mărfuri la mâna a doua erau hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe decât plecaseră. Am pus ordine în toate astea. Am instalat
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
mult mai complex, mai dificil de descifrat este grupul doamnei cu licornul. Doamna are capul aplecat ușor înspre umărul stîng și se uită nu drept înainte, nu în ochii privitorului, ci undeva, în zare. Poziția capului poate sugera cedare sau rușine sau reflecție. Ambele ei mîini sînt așezate, aproape vertical, pe trupul licornului din poală. Asertiv și cu dorința de a-l reține. Unicornul e supus. }ine coada așternută pe pămînt, într-o poziție de repaus, deci de acceptare, iar capul
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
ajungând în Italia, până la Genova (o construcție uluitoare, numai viaducte și tuneluri la înălțimi amețitoare, săpate în munte), iarăși mi-a răsunat în minte replica enormă rostită senin de tânăra doamnă ministru și m-am înecat în dezolare și în rușine. Viața ca telenovelă. Lingurița cu epic. Isteria colectivă Poate tocmai fiindcă nu suntem în stare să făurim drumuri ne refugiem precar în povești. În ficțiuni ieftine (mai rar vesele, de regulă terifiante), care țin loc de fapte. Imediat după 1990
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
Cornel Popescu, editorul meu de la Cartea Românească, Valeriu Bîrgău și alții, ce nu vor fi uitat ...Paul Anghel a fost un publicist, ideolog și scriitor total aservit lui Ceaușescu, dictaturii comuniste și un protocronist fanatic. Din “vastă” opera, maculatura a rușinii și minciunii, vezi Wikipedia “ Paul Anghel”, rețin cu lehamite și cu milă pentru spațiul sacrificat, doar un procent semnificativ al unuia dintre cei mai mari profitori ai regimului Ceaușescu și securității. Dețin indubitabile dovezi ale faptului că el a făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Tg. Mureș) el a făcut obiectul multor încercări de influențare. Toate acestea încetau deîndată ce tatăl meu îi prezuma automat pe autorii încercărilor drept vinovați... Deși toată copilăria am fost îndoctrinat cu jurisprudența lui Justinan și codul lui Napoleon, spre rușinea mea ceea ce m’a ferit de necazuri a fost afirmația bine întemeiata: “Fiecare răufăcător pornește de la premiza că nu va fi prins. Cu toate acestea, închisorile sunt pline!” Când mă bătea pentru relele făcute, îmi spunea cu durere: “Nu ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că recent i-am scris Elenei o scrisoare întrebând-o dacă, basarabeanca fiind, cunoștea cazul masacrului de la Fântână Albă. Răspunsul ei, care m-a răscolit profund, si este prea dramatic și informativ ca să nu-l redau: «Recunosc și mi-e rușine că nu am aflat deabea după 1989 despre acest masacru. Am aflat de altfel și despre alte multe orori și am trăit și eu cu familia mea destule nedreptăți și opresiuni. În 1940 în iunie sute de avioane sovietice au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ului (Max/MSP, Audiosculpt), dispozitiv ce, pe lângă faptul că amplifică, decantează și tranzitează sunetele fagotului, dezvoltă multiple procedee de ecou controlat, precum și diverse oportunități de reconversie a modurilor de atac, în variante preponderent bruitiste. (Chiar în debutul lucrării, mărturisesc fără rușine, am avut senzația deteriorării difuzoarelor de pe scenă - atât de provocatori și de violenți erau paraziții pe care instalația de sonorizare mă obliga să-i suport!). Bruitism sonor -, iată timbrul ce l-aș lipi pe această misivă componistică, altminteri profesionist și
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
caracterul vizionar și creator al discursului său, al cărților sale menite din naștere să fie recitite. Lui Biță, dacă destinul, mai precis stilul, acesta îi este - să fie academician precoce - ei bine, el își urmează destinul fără nici o sfială, sau rușine ipocrită. Îi stă bine, o merită din plin, ce s-o mai lungim, Biță e un clasic în viață. Pur și simplu gestul devine natural, mărturisind, cu farmec repet, (farmecul nu este iradiație, ci schelet, structură, strategie) plăcerea acestor cadouri
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice de ametistă/ Amăruie, amăruie,/ Și lăsa-mi-aș în rușine/ Gândul coapsele să-ți ungă...// Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă." (Scrisoare). Inconfundabilul Emil Brumaru.
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
și cer o implicare mare în condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor de muncă ideale din firme spre relații mai
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
încredere. E în curs de dispariție în țările dezvoltate și e anacronic și absurd să-l vedem impus de către aceiași vestici în țările în curs de dezvoltare, în uzinele pe care le implementează acolo. Sigur, o mutație de la "munca de rușinea celorlalți" la "munca pentru a avea respectul celorlalți" ar fi idealul. V-ați angaja, pe o perioadă mai lungă, într-o instituție din România (fie ea și universitate)? Cred că da. Ceea ce mă împiedică este familia și proiectele concurente. Dar
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
la mănăstireť. E/ o turmă, căreia el îi datorează strălucirea și/ afirmarea de odinioară. Este o rupere a cercului/ vicios: cu nechezături/ și lătrături.// Omul cu telescopul rudimentar, de carton, care dă informații/ despre furnici, devine/ bănuitor. Nu/ vă e rușine să aplaudați un clovn? Acum, cînd/ cad toate penele aripilor, toate/ o dată. Toate penele lebedei mute, în pielea căreia este îmbrăcat/ clovnul, scuturat de nebunie lîngă un/ butuc de vie pietrificat" (Omul cu telescopul). Avem a face prin urmare cu
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
-sa. - Bine, mami - mai tornă-mi o ambrozie... l Domnul ministru Gheorghe Barbu, la Jurnalul TVR1 din 08.05, ora 19.00): - "Mă voi zbate să crească pensiile și veniturile adiționale..." Aghiuță: - Doamne-ajută! Antichrist: - Măgarule! Îți smulg coada... Nu ți-e rușine? Șase luni la smoală! Hai!... (Coincidență-știre la rubricile de sport ale televiziunilor: "Meme Stoica suspendat din viața sportivă pe timp de 6 luni din cauza incidentelor de la Bistrița", ca să poată aștepta în liniște moartea lui Jean Pădureanu...). Știre de ultimă oră
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
Cornel Popescu, editorul meu de la Cartea Românească, Valeriu Bîrgău și alții, ce nu vor fi uitat ...Paul Anghel a fost un publicist, ideolog și scriitor total aservit lui Ceaușescu, dictaturii comuniste și un protocronist fanatic. Din “vastă” opera, maculatura a rușinii și minciunii, vezi Wikipedia “ Paul Anghel”, rețin cu lehamite și cu milă pentru spațiul sacrificat, doar un procent semnificativ al unuia dintre cei mai mari profitori ai regimului Ceaușescu și securității. Dețin indubitabile dovezi ale faptului că el a făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Tg. Mureș) el a făcut obiectul multor încercări de influențare. Toate acestea încetau deîndată ce tatăl meu îi prezuma automat pe autorii încercărilor drept vinovați... Deși toată copilăria am fost îndoctrinat cu jurisprudența lui Justinan și codul lui Napoleon, spre rușinea mea ceea ce m’a ferit de necazuri a fost afirmația bine întemeiata: “Fiecare răufăcător pornește de la premiza că nu va fi prins. Cu toate acestea, închisorile sunt pline!” Când mă bătea pentru relele făcute, îmi spunea cu durere: “Nu ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că recent i-am scris Elenei o scrisoare întrebând-o dacă, basarabeanca fiind, cunoștea cazul masacrului de la Fântână Albă. Răspunsul ei, care m-a răscolit profund, si este prea dramatic și informativ ca să nu-l redau: «Recunosc și mi-e rușine că nu am aflat deabea după 1989 despre acest masacru. Am aflat de altfel și despre alte multe orori și am trăit și eu cu familia mea destule nedreptăți și opresiuni. În 1940 în iunie sute de avioane sovietice au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
va adăuga și zdrobirea inimii și rugăciunea întinsă către Dumnezeu și citirea deasă a Scripturilor, și osteneala, și lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului, și să-l aducă înapoi de la nălucirile cele de rușine. Mai înainte de toate folosește smerenia sufletului, fără de care nu va putea birui nimeni nici curvia, nici celelalte patimi. Deci de la început trebuie păzită inima cu toată străjuirea de gândurile murdare, căci dracul acesta nu încetează de a război pe om
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trebuie să avem nici glas împodobit și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> pentru ca astfel să nu auzi cuvinte necuviincioase și de rușine<footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]