417 matches
-
după ce un alt lăcaș, tot din lemn i-a luat locul. În situațiile Comisiunii Monumentelor Istorice - secția pentru Transilvania, pe anii 1926-1928, printre bisericile care primesc acordul de demolare pe motiv că deveniseră neîncăpătoare sau se aflau în stare de ruinare se numără și cea de-a doua biserică de lemn din Poșaga de Jos (cea a greco-catolicilor). Din Șematismul Veneratul Cler al Archidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș pre anul 1900 aflăm că la începul secolului XIX în
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
în special pe tema Biserici fortificate din Transilvania. În 2004, a finalizat proiectul fotografic "„Stillleben nach dem Exodus - Wehrkirchen în Siebenbürgen"" (Natură moartă după exod - Biserici fortificate din Transilvania) în care prezintă situația dezastruasă a acestora, aflate în curs de ruinare după exodul populației germane (sași) din România. Pentru aceasta, timp de doi ani a colindat satele săsești cele mai îndepărtate, inventariind peste două sute de localități. Parte din fotografii le-a publicat în albumul: " „Siebenbürgen Bilder einer Reise”" („Pelegrinul transilvan”), Wort
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
în 1882, semnate de pictorul Iordache Popescu. Biserica era în anul 1972 în proces de degradare. După 1980, funcția ei de lăcaș de cult a fost preluată de biserica nouă de zid, din centrul satului. În anul 1997 starea de ruinare se accentuase. Un deceniu mai târziu, turnul și acoperirea interioară erau prăbușite în interior. Un incendiu din toamna anului 2009 a distrus complet pereții rămași în picioare. Din aceștia se mai păstrau pe loc, în primăvara anului 2011, o grămadă
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
capturat, el a evadat din mâinile armatei regale și a continuat să sfideze autoritatea lui Guillaume I. În 1161, el a cucerit o bună parte a teritoriului înspre sud. Guillaume a răspuns prin alungarea trupelor sale din Taranto și prin ruinarea aproape integrală a Salerno. În 1163, totuși, el a fost nevoit să se refugieze din nou pe lângă Frederic Barbarossa. În 1167, el s-a numărat în rândurile armatei comandate de Rainald de Dassel în bătălia de la Monte Porzio din 29
Robert al III-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328156_a_329485]
-
și locuiau soldați. Acum, nu mai există fața anterioară a castelului, care a ars în 1784. Cele mai mari distrugeri pentru castel au fost aduse de soldații francezi, oprindu-se aici pe anumite perioade de timp între anii 1806-1812. De ruinarea totală de către trupele lui Napoleon, castelul a fost salvat de către consilierul judiciar Ferdinant Tymoteush Gregorovis, care a fost inițiatorul reconstrucției din perioada 1828-1830, în perioada dată castelul fiind folosit pentru ședințele de judecată asupra locuințelor private. A fost ridicat mai
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
din reducerile impuse căilor ferate, mițuirea oamenilor pentru a spionă companiile concurente, de a face acorduri secrete, de constrângerea rivalilor de a adera la Standard Oil Company sub amenințarea ieșirii forțate a lor din afaceri, construirea de averi enorme pe ruinarea altor oameni, si asa mai departe. " În 1890, Congresul SUA a adoptat Sherman Act, primul act legislatit federal care interzice trusturi și combinații comerciale reținute. Doi ani mai tarziu, Curtea Supremă din Ohio a dizolvat Standard Oil Trust, cu toate
John D. Rockefeller () [Corola-website/Science/327157_a_328486]
-
fusese redus, în general, la poziția de subordonare. Din lipsă de fonduri, Alexandru a fost în impasibilitatea de a rezista Marelui Maestru al Cavalerilor Teutoni sau de a-l opri pe Marele Duce al Moscovei, Ivan al III-lea, din ruinarea Marelui Ducat al Lituaniei. Ce putea face Marele Duce a Lituanieri era să întărească Smolensk și alte cetăți și să-și pună soția, Elena, fiica țarului, să medieze un armistițiu între tatăl ei și Alexandru, după bătălia dezastroasă de la Vedrosha
Alexandru al Poloniei () [Corola-website/Science/330684_a_332013]
-
a luptat mult pentru extinderea posesiunile sale atașează și Volovețul la principat. Localitatea la acel moment era mică, trăind aici doar câteva zeci de familii. Principala ocupație a locuitorilor fiind creșterea animalelor. Războaiele feudale și tulburările civile conduc adesea la ruinări. Astfel, în 1657 trupele poloneze conduse de un oarecare Lubomirski prădează așezarea. Multe sate, inclusiv Volovețul au fost distruse și devastate atunci. După suprimarea răscoalei lui Rákóczi teritoriul dat, inclusiv și satul trece în posesiunea contelui Karl Schonborn. În următoarele
Volovăț, Ucraina () [Corola-website/Science/328727_a_330056]
-
septembrie 1390, forțele comune ale lui Vytautas și a Marelui Maestru Teutonic, Konrad von Wallenrode, au asediat regiunea Vilnius, care era deținută de regentul lui Vladislav, Skirgaila. Deși cavalerii ridicaseră asediul asupra castelului după o lună, au dus orașul la ruinare. Acest conflict sângeros a fost oprit temporar în 1392, prin Tratatul de la Ostrów, unde Vladislav predase guvernarea Lituaniei lui Vytautas, verișorul său, în schimbul păcii: Vytautas avea să conducă Lituania sub titlul de Mare Duce până la moartea sa, sub suzeranitatea Ducelui
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
mult pe teutoni, dar a murit în 1501. Din lipsă de fonduri, Alexandru a fost în impasibilitatea de a rezista Marelui Maestru al Cavalerilor Teutoni sau de a-l opri pe Marele Duce al Moscovei, Ivan al III-lea, din ruinarea Marelui Ducat al Lituaniei. Ce putea face Marele Duce a Lituanieri era să întărească Smolensk și alte cetăți și să-și pună soția, Elena, fiica țarului, să medieze un armistițiu între tatăl ei și Alexandru, după bătălia dezastroasă de la Vedrosha
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
spre castelul regelui Haggard, unde se află Taurul Stacojiu, nemesisul licornelor. Ei ajung la Hagsgate, un oraș a cărui prosperitate se află în contradicție cu sărăcia restului țării lui Haggard. De fapt, datorită unui blestem, această prosperitate va înceta odată cu ruinarea castelului regelui, care poate veni tocmai de la fiul acestuia, Prințul Lir. Acesta a fost fost găsit de rege pe când era doar un bebeluș și dus la castel, unde a fost crescut ca fiu al său. Molly, Schmendrick și licorna părăsesc
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
său englezesc "Protestant Weekly Letters" (1914-1917). Publicul său țintă a fost format în primul rând din influenții creștini germani și americani și a oferit un forum pentru promovarea păcii și înțelegerii între națiuni. În 1925 Deissmann a luat cunoștință de ruinarea accentuată a anticului Efes, un important sit istorico-arheologic, parțial excavat dinaintea Primului Război Mondial sub auspiciile Institutului Austriac de Arheologie. Deissmann a dus o campanie de unul singur timp de mai mulți ani, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a
Gustav Adolf Deissmann () [Corola-website/Science/333239_a_334568]
-
multe acțiuni filantropice. Începe să fie considerat de multă lume un „om de aur” atât datorită faptului că toate afacerile sale aveau mare succes, cât și datorită grijii pe care o manifesta pentru oamenii nevoiași. Succesul lui Tímár conduce la ruinarea și apoi la moartea perfidului Brazovics, precum și la ruperea logodnei Athaliei cu Kacsuka, iar fostul marinar cumpără la licitație casa negustorului, dăruind-o Timéei, pe care o cere în căsătorie. Turcoaica acceptă cererea în căsătorie a lui Tímár ca un
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
în acest fel, ciclul nuclear integrat deschis al României", se mai arată în comunicat. Totodată, Ministerul Energiei dorește evitarea unei situații de poziție dominantă din partea unor terți actori din piață, care s-ar putea manifesta prin practicarea unor prețuri de ruinare cu consecințe deosebit de grave pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu materie primă necesară fabricării combustibilului nuclear. "Reamintim că, în baza analizelor efectuate în contextul elaborării noii Strategii Energetice a României pentru perioada 2016-2030, cu tendințe pentru 2050, rolul componenței nucleare
Livrare minereu uraniu. Tehnocrații validează politica de importuri by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/103862_a_105154]
-
se folosească materiale de construcții de la curtea domnească pentru construirea unei mănăstiri noi: „Scrii dumneata să luăm piatră de la Curtea din Vasluinu se cade să facem, că nu este de cinste, ci de aiurea, să caute unde se va afla”. Ruinarea clădirii domnești este observată și de călătorii străini din secolul al XVII-lea precum episcopul catolic Marco Bandini (care consemnează cu prilejul vizitei din 7 noiembrie 1646 că palatul princiar „zace ruinat”) și arhidiaconul ortodox Paul de Alep (ce a
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Numai după decesul lui Wilhelm Ernst în 1728, Ernst August în vârstă de 40 de ani, a început să exercite o adevărată autoritate în Saxa-Weimar. Ernst August a fost un conducător care iubea luxul iar extravaganțele sale au contribuit la ruinarea financiară a ducatul. Având nevoie disperată de fonduri, el a recurs la practica arestării supușilor bogați fără motiv, și îi elibera numai după ce renunțau la averile lor în favoarea ducelui sau după ce plăteau răscumpărări exorbitante. Unele dintre victime care au considerat
Ernest Augustus I, Duce de Saxa-Weimar-Eisenach () [Corola-website/Science/335993_a_337322]
-
pentru diverse teste (inclusiv nucleare) sau pentru decontaminări radioactive. În aceleași condiții îngrozitoare au funcționat, pe lângă lagărele de muncă, altele: „șarașka” (laboratoare secrete de cercetare, unde oameni de știință întemnițați dezvoltau în secret noi tehnologii), „psihușka” (închisori pentru izolarea și ruinarea psihică a prizonierilor politici), lagărele speciale pentru copii, pentru invalizi și pentru mame cu minori. Acestea din urmă erau percepute ca neaducătoare de foloase, devenind implicit deseori ținta altor abuzuri. Nu în ultimul rând, existau lagăre speciale până și pentru
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]