469 matches
-
Sebeșului, care grupa în secolele XIV - XV satele din depresiunea Caransebeșului, fapt confirmat documentar în anul 1350 prin actul privelegiat în favoarea voievodului Lupcin din familia Mâtnicenilor. Limita nordică a acestuia derulată pe valea Bistrei, de-a lungul culmilor Munților Poiana Ruscă, într-un sector cuprins între Ciuta și Băuțar găzduia și localitatea Voislova. Într-o ordine cronologică, numele satului Voislova apare scris în documente sub următoarele forme 7: • În anul 1397 - WOZYLYOWA ; • În anul 1430 - WOYZLOWA ; În anul 1544 - WHEZYLOWA ; • În
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
o biserică ortodoxă din lemn construită în 1790 și pictată în 1812, ce poartă hramul "Cuvioasa Paraschiva". Poienul este totodată un punct terminal pentru zona montană a județului Timiș și un punct de plecare pentru diverse drumeții în Munții Poiana Ruscă. Aici se găsește o tabără școlară. Tot aici se mai găsește și o moară de apă.
Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/301389_a_302718]
-
7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe perioada 1896-1915 și 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mică cu circa 22 mm decât cea înregistrată la stația meteo Rusca Montană și cu 187 mm mai mare decât cea înregistrată la Stațiunea Meteo Caransebeș în această perioadă. Cele mai mici cantități de precipitații lunare cad în luniile februarie, martie, august, septembrie și octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Luncanii de Jos este un sat în comuna Tomești din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de est a județului, în Munții Poiana Ruscă, pe cursul superior al râului Bega Luncanilor. În trecut a exista un singur sat: "Luncani". La începutul anilor '50 din secolul al XX-lea, acest sat s-a desprins în Luncanii de Sus și Luncanii de Jos. Primele informații mai
Luncanii de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301375_a_302704]
-
în Construcții nu a mai permis realizarea lor în aceste condiții. Autorizația de construcție depindea de un acord de mediu, care nu exista pe unele porțiuni. Astfel, s-a constatat că, pentru a minimiza impactul asupra faunei din Munții Poiana Ruscă, este necesară realizarea a trei ecoducte pe lotul al doilea al autostrăzii. Aceasta a dus la relicitarea unei părți din acel tronson, întrucât costurile de execuție au crescut mult față de proiectul inițial. O altă problemă de mediu a fost apariția
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe denumiri: "Rusca Poliana", "Poiana Ruscăi", "Poiana Rusului", "Poienile Rușilor", "Rwzkopolania" (Poiana Ruscăi); "Polyana" în 1457; "Poyana" în 1604; "Havasmezei" în 1900; "Poienile de sub Munte" între anii 1920-1940; "Hovasmezei" între anii 1940-1944 (în timpul ocupației hortiste); "Poliana Pid Horo" în 1945 și "Poienile de sub
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Dobra este situată pe DN68A, la câțiva kilometri sud de râul Mureș. Spre nord se află Lunca Mureșului iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Govăjdia (în limba maghiară este un sat în comuna Ghelari din județul Hunedoara, Transilvania, România. În județul Hunedoara, la vest de municipiul Hunedoara, în Munții Poiana Ruscă, include cătunele Cățănaș, Tulea și Nădrab. "În 1482 a fost numit Gawasdywar, în 1506 Gabosdwar, în 1808 Gavosdia și Govosdia, în 1888 a fost numit în final Govasdia ". Mai multe ateliere de fierărie au funcționat la Govăjdia, în care pe
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul Bacia a fost arondat la Plasa Deva
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
Mănerău este un sat în comuna Pestișu Mic din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a cursului de apă, fiind protejat de vânturile
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
între Banat și Transilvania și care purta în antichitate numele de "Tapae", astăzi "Porțile de Fier ale Transilvaniei". Alegerea amplasamentului pentru întemeierea orașului s-a făcut în baza avantajelor strategice și economice, cu Munții Retezat la sud și Munții Poiana Ruscă la nord, constituiau bariere naturale greu de străbătut pentru eventualii atacatori. Teritoriul metropolei se întindea de la Tibiscum la Micia, până la intrarea Jiului în defileu, un teritoriu propice în care capitala s-a putut dezvolta în liniște, fiind apărată de castrele
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute nici unele
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
Dorna-Arini este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Cozănești (reședința), Dorna-Arini, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca și Sunători. Suprafață: 14.706 ha (mărime mijlocie în județul Suceava) Componentă comunei Dorna-Arini Comună Dorna-Arini are în componeța ei următoarele sate: Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători Pe lângă aceste sate, pe teritoriul comunei Dorna-Arini au existat în trecut diferite
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Cozănești (reședința), Dorna-Arini, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca și Sunători. Suprafață: 14.706 ha (mărime mijlocie în județul Suceava) Componentă comunei Dorna-Arini Comună Dorna-Arini are în componeța ei următoarele sate: Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători Pe lângă aceste sate, pe teritoriul comunei Dorna-Arini au existat în trecut diferite cătune, care au fost încadrate în satele componente ale comunei, desi denumirile s-au păstrat pentru desemnarea diferitor părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
-NE, valea se îngustează considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor). Rețeaua hidrografica: Comună este traversata de la SV la NE de răul Bistrița care primește aici afluenți cu debite bogate cum sunt Râul Neagră Șarului, Pârâul Arinului, Râul Ortoaia, Râul Rusca I și Răul Rusca ÎI, Râul Osoi, Râul Sunători, Râul Zugreni, Râul Buliceni, Râul Călinești, Râul Arsăneasca, Râul Bolătău, Râul Georghițeni și Răul Colbu. Climă: Climă localității este temperat montană cu două topoclimate distincte: Temperatura medie anuală în depresiune este
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor). Rețeaua hidrografica: Comună este traversata de la SV la NE de răul Bistrița care primește aici afluenți cu debite bogate cum sunt Râul Neagră Șarului, Pârâul Arinului, Râul Ortoaia, Râul Rusca I și Răul Rusca ÎI, Râul Osoi, Râul Sunători, Râul Zugreni, Râul Buliceni, Râul Călinești, Râul Arsăneasca, Râul Bolătău, Râul Georghițeni și Răul Colbu. Climă: Climă localității este temperat montană cu două topoclimate distincte: Temperatura medie anuală în depresiune este de 4,5 °C
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
Transilvania, situată în județul Hunedoara, pe valea râului Cerna Hunedoreană . Relieful predominant sunt dealurile cu păduri de foioase și conifere. La nord, ținutul este mărginit de valea râului Mureș, la sud de Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă. este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
râului Mureș, la sud de Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă. este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se adaugă, din cele mai vechi timpuri, extragerea metalelor, predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
DJ 687 până în orașul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sântuhalm urmând bulevardele Traian, Republicii și Libertății. Vezi harta: Geografic monumentul este situat în centrul județului Hunedoara, în partea sud-vestică a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificații estice ale munților Poiana Ruscă. În anul 2014, castelul a fost vizitat de peste 230.000 de turiști.
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]