820 matches
-
ci tot viitorul națiunii. — Ce vrei să spui, Mitsuharu? Când mă gândesc că tu, tocmai tu, te gândești să comiți infamia asta. Cu lacrimile șiroindu-i pe obraji, Mitsuharu se apropie de Mitsuhide și-și lipi ambele palme de podea, rugător. — Niciodată n-am înțeles firea omenească mai puțin decât în noaptea asta. Când amândoi eram tineri și studiam împreună în casa tatălui eu, ce citeam? Exista vreun cuvânt, în cărțile înțelepților din vechime, care să încuviințeze uciderea propriului senior? — Mitsuharu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sat cu han. Deodată, ofițerul țipă: — Se preface! Legați-l! — Nu mă prefac! protestă omul. Sunt muzicant orb licențiat, din Kyoto, unde am trăit mulți ani. Dar acum, bătrâna mea mătușă din Niwase e pe moarte, adăugă el, împreunându-și, rugător, palmele. Minți! strigă ofițerul. Oi fi ținând tu ochii închiși, dar mă-ndoiesc că ai nevoie de ăsta! Îi smuls brusc bățul gros de bambus și-l reteză în două cu sabia. Din interior căzu o scrisoare rulată strâns. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a poruncit vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana lui vodă așa tam-nisam, chiar dacă în ea erau aciuați niscai călugărași. --Și atunci ce bănuiești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în vederea construirii nu puteau începe înainte de sfârșitul lui martie 1669. În luna august 1671, Gheorghe Duca declara în scris că zidise cu multă osârdie și cu multă cheltuială (...) din pajiște această rugă, sfânta Mănăstire Cetățuia și că dimpreună cu părinții rugători, episcopi și cu tot sfatul (...) de boieri mari și mici luase hotărârea să-i doneze loc de hrană din hotarul locului gospod al târgului Iași. ,,Pentru delimitarea acestui teren ca și pentru hotărârea lui a fost desemnat cunoscutul cărturar logofăt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Apostoli Ioan și Petru, Sfinții Apostoli Andrei și Marcu, Sfinții Apostoli Filip și Iacob. Predomină culoarea roșie cu marou și verde și albastru. Icoanele au 115 x 90 cm. Peste acest rând de icoane urmează în centru icoana Maica Domnului Rugătoare care are dimensiunile 90 x 60 cm, cu ramă de lemn și ornamente florale de culoare galben auriu, iar de o parte și de alta icoanele proorocilor în medalioane ovale de 70 x 35 cm îmbrăcate în rame de culoare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în tot ceea ce a făcut la această reînființată mănăstire. În anii de păstorire a arhimandritului Mitrofan Băltuță, la Mănăstirea Cetățuia a viețuit discret și smerit un mare duhovnic al Iașului și al Moldovei, părintele Protosinghel Teofan Merlă. A fost duhovnicul, rugătorul și povățuitorul întru Hristos a multor credincioși, vreme de mai bine de 50 de ani. S-a născut la 8 septembrie 1921, din părinții Maria și Vasile Merlă, în satul Tătărăni, comuna Ferești, județul Vaslui. A fost al nouălea din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și ucenicii părintelui Mitrofan și ai părintelui Gherontie erau și ucenicii lui. Amănunte ale vieții și slujirii părintelui Teofan vă îndemn să le aflați din colecția: „Oameni de care ne este dor” - Părintele Teofan. Cu toții păstrăm imaginea unui monah milostiv, rugător, veghetor la buna desfășurare a slujbelor în biserică. Ca un pelerin care pleacă pregătit la întâlnirea cu Dumnezeu așa a plecat în veșnicie în dimineața zilei de 11 februarie 2006. Pot spune că a avut trei virtuți, care i-au
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doftorul Moisi” ai să-l mai găsești pomenit în hrisovul lui „Io Duca voievod, domn al łării Moldovei” de la 19 noiembrie 1669 (7178), în care se spune: „A venit înaintea noastră...Iane cîntăreț,...și a făcut tocmeală și schimb cu rugătorul nostru Ghedion egumen...de la sfînta mănăstire a celor Trei Sfinți din tîrg din Iași; și a dat Iane cîntărețul rugătorilor noștri...un loc de casă cu pivniță gata de piatră, din jos de zidul mănăstirii...Iar rugătorii noștri Ghedion...i-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noiembrie 1669 (7178), în care se spune: „A venit înaintea noastră...Iane cîntăreț,...și a făcut tocmeală și schimb cu rugătorul nostru Ghedion egumen...de la sfînta mănăstire a celor Trei Sfinți din tîrg din Iași; și a dat Iane cîntărețul rugătorilor noștri...un loc de casă cu pivniță gata de piatră, din jos de zidul mănăstirii...Iar rugătorii noștri Ghedion...i-au dat lui Iane cîntăreț, schimb, trei dugheni și cu tot locul dughenilor ce sînt pe Ulița Strîmbă, între casele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și schimb cu rugătorul nostru Ghedion egumen...de la sfînta mănăstire a celor Trei Sfinți din tîrg din Iași; și a dat Iane cîntărețul rugătorilor noștri...un loc de casă cu pivniță gata de piatră, din jos de zidul mănăstirii...Iar rugătorii noștri Ghedion...i-au dat lui Iane cîntăreț, schimb, trei dugheni și cu tot locul dughenilor ce sînt pe Ulița Strîmbă, între casele lui Paladie vistiernic și între casele lui Moise doctor și încă i-a mai dat 100 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și cu pivniță de piatră...împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi, pentru că această danie - după cum aflăm dintr-un „Uric sîrbăscu” - la 14 aprilie 1652 (7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste făcută și zidită den temelie de răpăosatul Miron Barnovschie vodă...s-au jeluit înaintea noastră,...dzicând așe: cum întărituri ce au avut și alte drese de danie și de miluire...de la ctitorul său
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care au venit în fața lui vodă, a fost că „le-au perit alte drese din mîna părinților lor la dzilele lui Gheorgi Ștefan vodă. Și neavînd cu ce răspunde, să fie împresurat călugării de iznoavă acel loc de casă”. „Iar rugătorii noștri călugării de la Barnovschi”, spune vodă, „așea au dat seama...cum că ei nu știu de acea poveste de atunci, nici de acea pîră, nici pentru care loc de casă s-ar hi pîrît...fără cît, unde iaste această pivniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
venitul lor mai cu odihnă”. Bătrânul a spus ultimele cuvinte în timp ce clătina capul a dojană: „Măi-măi, cum trag sfințiile lor numai huci marginea”! Și eu care gândeam că l-oi fi supărat pe bătrân cu spusele mele privitoare la faptul că „rugătorii noștri” trag mai mult la umbră și odihnă decât la muncă cu temei. În timp ce ne tăiem cale spre capătul de sus al Uliții Sârbești, bătrânul caută ceva cu privirea. În cele din urmă, se pare că a găsit: Uite casa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
barieră Trei Calici. Numai că mănăstirea Galata din Vale n-a avut prea multe zile și s-a risipit. Se pare că era gata la data de 25 februarie 1577 (7085), când vodă spune: „Am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat anume Voroveștii”. De asemenea și actul de danie pe care îl face voievodul la 4 februarie 1579 se referă cred tot la Gala din Vale. Este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi țigani”. Apoi la 28 noiembrie 1607 (7116) vine și „Io Mihail Moghila voievod” care arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu toate gloabele și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se vor face prin toate satele sfintei mănăstiri... ca să aibă ei a-și lua toate gloabele, să le fie de ciubote”. Din câte îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nuuu! Îmi amintesc de mai multe neînțelegeri între mănăstiri, nu numai de una... Eu am să-ți amintesc de una anume. Ascultă numai ce scrie Antonie Ruset voievod la 14 februarie 1678 (7186): „domnia me am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire... Galata din Deal” - după cum vezi, pentru prima oară i se zice Galata din Deal. Până acum i se spunea Galata de Sus. Și zice mai departe vodă: „din ispisoc de danie... ce ne-au arătat de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înaintea domniei mele egumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Galata pre călugării de la mănăstire Balicăi... zicând: cum au avut Balica dou roate de moară în gârla ce merge asupra iazului acestui domnesc...” Și uite-așa ei se plâng că rugătorii de la Balica „s-au sculat în tăria lor și fără știre călugărilor de la Galata să mai facă și al triile roată”, dar vodă împreună cu sfatul au judecat și i-au dat rămași „pre călugării de la Balica ca să nu mai hie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-a întâmplat „ardere de foc” înăuntrul mănăstirii Galata. Asta o aflăm din hrisovul domnesc de la 19 octombrie 1762 (7271), în care se spune: „Facem știre cu acest hrisov al domniei mele... de vreme ce la sfânta... mănăstire Galata... s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfârșesc aici. Peste ele au venit mereu necazuri. Ba de ici, ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii... Deci domniia mea... am trimis pre boierul nostru, Gheorghiță Șeptelici logofăt al doilea și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dosul în sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune: „s-au pârât de față înainte domniei mele și a tot sfatul nostru Irina, femeia lui Pavel ce-au fost căpitan, și Mihalachi, nepotul lui Pavel cu rugătoarele noastre călugărițele de la sfânta mănăstire Socola pentru o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor... dzicând Irina fămeia lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi fost numai asta, treacă-meargă, dar li se lua și dijmă „din tot locul”! Cum era și firesc, printre săteni erau și nesupuși la „poslușanie”. Asta o aflăm de la Grigorie Ioan Calimah, care la 26 iunie 1762 (7270) spune că rugătoarele de la mănăstirea Socola i s-au plâns „pentru oamenii ce ședu prin satile pe moșiile mănăstirii... nu să supun să lucreză zilele... de boierescu, or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nicolae voievod,... Scris la Iași, în anul 7108 (1600) luna iunie 5”. Aceleași case sunt motiviul - lesne de înțeles - pentru care la 2 decembrie 1600 (7109): „Io Eremia Moghila voievod”,...spune: „m-am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava Sfințitul... cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1606 (7115): „Scriem domnia mea slugii noastre, ureadnicului din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi... cum veți vedea această carte a domniei mele, voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugării de sfânta mănăstiri de la sfântul Sava, din târgul Iași”. Prin cele cărți am găsit și un dascăl, pe nume Nicula, care a primit de la Simion Moghila voievod un loc de casă pe care acesta - la moarte - l-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de o întărire a stăpânirii asupra unor vii dăruite mănăstirii de mai multă vreme. Sfinția ta are dreptate, fiindcă la 12 martie 1617 (7125) găsim cele scrise de „Io Radul (Mihnea) voievod” care spune că: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la mănăstirea Sfântul Sava, din târgul Iași, trei fălci de vie și cu crame, ce sânt în Dealul Iepurelui, în viile Iașilor, care... sânt danie... de la Manole Murat și de la femeia sa, Mărica, și de la copiii lor”. Să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să spun - cel care a dăruit și apoi și-a cerut dania înapoi a fost chiar un călugăr. Da’ mai bine să citim ce spune Ștefan al II-lea Tomșa voievod la 13 iunie 1623 (7131): „Am dat această carte... rugătorilor noștri... de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, ca ei să fie tari și puternici... a ține niște vii și grădini, ce sânt la târgul Iași, la Dealul Iepurelui, ce au fost date de Macarie călugărul, care s-a numit în mirenie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]