414 matches
-
surditate Cardiace: PCA, SP, miocardită Nervoase: autism, surditate, microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastică, convulsii, boli degenerative cerebrale Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie Greutate mică la naștere. Bolile eruptive MAJORE 67 Tabel 4.1 Relația dintre vârsta sarcinii și riscul malformațiilor rubeolice Săptămâni gestație Risc malformații (%) 0 8 85 9 12 52 13 20 16 > 20 0 Rubeola congenitală evolutivă este infecția generalizată a nounăscutului , care se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. 4.3.5 Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/ erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: direct prin identificarea virusului rubeolic în culturi de celule sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor totali din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor totali din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
196 ANEXA 3: CLASIFICAREA VIRUSURILOR Familia Exemple A R N V I R U S Orthomixoviridae v. gripale, v. paragripale Paramixoviridae v. Urlian, rujeolic, parainfluenzae, sincitial respirator Coronaviridae coronavirus Reoviridae rotavirus Picornaviridae enterovirusuri (polio, coxackie, ECHO), VHA, rinov Togaviridae v. Rubeolic Flaviviridae arboviridae, VHC Bunyaviridae arbovirirusuri Arenaviridae v. coriomeningitei limfocitare Filoviridae v. Ebola, V. Marburg Rhabdoviridae v. Rabic Caliciviridae v. Norwalk, VHE Astroviridae astrovirus Retroviridae HIV 1, 2 A D N Adenoviridae adenovirusuri Herpesviridae herpes simplex 1, 2, VVZ, VEB. CMV
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
acestora, ajungând la concluzia că „datele actuale rămân la fel de neconcludente că în anul 1985” (Green et al., 2004). Dintre toate celelalte virusuri enumerate în tabelul 2.1, argumente mai puternice privind asocierea cu DZ tip 1 avem doar despre virusul rubeolic. În contrast cu afecțiunea relativ benigna determinată de infecția rubeolica la adult, infecția în cursul sarcinii poate duce la apariția Sindromului de Rubeola Congenitala (CRS - Congenital Rubella Syndrome). Printre multiplele determinări ale acestuia se numără și DZ tip 1. Asociația dintre CRS
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
la fel de neconcludente că în anul 1985” (Green et al., 2004). Dintre toate celelalte virusuri enumerate în tabelul 2.1, argumente mai puternice privind asocierea cu DZ tip 1 avem doar despre virusul rubeolic. În contrast cu afecțiunea relativ benigna determinată de infecția rubeolica la adult, infecția în cursul sarcinii poate duce la apariția Sindromului de Rubeola Congenitala (CRS - Congenital Rubella Syndrome). Printre multiplele determinări ale acestuia se numără și DZ tip 1. Asociația dintre CRS și DZ tip 1 a fost prima dată
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
și Menser 1992). La aceste cazuri, pot trece mulți ani până la apariția diabetului clinic, iar prezenta majorității autoanticorpilor anti-β-celulari sugerează o posibilă etiologie autoimuna (Ginsberg-Fellner et al., 1984). Este de notat, de asemenea, posibilitatea mimetismului molecular și în cazul virusului rubeolic, existând similitudini între secvență GAD65 și respectiv proteine din capsida virală (Karounos et al., 1993). Totuși, introducerea în practică a vaccinurilor anti-rubeolice face din acest virus un candidat puțin probabil pentru patogeneza DZ tip 1 în viitor. Menționam în final
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
pentru detectarea rotavirusului și adenovirusului în materii fecale), serologia citomegalovirus (IgM, IgG) negativ, virus EpsteinBarr (IgM) negativ, virus Coxsackie (IgM) negativ, virus herpes simplex 1și 2 negativ, HIV 1+2 negativ, ECHO virus negativ. Pacienta era vaccinată împotriva virusurilor rujeolic, rubeolic, urlian. Analiza lichidului cefalorahidian (puncție lombară) a arătat celularitate 6 elemente/mm³, cu predominanța mononuclearelor, reacția Pandy negativă, glucoza LCR 60 mg/dl, proteine LCR 11 mg/dl, acidul lactic LCR 14,2 mg/dl, proteina C reactivă LCR 0
Revista Medicală Română by Luminiţa Marin () [Corola-journal/Journalistic/92284_a_92779]
-
microb, un virus sau un parazit, care, pătruns pe cale hematică din organismul mamei în cel al fătului, poate acționa în sensul modificării disembriogenetice a acestuia, direct sau prin toxinele pe care le produce. Ca forme clinico-psihiatrice sunt citate următoarele: embriopatia rubeolică, toxoplasmoza congenitală, sifilisul congenital. 5) Sindromul Down Cunoscut și sub numele de mongolism, acest sindrom reprezintă o stare de arierație mintală întâlnită cu o frecvență de 1% în populație. A fost descris de Langdon Down (1866) sub numele de idioție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre aceștia sunt concordanți pentru DZ, valoare care arată că atât factorii genetici cât și cei non-genetici contribuie semnificativ la etiopatogeneza DZ. Principalii factori non -genetici care au fost asociați în mod constant cu apariția DZ sunt virusurile (exemplu, urlian, rubeolic, echo, enterovirusuri-coxsackie A și B) și substanțele toxice (exemplu, streptozotocin, aloxan, derivați cortizonici). Contribuția factorilor genetici la apariția DZ este susținută de:a) agregarea familială a cazurilor și concordanța pentru boală. Existența unui proband cu DZ1 crește semnificativ riscul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
23 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 2. |Control puritate prin însămânțare (în tub) | 54 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 3. |Control activitate specifică (inhibare penicilinaza) | 63 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 4. |Control activitate specifică (pe placă) - pentru discuri CÂMP | 43 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 5. |Control activitate specifică "in vitro" (determinare titru viral | | | |vaccin monovalent: rujeolic, urlian sau rubeolic) | 187 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 6. |Control activitate specifică "in vitro" (titru pe placă) | 64 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 7. |Control activitate specifică "in vitro" determinare titru viral | | | |vaccin febră galbenă | 256 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 8. |Control activitate specifică "in vitro" - determinare titru viral | | | |vaccin anti-varicela | 192 | +----+------------------------------------------------------------------+-----+ | 9. |Control activitate specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168873_a_170202]
-
materne, favorizând mobilizarea nutrientelor pentru a fi transportate de la mamă la făt . Placenta mai secretă și GH relină în primul trimestru de sarcină, care ar putea influența secreția de GH matern . Lezarea placentei prin afecțiuni vasculare, infecție (toxoplasma gondii, virus rubeolic, HIV) sau anomalii ale sincițiotrofoblastului pot împieta atât funcția de filtru, cât și pe cea endocrină a placentei . Uneori, examinarea placentei poate fie așadar informativă cu privire la patogeneza IUGR. Deși SGA nu este o cauză endocrină a deficitului statural, s-a
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]