774 matches
-
mare de vechiul centru istoric pentru ca această bijuterie a arhitecturii urbane renascentise să rămână intactă. Pentru Zamoyski, toleranța religioasă era principiul de bază. De aceea, aici conviețuiau nu numai evrei, ci și comercianți din alte țări, precum turci, armeni, ucrainieni, ruteni. Odată cu ocuparea orașului de trupele naziste, acest principiu și-a pierdut valabilitatea. După război, sinagoga din oraș a fost reconstruită, iar biblioteca păstrează documente care aduc mărturie despre crimele comise împotriva acestei etnii. Strucaturi după modelul Lublin împodobesc lunetele, calotele
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]
-
obiceiurilor și datinilor naționale; pe latura socială, idelogiile mișcărilor românești de emancipare națională promovau desființarea privilegiilor tradiționale ale neromânilor din statele în care trăiau românii și egalitatea românilor de pretutindeni atât cu minoritățile conlocuitoare (în general dominante, cu excepția romilor, bulgarilor, rutenilor sau lipovenilor) cât și între ei. În a doua treime a sec. XX, naționalismul european promovat își pierde înțelesul inițial și tinde către ultranaționalism și extremism, caracterizat prin rasism și xenofobie, cu precădere în statele cu regim dictatorial, conduse de
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
aceea se înlocuiesc numai împreună ca înfățișare se situează între iepure și veveriță are ochi negri strălucitori și coadă lungă și pufoasă în urma nemulțumirilor create este nevoit să fugă și a fost înlocuit orașul a fost deseori ținta atacurilor tătarilor rutenilor și lituanienilor și a fost distrus de câteva ori lumile fanteziei sunt mult diferite ele fiind marcate de existența magiei și a creaturilor și raselor diferite de om angajamentul tuturor părților de a utiliza exclusiv mijloace pașnice și democratice este
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
umbră vechea așezare de pe dealul Czwartek. Aici era sediul unui castelan, pentru prima dată menționat în anul 1224, iar cel mai vechi document istoric în care se menționează existența Lublinului datează din 1198. Orașul a fost deseori ținta atacurilor tătarilor, rutenilor și lituanienilor și a fost distrus de câteva ori. A căpătat statutul de oraș în 1317. Cazimir cel Mare, apreciind importanța strategică a orașului, a construit aici un castel zidit în 1341 și a înconjurat orașul cu ziduri de apărare
Lublin () [Corola-website/Science/297938_a_299267]
-
abia in 1880 recensămintele din Austro-Ungaria conțin informații despre limba vorbită . Unele estimări pentru anul 1776, dau 85,33% români, 10,66% slavi și 4% alții. Conform recensământului din 1910, populația Bucovinei era 800.198 locuitori, dintre care 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,12% alții. În 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului Român și totodată regiunea cu cea mai mare populație urbană , respectiv
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
1729, Inocențiu Micu-Klein a fost hirotonit preot în "Biserica Maicii Înlăcrimate" din Máriapócs (pe atunci "Pócs"). Conform recensământului din 2011, orașul Máriapócs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
este un oraș în districtul Sátoraljaújhely, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pálháza () [Corola-website/Science/308283_a_309612]
-
mauri, mayași, mazuri, merkiți, mexicani, mohicani, monegasci, mongoli Notă. Maghiarii se numesc și unguri. naga, naimani, nama, ndau, nervi, niam-niam, normanzi, norvegieni, nubieni olandezi, onguți, oseți, ostiaci, ostrogoți, otomani, ovambo pakistanezi, papuași, perși, peruani, polinezieni, polonezi, portughezi români, români, ruși, ruteni sakalavi, salieni, sân, santali, sârbi, sarmați, sarzi, saxoni, sciți, scoțieni, selgiuci, semiți, siamezi, singhalezi, sirieni, slavi, slovaci, sloveni, somalezi, sorbi, spanioli, suedezi, sumo, swazi, șvabi tadjici, taiuți, tamili, tătari, teutoni, thai, tibetani, tibu, traci, tuaregi, tukulori, tunguși, tunisieni, turci, turkmeni
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
urmare a repatrierii în Germania și Austria sau al emigrării în SUA și Canada. În anul 1930, populația satului Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, populația satului Ițcanii Noi era de 714 locuitori, dintre care 499 germani (69,88%), 116 români (16,24%), 43 ruteni (6,02%), 25 polonezi (3,50%), 23 evrei (3,22%), 6 ruși, 1 ungur și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 370 evanghelici (luterani) (51,82%), 154 romano-catolici (21,56%), 123 ortodocși (17,22%), 38
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
ultimul etnic evreu care a deținut funcția de primar în Bucovina până la începerea deportărilor. În anul 1930, populația satului Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
omenească pentru a le descrie"". Într-o cronică anonimă din orașul hanseatic Lübeck se menționa că forțele lui Jagiello număra aproximativ 1.700.000 de soldați, forțele lui Vytautas cam 2.700.000 de luptători, (plus "un mare număr de ruteni"), ajutați de 500.000 de tătari. Printre forțele care ar mai fi ajutat armata poloni-lituaniană s-ar fi aflat și ""saraceni, turci, păgâni din Damasc, Persia și alte ținuturi"". Enguerrand de Monstrelet afirma că teutonii aveau cam 300.000 de
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
adus pe câmpul de luptă cam 600.000 de luptători. Istoricii zilelor noastre consideră că numărul de militari implicați în bătălie este cu mult mai mic, între 13.000 - 18.000 de polonezi, 6.000 - 11.000 de lituanieni și ruteni și cam 16.000 - 20.000 de teutoni. Cei mai mulți istorici contemporani iau în calcul numai unitățile de cavalerie. În afara cavaleriștilor, teutonii au avut și cam 9.000 de pedestrași, arcași și trăgători cu arbaleta. Ambele armate aveau tabere militare întărite
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
15.000 de oameni de rând înarmați și 2.000 de cavaleri profesioniști proveniți în principal din Boemia. După trecerea peste podul Vistula la Czerwińsk, trupele sale s-au întâlnit cu cele ale lui Vytautas, a cărui cavalerie ușoară includea ruteni și tătari. Armata Ordinului teutonic număra aproximativ 18.000 de cavaleri, majoritatea germani și 5.000 de infanteriști. La 15 iulie, în Bătălia de la Grunwald, au câștigat o victorie coplesitoare încât armata ordinului a fost aproape anihilată, iar cei mai mulți dintre
Vladislav al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/303057_a_304386]
-
însă această propunere. Populația Republicii Bănățene era de 1.582.133, dintre care 592.049 români (37,42%), 387.545 germani (24,50%), 284.329 sârbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), precum și comunități de slovaci, croați (carașoveni) și ruteni. Componența religioasă era după cum urmează: 855.852 ortodocși (54,10%), 591.447 romano-catolici (37,38%), precum și grupuri mai puțin numeroase de calviniști, luterani, greco-catolici, evrei etc.
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
efectuat în 1930, populația comunei Todirești se ridica la 1532 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,45%), cu o minoritate de germani (1,9%), una de evrei (1,15%) și una de maghiari (1,15%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (3 persoane), polonezi (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,35%), dar existau și romano-catolici (2,45%), mozaici (1,15%) și evanghelici\luterani (0,85%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (5 persoane).
Comuna Todirești, Suceava () [Corola-website/Science/302005_a_303334]
-
1930, populația comunei Pârteștii de Jos se ridica la 3302 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,15%), cu o minoritate de germani (1,2%), una de polonezi (1,1%) și una de evrei (1,4%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), cehi\slovaci ( 1 persoană), ruși (7 persoane) și maghiari (8 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,68%), dar existau și romano-catolici (2,8%), mozaici (1,4%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (3
Comuna Pârteștii de Jos, Suceava () [Corola-website/Science/301982_a_303311]
-
confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Vatra Moldoviței se ridica la 2.273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (60,32%), cu o minoritate de germani (32,82%) și una de evrei (5,94%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), polonezi (3 persoane), maghiari (1 persoană) și ruși (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (59,57%), dar existau și romano-catolici (21,65%), mozaici (5,98%), evanghelici\luterani (12,36%). Alte persoane au declarat
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
la 15 km . Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Voievodeasa se ridică la 1908 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau germani (95,55%), cu o minoritate de români (0,7%) și una de evrei (3,5%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (2 persoane) și polonezi (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,7%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,3%), ortodocși (0,5%) și mozaici (3,5%). Coloniștii germani au ridicat în anul 1822
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
și părți din Ucraina și Letonia, ca și teritoriul vestic rusesc care astăzi este regiunea Smolensk. La început, cele două limbi oficiale erau limba poloneză (în Regatul Poloniei) și limba ruteană (în Marele Ducat al Lituaniei, locuit în majoritate de ruteni). Mai târziu, singura limbă oficială a rămas limba poloneză. Federația a fost o a dezvoltare a uniunii polono-lituaniene, uniune personală care a existat încă din 1386. Acest stat era unul dintre cele mai mari și mai bine populate din Europa
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
supușilor aflați sub controlul lor. Cu toate acestea, avansarea în viața politică dominată de comunitatea catolică a fost o chestiune diferită. În viața socială și culturală, atât limba poloneză cât și catolicismul au devenit dominante pentru nobilimea ruteană, majoritatea nobililor ruteni fiind inițial vorbitori de ruteană și de religie ortodoxă. Cu toate acestea, treptat, țăranii în special au continuat să vorbească limba lor proprie și să practice religia ortodoxă. Acest lucru a creat în cele din urmă o ruptură semnificativă între
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
în aroganță, curajul în încăpățânare și libertatea în anarhie. Populația Republicii celor două națiuni nu a fost niciodată poloneză sau catolică în proporție copleșitoare. Federația avea patru naționalități principale: polonezi, lituanieni, ucrainienii și belaruși, (ultimele două numite de obicei ca ruteni). În condițiile care Polonia ocupa Ucraina și era în federație cu Lituania, polonezii erau o minoritate distinctă în amândouă. A fi "polonez" în ținuturile nepoloneze ale Uniunii, era mai mult decât un semn de etnicitate, ci mai degrabă unul de
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
rezultat, în răsărit, nobilimea poloneză (sau polonizată) domina țărănimea, care în mare majoritate nu era nici poloneză, nici romano-catolică. Mai mult, deceniile de pace au adus și un mare val de coloniști în Ucraina, ascuțind tensiunile dintre țăranii polonezi și ruteni, cazaci, evrei și șleahtici. Tensiunile erau agravate și de discriminările pe care le sufereau creștinii ortodocși din partea greco-catolicilor ucrainieni, (după Unirea de la Brest) și a catolicilor dominanți , ca și de răscoalele căzăcești. În vest și nord, numeroase orașe erau locuite
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
a numi numeroasa minoritate lituaniană (Lithuania Minor), în vreme ce în tărâmurile slave ale Marelui Ducat, numele se referea mai ales la locuitorii țării. În Belarus, belarușii, în special cei catolici, se considerau lituanieni, în vreme ce alte populații, așa cum erau ucrainienii, se considerau "ruteni". Însă numărul celor care se considerau lituanieni a scăzut în timp datorită adoptării culturii și limbii poloneze, care erau considerate mai sofisticate. Până în cele din urmă, nobilimea ducatului a ajuns să se considere de etnie poloneză. Naționalismul lituanian și lupta
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
mongolii le cuceriseră. Rutenia nu a fost niciodată încorporată efectiv în Hoarda de Aur, în schimb a fost un stat vasal cu un grad de independență destul de ridicat. Dezvoltarea Lituaniei s-a produs într-un moment ideal pentru expansiune, când rutenii erau capabili doar de o opoziție neînsemnată, iar puterea mongolilor era în descreștere. Statul Lituanian nu a fost clădit numai prin agresiune militară. Existența sa a depins de diplomație cel puțin în aceeași măsură în care a depins de acțiunile
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]