81,277 matches
-
că până acum ar fi înțeles, dar nu avea atâta haz. Ce-i drept, noua lui stare, dădu prilej de mare veselie mesenilor, deoarece toți îl îndemnau să mai spună câte ceva, apoi, ține-te râsete și glume, cum numai în rural, acolo unde oamenii au cu adevărat umor, poți găsi. Unde mai pui că imediat, Culaie, zis Hârban, un hâtru recunoscut pentru spontaneitatea sa, i-a pus porecla Bâlbu, de care n-au scăpat nici nepoții lui, numiți peste vremuri ai
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
pus porecla Bâlbu, de care n-au scăpat nici nepoții lui, numiți peste vremuri ai lu’ Bâlbu, deși nu mai știa nimeni că acest nobil cognomen le venea de la vestitul lor strămoș, marele mag fântânar... Referință Bibliografică: UN ET ÎN RURAL / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1466, Anul V, 05 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
istorie, didactici și metodicii de profil , zeci și sute de lucrări publicate în revistele de specialitate, articole, ghiduri turistice, hărți și planuri, monografii, manuale didactice, unele editate în colaborare, lucrări de geografia turismului, de toponomastică, etnogeografie, geografia așezărilor și geografia rurală, cursuri universitare, etc. Cercetătorului și profesorului Ion Popescu Argeșel i-au fost dedicate ghiduri biobliografice, portrete, lucrări de licență și masterat închinate tematicilor abordate de el de-a lungul vieții. A plecat dintre noi în plină putere creatoare, la 70
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
A mai scris poezie, drame și multe ficțiuni de o imaginație debordantă, cu care a uimit cititorii (de exemplu "Povestiri cu Cronopii și Speranțe"). Produce două almanahuri în care combină texte sale cu fotografii, gravuri, și desene în stilul almanahurilor rurale care circulau în copilăria sa. Cărțile sale devin surse de inspirație pentru cinematografie. Antonioni face un film de mare succes (Blowup-1960), Jean-Luc Godard produce filmul „Week End" după povestirea „Autostrada Sudului". Mulți autori vor scrie cărți și poeme inspirate de
MAGIE CU JULIO CORTÀZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1454849208.html [Corola-blog/BlogPost/364747_a_366076]
-
că, prin simpla lor prezență acolo, vor fi și acceptați și percepuți ca fiind mai credincioși, se înșeală“, adaugă Crcetătorul Creștin Mirel Bănică. „Pelerinajul este un ritual. Rolul lui este de a reporni viața, de a pune viața pe făgașul rural. Pentru pelerinii rurali, Sfânta Parascheva este un punct bine fixat în viața lor, care le spune că am trecut și prin asta, putem intra în iarnă liniștiți. Omul modern nu mai trăiește în ritmul acesta“... În altă ordine de idei
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414501761.html [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
lor prezență acolo, vor fi și acceptați și percepuți ca fiind mai credincioși, se înșeală“, adaugă Crcetătorul Creștin Mirel Bănică. „Pelerinajul este un ritual. Rolul lui este de a reporni viața, de a pune viața pe făgașul rural. Pentru pelerinii rurali, Sfânta Parascheva este un punct bine fixat în viața lor, care le spune că am trecut și prin asta, putem intra în iarnă liniștiți. Omul modern nu mai trăiește în ritmul acesta“... În altă ordine de idei, Cercetătorul Mirel Bănică
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414501761.html [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > REMEMBER RURAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > REMEMBER RURAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
la noi, Jucau după banda lui Jumară, Purtate de flăcăi vioi, La hramul cel din vară. Amintiri sunt pentru mine, Care-n suflet le mai port, Azi sunt departe acele zile, Dar n-au dispărut de tot. Referință Bibliografică: REMEMBER RURAL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 459, Anul II, 03 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
exprimare publică a femeilor române. Dezbaterile au abordat teme și aspecte concrete vizând: mediul de afaceri și succese ale femeilor în domeniu, educația prin exemple, despre valori în Europa modernă, probleme și preocupări ale tineretului, femeile și familia în mediul rural, câștigarea respectului de către femei în familie și societate, femeile române - creatoare și factor de promovare a culturii în timp și spațiu. Problemele cu care se confruntă mediul de afaceri și modele de succes au fost prezentate de către Diana M. Buzatu
CONGRESUL UNIFERO de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408614106.html [Corola-blog/BlogPost/376490_a_377819]
-
care , din păcate, fiind tot de aur (ca pe vremea lui Eminescu !), e normal (!), inaccesibil aproape majorității copiilor de țărani. Totuși, să nu ne întunecăm!!! Soarele rațiunii , încă, este deasupra orizontului ! Soarele rațiunii și al speranței : Doamne-ajută ! - Trăind în mediul rural , cum reușiți să țineți pasul cu toate noutățile pe plan cultural și literar ? - Pentru mine, viața la țară nu este o întâmplare. O obligație profesională , dimpotrivă, este o opțiune. Pentru sufletul meu de Atlas (...rural ?- nicidecum ! ), (între)ruperea contactului cu
ADDENDA (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Addenda_4_costel_zagan_1389979110.html [Corola-blog/BlogPost/365874_a_367203]
-
speranței : Doamne-ajută ! - Trăind în mediul rural , cum reușiți să țineți pasul cu toate noutățile pe plan cultural și literar ? - Pentru mine, viața la țară nu este o întâmplare. O obligație profesională , dimpotrivă, este o opțiune. Pentru sufletul meu de Atlas (...rural ?- nicidecum ! ), (între)ruperea contactului cu această viață , ar însemna...moartea ! Fizică și metafizică ! Pentru mine, viața la țară nu este un exil ! Iată, îi am aici, în bibliotecă, lângă mine, mereu , pe Urmuz, Aristotel, Kafka, Dinescu, Mircea Eliade, Eminescu , Shakespeare
ADDENDA (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Addenda_4_costel_zagan_1389979110.html [Corola-blog/BlogPost/365874_a_367203]
-
despre viața de la țară, era aceea când era copilă și împreună cu părinții și-au vizitat bunicii paterni. Tot ce văzuse și aflase despre viața de la țară se rezuma la emisiunile televizate de folclor, sau jurnalele de știri cu diferite teme rurale. În rest, era o orășeancă ignorantă a tot ce înseamnă viața la țară. Tocmai acest lucru o îngrijora. Cum va percepe lipsa de confort, întâlnirea cu animalele și păsările din curte, spațiul liber unde acestea trăiesc. Radu nu i-a
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430395574.html [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
din perioada copilăriei. Era tare îngrijorată. Va face oare față acestei încercări, sau îl va ruga s-o aducă cât mai repede acasă. Și la Viverone a fost la țară, însă acolo era mai mult o stațiune decât o localitate rurală și aveau toate condițiile de igienă și de locuit, ca și la oraș. Doar că exista acel spațiu ce pentru ea i se părea deosebit de mare și plin cu verdeață, cu flori și pomi. Doar animalele și păsările lipseau din
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430395574.html [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
arome nebănuite. E ca o beție de miresme primăvăratice, îmbibate cu parfumul ierbii proaspăt cosite. Ceva ce te atrage și te seduce, ca un drog, fără însă, conotația negativă a acestuia. Am intrat treptat în lumea lui, indiferent dacă era rurală sau citadină. Mi-a pătruns sub piele, la încheietura sufletului cu inima. Mi-am făcut simpatii, prietenii, iubiri pe viață, după intensitatea regăsirii în aceste opere. Habar n-aveau autorii - nici unul până la o vreme - că aceasta a însemnat adevărata mea
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
Umorul nu-i servit cu instrucțiuni de folosire. • E prea târziu pentru sfaturi bune. Nu-i vorbă că tot degeaba ar fi și pentru cele rele (Vlad Nicolau). • Dacă nu crezi în prostii, nu se prind prostiile de tine (umor rural). Dacă nimic nu se pierde, nimic nu se găsește. • Bilet de la soție: Felul doi se află in Sanda Marin la capitolul Supe si Ciorbe... • Orice rău duce spre bine, dar nu se precizează când. • Modestie intelectuală.... (Liviu Antonesei). Dă-i
ZICERI (215/216) – MÂNA LUNGĂ & MÂNA LIBERĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1453734759.html [Corola-blog/BlogPost/383935_a_385264]
-
care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu-l impresionează așa de mult cum o fac cele simple - aproape că-mi vine să le spun momentan veșnice dacă n-ar suna așa imposibil, dar în spațiul nostru rural, amenințat pe zi ce trece de iminența uniformizării cu restul lumii, exact acesta e stadiul pe care el l-a ”fotografiat”: stadiul în care vestita ”veșnicie de la sat” pare a fi pe calea de a se destrăma. Așa se face
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
științifică a unui istoric de formație. În romanul de față se regăsește o unitate a contrariilor (legătura dintre viață și moarte). Având în vedere caracterul hibrid al scrierii (ce combină peisajele occidentale cu cele indigene, pe cele urbane cu cele rurale), perspectiva (uneori ironică a autorului) cât și reticența auctorială, putem spune că romanul se apropie de realismul-magic latino-american (Italo-Calvino). Cu o bogată implicare emoțională, vei descoperi în carte personaje pe care le vei adora pur și simplu, ori altele pe
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
mea de-a fi ca-n rest toate-s deșărtăciune. Țîțîna Nica Țene Publicat per Ana Muela Sopeña a 23.50 Cap comentări: Etiquetes de comentaris: Țîțîna Nica Țene ÀNIMA PERDUDA * Me n'he tornat a casă per un camí rural i he estat de xarreta amb el bosc m'ha dit que el cucuț canta cadă estiu des que jo em torní boig He retallat la sendera pels grans de rosada i m'han aclaparat evocacions i records els raigs
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene_t_al_florin_tene_1376846830.html [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
își mai amintesc filmul și nu au avut șansa de a citi nici cartea, le reamintim că... 451 grade Fahrenheit este temperatura la care... ard cărțile!” Pornind de la această aserțiune, autoarea face un expozeu al stării de cultură în mediul rural, mai precis, la bibliotecile sătești. Biblioteca - acest bastion al culturii - se năruie încetul cu încetul, dacă nu cumva este smulsă din rădăcini cu buldozerul. Locul ei îl iau restaurantele, farmaciile, casele de licitație, cazinourile. Fenomen generalizat. Fondurile de carte care
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEȘTI, 2012 Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 670 din 31 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului S-a întâmplat să fiu la Biblioteca Comunală din Miroslovești când dl. col.(r) Costachi Hanganu din Pitești dona acestei instituții rurale cartea sa de memorii “Povestea vieții mele”, cu subtitlul “Memoriile unui colonel”. Desigur, se ivește necesitatea motivării de ce trebuia să intre cartea dlui colonel, cu dedicație și autograful autorului, în patrimoniul mirosloveștean. Deși s-a născut în vecinătatea Războienilor (locul
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
opt decenii, “cartea vieții” sale. Citindu-i cartea colonelului, am aflat că etapa copilăriei sale, deși una cu destule vitregii, a facut să încolțească în puiul de om cu mamă din Verșeni germenele individului puternic, cu vajnice și sănătoase rădăcini rurale, într-un fel (păstrând proporția), căpătând, pe filiație maternă, energia aceea care l-a fortificat și pe marele prozator Mihail Sadoveanu. Desigur, matricea în coordonatele căreia s-a dezvoltat viitorul bărbat întrunea, moralmente, și pe linie paternă aceiași parametri puternici
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
mormânt”. Absolut toate temele abordate de Mircea Dorin Istrate sunt sociale, ele reflectă viața omului în diferitele timpuri. Universul îndepărtat nu-l atrage și-și alege eroii din lumea pe care o cunoaște cel mai bine: aceea a satului, mediul rural - deși părăsit de multă vreme, i-a rămas foarte familiar și l-a purtat cu sine pe unde l-au dus pașii. Din aceasta izvorăște și emoția și bucuria pe care o transmite și care un poate fi trucată. Ultima
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
grâu iese mohorul, / Că brazdă n-are cine-ntoarce. Să hâie-o șură, cade-un gard, / Să mai astupe o fântână, / Stă drumul țării desfundat / Și n-are câini, bătrâna stână” (Tristă realitate) (În dulcele stil popular). Aceeași realitate a mediului rural îl regăsim și în poemul “Sarea pământului” (Destin). În poemele sale scrise, fie în vers clasic, fie în vers liber, Mircea Istrate Dorin creează o lume, îi dă viață și sens. El nu inventează nimic, nu este un poet al
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
goana după bani, îl duc pe individ, de cele mai multe ori, la o transformare într-un fel de “robot”, fapt remarcat de către acesta doar la nivel psihic, fenomenul observându-se, tot mai evident, în țările mai dezvoltate economic. Dacă în mediul rural, acest fenomen nu s-a conturat încă, în mediul urban, fenomenul a luat amploare, apocaliptic, reușind să înlocuiască cetățenii unui întreg oraș cu o “armată de roboți” gata de muncă pentru a genera plus valoare. Si mai grav, este faptul
TIMPUL CU TINE ÎNSUŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Editura Timpul_cu_tine_insuti_paul_gheorghiu_1393399860.html [Corola-blog/BlogPost/347654_a_348983]