8,560 matches
-
tipul 1, 2, 3, cu tendință către infinit prin adăugarea imaginară a unei noi verigi. La "a XLVIII-a aniversare" a zilei sale de naștere, el își propune "scheme de funcționare" sintetizate astfel: "Evadare, emancipare, eclipsă, exclusivism. Recunoaștere, retragere, reprimare, ruptură". Oricît de gratuit ar părea, jocul acesta drag și moderniștilor lui Ilarie Voronca explodează departe, în straturile de adîncime ale limbajului, antrenînd mișcări tectonice la nivelul semantic. În construcția "vîntul fierbinte alintă lin clopoțeii argintii și înclină foile late de
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
adunate în jurul mesei festive pe care și-o dorește Enid e de un kitsch și de o stridență greu de imaginat; din fericire, realitatea îi "corectează" imaginația bucolică, iar Crăciunul, ultimul petrecut de familia reunită, e un fiasco, semn că ruptura dintre membrii ei e definitvă. Mama de familie se dovedește, spre finalul romanului, un personaj cu surprize și cu mai multă densitate psihologică decât am fi bănuit. Alfred, mult mai puțin surprinzător, e inginerul taciturn, cu veleități de inventator, tată
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
se dau mari în șosete scurte de culoarea albăstrelelor. La noi toată corupția derivă din șosetele astea. Hoția e emblema lipsei de stil. Sau intelectualii: fac reflecții despre Joyce-Borges, dar sunt îmbrăcați, pieptănați în fasonul sov. E vorba de o ruptură între formă și conținut? Dar eu nu cred într-un conținut fără formă. Nu le-ajung banii? Dar parcă de bani e vorba? Cow-boy-ul american nu era nici el bogat. Se mai și întreabă cu toții de ce rușii "n-au trecere
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
numi cu un concept actual carența de autoreferențialitate, autorul Plumbului se arăta foarte stîngaci și în definirea poeziei: "Suprinzător, între definițiile pe care poetul le dă ici-colo Ťpoezieiť și ceea ce scrie el e o mare diferență, ca să nu zic o ruptură. în definiții își fac loc stereotipiile unei întregi perioade literare". De fapt, pentru Bacovia poezia se confundă jenant cu "poeticul", "respectiv cu o însușire, reală sau presupusă, a unor lucruri ce degajă sentimentul poeziei. Accentul nu e pus pe a
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
succes etc. Dezamăgirile pe care le poate provoca o etnie ascund o mare doză de ipocrizie și, mai ales, de tupeu. În mijlocul acestei mode care a coborît în stradă (fiecare român știe cum sînt ceilalți români) apare cartea Identitate în ruptură de Sorin Alexandrescu. Este unul dintre puținele cazuri în care judecățile amintite mai sus au acoperire, sînt justificate. Întors în țară după '89 (autorul s-a autoexilat în Olanda la sfîrșitul anilor '60), pentru Sorin Alexandrescu definirea "românului" a coincis
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
adesea gafe "de străin" dar, după 24 de ani la Amsterdam, nimănui nu-i trece prin minte să mă considere olandez." Astfel, apare justificat un demers imagologic: românii văzuți prin ochii unui "romstrăin", cum plastic se exprimă autorul. Identitate în ruptură este o culegere de articole, interviuri, conferințe întinse de-a lungul ultimilor douăzeci de ani. Punctul comun este ușor de stabilit. Dubla identitate personală este adusă la scara dimensiunilor geo-politice și istorice ale României, o țară situată între "est" și
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
comun este ușor de stabilit. Dubla identitate personală este adusă la scara dimensiunilor geo-politice și istorice ale României, o țară situată între "est" și "vest" (cu religii diferite, cu situații politice diferite etc.). Istoria reidentificării cu țara natală, a regăsirii rupturii "mici" individuale în "marea" ruptură a unei întregi culturi, a unei națiuni. Jocul particular-general este cel care susține armătura teoretică a cărții. Raționamentele sînt perfect credibile și pentru că au o experiență individuală în spate. Altfel, deși sînt scrise cu sînge
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
Dubla identitate personală este adusă la scara dimensiunilor geo-politice și istorice ale României, o țară situată între "est" și "vest" (cu religii diferite, cu situații politice diferite etc.). Istoria reidentificării cu țara natală, a regăsirii rupturii "mici" individuale în "marea" ruptură a unei întregi culturi, a unei națiuni. Jocul particular-general este cel care susține armătura teoretică a cărții. Raționamentele sînt perfect credibile și pentru că au o experiență individuală în spate. Altfel, deși sînt scrise cu sînge rece, astfel de analize de
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
mai rău decît trecerea sub tăcere, este o altă discuție. Adrian Marino, alege liber-profesionismul, nu este angajat ("cu carte de muncă") nicăieri, publică în străinătate ajungînd cel mai cunoscut critic român în străinătate. Nișa implică un statut de semi-outsider, o ruptură și o identitate, o stare oarecum privilegiată de rezistență într-un sistem prin contrazicerea lui în detaliu, în formele lui intime. După cum se vede, Sorin Alexandrescu își alege și aici afinii "întru" identitate. Autorul propune o schizoidie ideală în detrimentul bolii
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
contrazicerea lui în detaliu, în formele lui intime. După cum se vede, Sorin Alexandrescu își alege și aici afinii "întru" identitate. Autorul propune o schizoidie ideală în detrimentul bolii naționale sub comunism, boala manipulării: paranoia. Mai trebuie spus că această "identitate în ruptură" își are clar originea în conceptul coincidența oppositorum, lansat de un fruntaș al "codului etic", Mircea Eliade. Una dintre caracteristicile românilor ar fi dorința de imitare necondiționată a Occidentului. Orice modă, orice teorie venită din vest este acceptată fără rezerve
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
nu avem însă nici un... Petre Carp, un om politic adevărat. Astfel de ipoteze sînt incitante, promovează speculația neîngrădită. Trebuie remarcat însă că o viziune de acest gen asupra istoriei României propune o reluare a modelelor, o continuare din punctul de ruptură, o ruptură de cincizeci de ani. Nu cumva o identitate cu epoca "normală", cea dinainte de 1940, este imposibil de realizat? În anii '60, literatura română redescoperea modernismul. Într-un fel se propune redescoperirea acelei epoci "idealizate" peste măsură. Vocației începutului
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
însă nici un... Petre Carp, un om politic adevărat. Astfel de ipoteze sînt incitante, promovează speculația neîngrădită. Trebuie remarcat însă că o viziune de acest gen asupra istoriei României propune o reluare a modelelor, o continuare din punctul de ruptură, o ruptură de cincizeci de ani. Nu cumva o identitate cu epoca "normală", cea dinainte de 1940, este imposibil de realizat? În anii '60, literatura română redescoperea modernismul. Într-un fel se propune redescoperirea acelei epoci "idealizate" peste măsură. Vocației începutului (să ne
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
adînc al rolului intelectualului: acela de a vorbi în numele mai multora atunci cînd nimeni nu i-o cere (nu are în spate o instituție, un sport de orice fel - cînd îl are devine susceptibil de imparțialitate). Aici intervine o altă "ruptură" în discursul lui Sorin Alexandrescu. Pe de o parte exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a celor doi termeni
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a celor doi termeni. Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Ed. Univers, 2000, 320 p., f.p.
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a celor doi termeni. Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Ed. Univers, 2000, 320 p., f.p.
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune existența fermă, perpetuă, a celor doi termeni. Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Ed. Univers, 2000, 320 p., f.p.
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
rezultate spectaculoase imediat: veți vedea, după cîțiva ani, că instituția cronicii literare n-a falimentat și că e posibil să fie pusă oarecare ordine chiar și într-o producție editorială imensă și haotică precum cea de astăzi, de la noi. Îîntre ruptură și cîrpeală Mai mulți încercați editorialiști au încercat să evalueze dimensiunile conflictului dintre părintele Constituției, Antonie Iorgovan și d-na Rodica Stănoiu, ministru al Justiției. După bunul obicei din presa noastră cotidiană, disputa dintre cei doi a fost privită drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
Justiției. După bunul obicei din presa noastră cotidiană, disputa dintre cei doi a fost privită drept un semn că în PDSR sînt pe punctul de a se produce mari fracturări. De asemenea, editorialiștii au citit în această dispută adîncirea unei rupturi între premierul Năstase și președintele Iliescu. Pentru a dovedi că lucrurile nu stau astfel și premierul și președintele au lansat semnale, fiecare în parte. Semnale din care reiese că părintele Constituției, dl Iorgovan, face un joc personal, încercînd să-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
la vîrsta a treia. Perrault era, el, mai încrezător, cînd scria despre unele din aceste povești: "Atît timp cît vor fi pe lume copii/ Mame și bunici,/ Nu vor fi uitate." Mamele par să lipsească din ecuația contemporană și, în ruptura de o generație care s-a produs, uitarea a început să se aștearnă peste poveștile de altădată. * În următorul Monde des Livres, din 1 iunie, o notiță nesemnată atrage atenția asupra protestelor unor editori români contra vînzării la Tîrgul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
de țărani, iar în loc de șase reforme culturale între 1925 și 1941, perioada 1945-1989 s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii. Ideea lui King este că adevăratul naționalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacție la ruptura fermă de România, impusă de ruși. Dar e un naționalism de tip romantic, aparținînd intelectualității, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea națională se definește cultural. Ergo, ea nu poate fi decît o identitate română. În plan politic, rezultatul
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
armonii/ Se-ntoarce-n orizont-nadir. Vei ști” - cf. Epifanie. “Cine știe prea multe, moare prea repede”, nu? Probabil, dacă nu crede în șansa Revelației. Dar numai dacă Misterul blagian al “minus-cunoașterii”/”cunoașterii luciferice”, de fapt, al Re-Armonizării cu “susul”, prin ruptura, ACUM, cu “josul” este păstrat (consecutiv, apare, o, mult-așteptata “DAINA” din colindă!): “Murindu-mi moartea-ntre pământ și cer/Reumplu Nemurirea de Mister./ Al Spiritului, moartea nu-mi dă pace/De-aceea cânt și Florile-sunt-dalbe...” - cf. Florile dalbe. Da, “dainaua
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
imaginarului sau Dincolo de avangarde. Prefața aceasta aparține așadar unei etape anterioare a demersului meu, fără a se îndepărta însă de el, iar Sfîrșitul imaginarului îi este urmarea firească. La începutul anilor ’80 se poate observa o schimbare semnificativă, o adevărată ruptură de ton în scrisul tău. De la Pour une Europe bleue (Arcane 17, 1985), care cuprinde poeme de la sfîrșitul anilor ’70, și pînă la Témoin des crépuscules (Champ Vallon, 1989), volum scris între 1984 și 1987, un nou fel de a
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
ipotetice, care e marca distinctivă a gîndirii suprarealiștilor parizieni“. Pentru mine, ceea ce a fost cu adevărat important în momentul acela era să reconsider totul din perspectiva celor scrise în Sfîrșitul imaginarului sau Dincolo de avangarde - deci într-adevăr din perspectiva unei rupturi de suprarealism. Nu pot să fac aici decît o trimitere la ce am spus mai înainte, în special despre ceea ce am numit „imaginarul sărac”, prin opoziție cu imaginarul maximal - sau „deplin” - al suprarealiștilor. Pe de altă parte, ceea ce eu numesc
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
mi-a lipsit chiar atît de mult; asemenea altor prieteni exilați, am fost mai degrabă tentat, pe măsura trecerii timpului, să privesc abandonarea puterii de către comuniști ca fiind ultima festă pe care ei ne-au jucat-o - într-atît de mult ruptura reprezentată de exilul meu și deschiderea spre lume pe care aceasta mi-a îngăduit să o dobîndesc mi-au fost benefice prin claritatea lor, pe cîtă vreme întoarcerea la punctul de plecare risca să încurce lucrurile din nou. De atunci
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]