439 matches
-
și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu ("Hypophthalmichthys molitrix") este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
mare economică, având un ritm de creștere accentuat. Are o carne foarte gustoasă, bogată în grăsimi (până la 13% și chiar 23%). Hrănindu-se cu plancton, această specie nu este concurentă la hrana crapului, care consumă în special, hrană de pe fund. Sângerul consumă plancton vegetal, asigurând o mai bună valorificare a potențialului trofic al bunurilor piscicole, a vegetației dezvoltate în exces.
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
orfelinatului. În toți acești ani Muller mărturisește că nici o masă nu a întârziat mai mult de jumătate de oră. În 26 Martie 1875, la vârsta de 70 de ani, după moartea primei soții în 1870 și recăsătorirea cu Susannah Grace Sânger în 1871 Muller și Susannah încep o perioadă de 17 ani de călătorii misionare. Müller întotdeauna se aștepta să plătească pentru călătorie și gazdă din darurile pe care le primea fără să le ceară. Chiar dacă cineva se oferea să îi
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană. Flora ariei naturale are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
este constituită din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
ariei naturale este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
A fost fondată de Trustul Wellcome. se află în Wellcome Trust Genome Campus, lângă satul Hinxton, în apropiere de Cambridge, Marea Britanie. În același campus se află și Institutul European de Bioinformatica. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
Trust Genome Campus, lângă satul Hinxton, în apropiere de Cambridge, Marea Britanie. În același campus se află și Institutul European de Bioinformatica. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului uman. De la înființarea să, institutul duce o politică de "dată
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
Bioinformatica. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului uman. De la înființarea să, institutul duce o politică de "dată sharing", iar majoritatea proiectelor de cercetare sunt făcute în colaborare cu alte instituții. Începând cu anul 2000, institutul are ca
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
în prezent aproximativ 900 de angajați, care lucrează în patru mari arii de studiu: genetică umană, genetică agenților patogeni, genetică șoarecilor și bioinformatica. "Campusul ADN-ului" (Genome campus) al Trustului Wellcome are aproximativ 1300 de angajați, 900 lucrând pentru Institutul Sânger, iar restul lucrând în Institutul European de Bioinformatica și alte companii mai mici. Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
genetică agenților patogeni, genetică șoarecilor și bioinformatica. "Campusul ADN-ului" (Genome campus) al Trustului Wellcome are aproximativ 1300 de angajați, 900 lucrând pentru Institutul Sânger, iar restul lucrând în Institutul European de Bioinformatica și alte companii mai mici. Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
Bioinformatica și alte companii mai mici. Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe langă contribuția la Proiectul „Genomul uman
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe langă contribuția la Proiectul „Genomul uman”, cercetătorii de la Institutul Sânger au contribuit la diverse studii legate de îmbolnăvire, genetică comparativa și genetică evolutivă. În ianuarie 2008, lansarea Proiectului celor 1000 de genomuri, proiect la care au colaborat cercetători din toată lumea, a semnalat efortul de a secvenția 1000 de indivizi cu
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
a secvenția 1000 de indivizi cu scopul de a crea "cea mai detaliată hartă a variației genetice cu scopul de a înțelege studiile despre îmbolnăvire" . Datele rezultate din proiectele-pilot sunt accesibile gratuit începând cu iunie 2010. În anul 2010, Institutul Sânger și-a anunțat participarea la proiectul UK10K , care are ca scop secvențierea genomurilor a 10.000 de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sânger este de asemenea membru al Internațional Cancer Genome
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
începând cu iunie 2010. În anul 2010, Institutul Sânger și-a anunțat participarea la proiectul UK10K , care are ca scop secvențierea genomurilor a 10.000 de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sânger este de asemenea membru al Internațional Cancer Genome Consortium, un proiect internațional care are ca scop descrierea diferitelor tipuri de tumori. De asemenea, Institutul Sânger este membru al programelor de cercetare GENCODE și ENCODE care au ca scop crearea unei
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sânger este de asemenea membru al Internațional Cancer Genome Consortium, un proiect internațional care are ca scop descrierea diferitelor tipuri de tumori. De asemenea, Institutul Sânger este membru al programelor de cercetare GENCODE și ENCODE care au ca scop crearea unei enciclopedii a elementelor ADN. Programele dedicate geneticii șoarecilor și peștilor folosesc secvențele ADN ale acestor organisme de referință pentru a înțelege mecanisme biologice elementare și
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]