469 matches
-
în numele religiei sale, care îi purta „pe cei inițiați în Câmpiile Elizee, unde au parte doar de adierile zefirului, unde pământul rodește de trei ori pe an... Cert este că, în preajma Sfinxului din Bucegi ori a celui din Munții Poiana Ruscă din Banat, imaginația noastră poate căpăta puterea pietrei, parcă simțim cum se rostogolește timpul peste zări. O. N. Transfer, modificare, reziliere l Relația dintre turist și agenția de turism Se poate transfera un contract de turism unei terțe persoane? , poate
Agenda2004-11-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282191_a_283520]
-
era parte a Imperiului Austro-Ungar) și ediția cu numărul XX a concertelor simfonice de la Românești, peste care s-a adăugat lansarea primei formații de speobalerini, Speovals. Scenă ideală Situată la sud-est de localitatea care-i dă numele, în Munții Poiana Ruscă, Peștera Românești este cea mai mare din județul Timiș. Specialiștii ne explică geneza ei: ea s-a format într-un masiv de calcare și dolomiți, în apropierea izvoarelor Bega Luncani și Poieni. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu lungime
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
zona de vest (Castelul Mako, Casa memorială Béla Bartók - Sânnicolau Mare, biserica Sf. Gerhard, Cetatea Morisena - Cenad, Piatră de hotar Triplex Confinium - Beba Veche, Castelul Csekonics - Jimbolia, conacul baronului Liptay - Lovrin) l zona 3 - agroturism, zona premontană a masivului Poiana Rusca (Peștera Pietroasa, Mănăstirea Izvorul lui Miron, Peștera Românești, Cetatea Jdioara, Fabrica de Sticlă Tomești, Cabana Căprioru - Nădrag, Valea lui Liman - Tomești, Lacul Surduc) l zona 4 - turism alternativ Buziaș-Recaș-Lugoj (Pădurea Verde, Chevereșu Mare, Băile Buziaș, zona viticolă Buziaș, zona viticolă
Agenda2006-17-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284925_a_286254]
-
partea vestică din câmpie, iar în județele Caraș - Severin și Hunedoara relieful este format în principal din munți. În partea vestică a județului Timiș, relieful este reprezentat de câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă se află în județele Caraș-Severin și Hunedoara, mai precis vârful Parângul-Mare (2519m), vârful Retezat (2482m), vârful Semenic (1447m) și munții Poiana Ruscă (1382m). Datorită Câmpiei de Vest, Regiunea Vest este a doua mare regiune agricolă a României
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
este reprezentat de câmpie, iar spre est urcă în trepte până ajunge la munții Poiana Ruscă. Zona montană înaltă se află în județele Caraș-Severin și Hunedoara, mai precis vârful Parângul-Mare (2519m), vârful Retezat (2482m), vârful Semenic (1447m) și munții Poiana Ruscă (1382m). Datorită Câmpiei de Vest, Regiunea Vest este a doua mare regiune agricolă a României. Pe lângă numărul mare de cursuri de apă - Crișul-Alb, Mureșul, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera - fluviul cel mai important al regiunii este Dunărea. Corespunzător poziției geografice
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
3. zona influenții economice îndepărtate sau zona târgurilor sezonale (v. harta). Prima zonă este cea mai redusă ca suprafață. În ea intră satele din imediata vecinătate cu orașul, depărtate de acesta la cel mult 6 - 8 km., ca de pildă: Rusca Epurenii, Volosenii, Crețeștii de jos și de sus, Bobeștii, Lohanul (Satul Nouă, ValeaGrecului, Pogănești, Cârligații vechi și noi. Mica distanță, care separă aceste sate de Huși, îngăduie ca locuitorii lor să vină aproape zilnic la oraș, aducând mare parte din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vechi și noi. Mica distanță, care separă aceste sate de Huși, îngăduie ca locuitorii lor să vină aproape zilnic la oraș, aducând mare parte din laptele, brânza, ouăle, peștele și păsările, de care hușenii au nevoie. În deosebi oamenii din Rusca, Voloseni, Epureni și Crețești - care sânt satele cele mai apropiate de orașul Huși din această zonă - putem spune că duc o viață semiurbană. Cei 4-5 km. pe care-i au de parcurs până la târg acești locuitori, le dau putință ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
când, mai ales de 1 Mai, dar a fost frumos. Spuneai: Salut voios de pionier! Așa spuneai. Ți s-au Încălzit tălpile. Dacă ți-ar da cineva brânci În sobă? Te gândești imediat cum l-au chinuit pe Lazăr de la Rusca. De Dan Deșliu. Știi poezia pe dinafară. Ard lemnele și flăcările le transformă În jar. Ca o haită de șacali Îți mistuie negrele gânduri. Pe spătarul scaunului, șosetele de lână, ude, zac ca doi enoți morți. După ce mănânci te culci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
când, aripa chitinoasă a unei foi de dafin zgâriindu-ți limba. Anii aceia sunt departe, acum este 1965 și se apropie examenul de maturitate și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea nu. Și Îți pică la alegere, Lazăr de la Rusca și Mărul de lângă drum. Alegi „mărul” că oricum este de mâncare. Și iei nota 10. Înainte de examen ai avut un vis; așa ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
1965 și se apropie examenul de maturitate și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea nu. Și Îți pică la alegere, Lazăr de la Rusca și Mărul de lângă drum. Alegi „mărul” că oricum este de mâncare. Și iei nota 10. Înainte de examen ai avut un vis; așa ești tu. Ai vise. Visai așa: Că stăteai picior peste picior și că erai boier. La București, Congresul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ciocârlia atât de sus În văzduh”, poveste germană. Partea a treia Anul 1957 este departe, acum se apropie maturitatea, e 1965, și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la limba și literatura română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea, nu. Și Îți pică, la alegere, Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Alegi „mărul”, că oricum e de mâncare. Și iei nota zece. Înainte de examen ai avut un vis. Așa ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apropie maturitatea, e 1965, și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la limba și literatura română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea, nu. Și Îți pică, la alegere, Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Alegi „mărul”, că oricum e de mâncare. Și iei nota zece. Înainte de examen ai avut un vis. Așa ești tu. Ai vise. Visai așa: că stai picior peste picior și ești boier. Pe taică-tu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de Jos (jud. Vrancea) și Terca (comuna Lopătari, jud. Buzău). Peștera Românești (dispusă pe 3 nivele, cu o lungime de 1.450 m), situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș, pe versantul stâng al Văii Fărășești (Munții Poiana Ruscă), este renumită pentru acustica deosebită și concertele ținute în ea? Din 1960, peștera și întreaga zonă carstică din versantul stâng al Văii Fărășești se află în grija clubului Speotimiș. Începând cu anul 1984, clubul organizează, anual, concerte la care au
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și Munții Cernei. Caraș Severinul poate fi considerat un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600-1400m.Acești munți sunt separate de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și acel fascinant florilegiu de mișcări, karate. Era sfâșietor cântec din dimineața Începutului lumii. Era o natură dăruita”... Da. Sandu Tăcu Malin pornea de pe altă trambulina a vietii decât Alexandru Gh. Tăcu. El nu avea ce cocheta cu ,,Lazăr de la Rusca” ori cu ,,Minerii din Maramureș” de Dan Deșliu, punctele de Început În ,,studiul” literar al tatălui său În 1948 și În anii următori. Și influențele erau altele. Și profesorii dar și presa. Ioanid Romanescu, a cărui poezie Sandu Tăcu Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fămeia mea, Safta, scriem:...cum noi...am socotit și ne-am vândut dumisali hatmanului Lupului dirept doaâdzăci lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am sfârșit cititul, ochii întrebători ai bătrânului erau adânc ațintiți spre mine, ceea ce m-au făcut să spun: Să știi, părinte, că mi-a plăcut gândirea lui Panaite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și pentru prunci. Tovarășul emana de toate. Le prohibea pe toate. Era un Deus ex machina. Nodul cauzal al tuturor cauzelor. Numele voinței voințelor. În acei ani, tata, însărcinat cu aprovizionarea subterană, a intrat pe ușa din dos la Hotel Rusca. Avea pile. Era comandantul regimentului de artilerie din Hunedoara. A plătit prețul pentru zece omlete și a venit acasă cu zece ouă, să facă mama cozonaci. Seara la 8 și-a scos papucii de casă și a făcut gestul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de operă. Miturile solare, Călușarii, spre exemplu, și astea erau dezbătute de preot cu fiul său, am ajuns în ultimul an de liceu, așteptând Bac-ul pasiv, dezinteresat, mă durea în cot de școală, de Vasile Roaită, de Lazăr de la Rusca și de Mitrea Cocor, eram cu gândul numai la teatru, la admiterea în facultate, la Molière și Caragiale, auzisem că, la admitere, te puneau să cânți ceva, orice, chiar și A ruginit frunza din vii, spre exemplu, dar, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
na! Să vă fie de bine: și nunta, și dragostea, și vila și întreaga viață viitoare, pe care v-o doriți, de-aici încolo! Și se îndepărtă, pe una din aleile parcului, cu mers apăsat, clocotind de nervi. SCHIORUL DE LA RUSCA Sergentul Cezar al lui Cezăruș era de servici în turnulețul de pază al unității militare cu profil special,în materie de supraveghere și informații privind solul, aerul și cerul unei mari zone a țării. Cum privea, luat, cumva, de gânduri
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
avut să-și facă o parte din servici acolo, deveniseră maeștri în ale schiului. Și asta, pe gratis! Unde mai poți întâlni, oare, așaceva? Nicăieri, desigur. Cezarul nostru și-a încheiat, cu succes, misiunea, la istoricul post de pază, de la Rusca, și a plecat. Nu,însă, fără schiuri. Mai pe urmă a părăsit definitiv și armata. Captura lui, pe vreme de pace, și-o socotește, acum, cea mai dragă amintire din timpul armeții sale. De-atunci, așteaptă, cu bucurie, cu înfrigurare
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Duminica neagră 91 Omul epocii 93 Front contra front 96 Ia laba! 98 Război în timp de pace 101 Râma 104 Canibal 106 Taxa de neputirință 108 Ringul de ocazie 110 La sfat cu sfinții 113 Nagâțele 115 Schiorul de la Rusca 118 Dincolo de pânzele albe - Întunericul 120 Sindromul Delia - din însemnările cronicarului topului miliardarilor 122 Vraiștea 124 La pupitu - Măria sa, Banu! 127 Fericirea a plecat în cer 129 Șutul izbăvitor 132 Ciobănaș a oi m-am dus 135 Nu știu 139
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
grâne par un covor uriaș întins pe pământ. După câteva minute se vede panglica albastră-argintie a unui râu: este Mureșul, pe malurile căruia este așezat orașul Arad. Șesul Banatului a rămas în urmă. Iată, în dreapta, primii munți: sunt Munții Poiana Ruscă. Sub noi se vede orașul Deva, cu ruinele de pe dealul Cetății. Ne apropiem de munți. Trecem pe deasupra vârfurilor înzăpezite ale Munților Parâng și Retezat. După zborul deasupra munților ne îndreptăm spre răsărit. Lăsăm în urmă Râmnicu-Vâlcea, Curtea -de-Argeș și trecem
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
dezvoltate în care să intoduceți expresiile: când se ridică soarele, poduri de gheață, cât este noaptea de lungă. 5.Povestiți în scris textul. Carpații Occidentali „Ramura de apus a Carpaților Românești e formată din trei grupe izolate: Munții Banatului, Poiana Ruscă și Munții Apuseni. Munții Banatului, plini de fier și de cărbuni ca nici un alt munte românesc, au o structură asemănătoare cu a Munților Cernei și Mehedinților, de care nu sunt despărțiți decât de un coridor îngust, pe care trece cale
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu cărți. Ciufulită, în pantalonii pan cu genunchii ieșiți, în pantalonii din doc albastru... Cînd am făcut eu liceul, Toma nu mai era cel mai mare poet, nici Sahia cel mai mare prozator, dar am fost terorizată de Lazăr de la Rusca și de Minerii din Maramureș, de Ție-ți vorbesc, Americă! și de Bărăgan. De învățat "pe deasupra", pentru serbările școlare, erau Beniuc, Deșliu, Jebeleanu, Banuș, Porumbacu. Clasici în viață Beniuc, Deșliu, Jebe. Fusese mai rău la primară, sub Dej și cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Sadoveanu, A balta [Baltagul], București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950; Vladimir Colin, A kormorán tengerre száll [Cormoranul pleacă pe mare], București, 1952; Dan Deșliu, Máramarosi bányászok. Ruskafalvi Lázár [Minerii din Maramureș. Lazăr de la Rusca], București, 1955; Geo Bogza, Válogatott írások [Scrieri alese], București, 1959; Tudor Arghezi, Morzsányi tavasz [Povestiri], București, 1962, Ötperces mese. Prózai írások [Scrieri în proză], București, 1963, Versek [Versuri], București, 1964; Mihai Beniuc, A vén Vezuv szive [Inima bătrânului Vezuviu], București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]