KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

a fi centrul împrejurul căruia să se grupeze viitorul regat al Serbiei mari. O a treia direcțiune, opusă amânduror acestora, este aceea a unui regat al slavilor de sud, sub auspiciele Casei de Austria, cristalizat împrejurul Croației, căci croații nu sânt altă decât sârbi catolici. Grecii, pierzând multe din calitățile lor antice, mai cu seamă acea senină inteligență care-i făcea atât de potriviți pentru artă și știință, au păstrat încolo multe din defectele {EminescuOpXI 189} lor antice, mai cu seamă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nealegători. Faptul în sine nu ni s-ar fi părut destul de important pentru a ocupa cu el coloanele de căpetenie ale foii noastre, căci asemenea aranjării electorale, la cari strângătorii de suflete au rolul de căpetenie, discursurile pe-al doilea, sânt prea cunoscute publicului nostru, din natura sa cam sceptic, pentru ca vechiul cântec despre întruniri entuziaste și aclamatorii să mai poată avea efect. Talentul oratoric al onorabilelui Fleva e după unii atât [de] indiscutabil, după alții iar atât de discutabil încît

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
adevărul, ci caută numai să pună din nou mâna pe putere printr-o opozițiune sistematică. Acesta este inconvenientul ce naște din nerăbdarea unora de-a pune mâna pe putere, mai ales la noi, unde o mare parte din locuitorii orașelor sânt amatori de funcțiuni. La noi, din nenorocire, sânt foarte numeroși aceia cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați. Zis-a prințul ceva nou printr-aceasta? Desigur nu. Răposatul C. Crețulescu a ținut la 1862 un discurs

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mâna pe putere printr-o opozițiune sistematică. Acesta este inconvenientul ce naște din nerăbdarea unora de-a pune mâna pe putere, mai ales la noi, unde o mare parte din locuitorii orașelor sânt amatori de funcțiuni. La noi, din nenorocire, sânt foarte numeroși aceia cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați. Zis-a prințul ceva nou printr-aceasta? Desigur nu. Răposatul C. Crețulescu a ținut la 1862 un discurs din cele mai bune ce s-au rostit

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la funcțiile statului". Acest principiu l-a priceput democrația numaidecât, ba el este sâmburele și rădăcina democrației române, și sîntem siguri că liberalii noștri ar renunța bucuroși la toate celelalte libertăți, numai pe aceasta una s-o păstreze deplină. Ei sânt pururea atât de nerăbdători de-a exercita această accesibilitate încît siluiau chiar împrejurările și se numeau ei pe ei înșuși prefecți, casieri, polițai, miniștri, prezidenți de republică, chiar dacă n-ar fi fost decât în îngusta circumscripțiune a fericiților Ploiești. Dar

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a trecut în mînile statului, lefile însă au rămas ca și cele de sub antreprenori, adecă tot mari. Ba se aude și mai mult. Advocații regiei, plătiți odată scump, pentru că aveau de apărat procese contra celei mai puternice persoane juridice, statul, sânt și azi plătiți tot atât de scump pentru micile mizerii de procese de contrabandă și angajați cu contract, pentru ca un alt guvern să nu-i poată depărta. Iată acum că se ivește pe orizont Banca Națională., c-o mulțime de posturi, cari

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fi avut buget peste Dunăre, poate nici nu ne veneau atât de proaspeți dincoace. Astăzi începe a încolți sămânța democrației și la Sofia, încît e o adevărată nenorocire pentru patria panbulgară că d-nii Mihălescu, Stătescu, Cariagdi, Serurie si alții nu sânt mai tineri sau că reminiscențele lor au devenit, prin mediul în care trăiesc, cam insuficiente pentru o țară care e pe cale de-a le vota o anume lege escepțională de naturalizare. Dar e mai puțin natural de-a vedea pe

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ce nu pot trăi decât din bugetul statului, cari nu pot căpăta nici cele necesarii pentru viețuire, nici o considerațiune oarecare decât prin servicii ale statului. E industrie la noi, însă o industrie de jos, așa încît oamenii ce-o profesează sânt oameni neculți și nu se pot compara cu oamenii de industrie a altor societăți. La noi toate industriile în susul acelora de zidar și dulgher (cari sânt exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie, bijuterie

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
căci, din celelalte națiuni, câți au venit la noi nu au putut să ne fie de folos decât cu plata din buget. Iată dar că nu avem români industriali. Să venim acum la comerț și vom vedea că între români sânt prea puțini comercianți. La noi tot comerțul superior e în mînele străinilor; comerțul ce-l fac românii e acela care nu cere nici o cultură, nici o inteligență. Daca vedem în comerțul mai înalt câte un român el își exercită profesiunea sa

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
până să se prezinte ocaziunea de-a putea ocupa vreun post al statului și atunci îndată își închide biuroul comercial și se face funcționar. Cât pentru oamenii de litere pot să zic că noi nici nu-i avem; căci, deși sânt câțiva, sânt prea puțini și putem zice că și aceștia mai că n-au putut trăi decât din bugetul statului. Asemenea și artiștii și toți ceilalți. Când în alte state aceste clase, cari fac opiniunea publică, sânt independente, la noi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
se prezinte ocaziunea de-a putea ocupa vreun post al statului și atunci îndată își închide biuroul comercial și se face funcționar. Cât pentru oamenii de litere pot să zic că noi nici nu-i avem; căci, deși sânt câțiva, sânt prea puțini și putem zice că și aceștia mai că n-au putut trăi decât din bugetul statului. Asemenea și artiștii și toți ceilalți. Când în alte state aceste clase, cari fac opiniunea publică, sânt independente, la noi ele nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
avem; căci, deși sânt câțiva, sânt prea puțini și putem zice că și aceștia mai că n-au putut trăi decât din bugetul statului. Asemenea și artiștii și toți ceilalți. Când în alte state aceste clase, cari fac opiniunea publică, sânt independente, la noi ele nu pot trăi decât din bugetul statului. Nu fac nici o imputare nimărui; și eu, când eram tânăr și puteam lucra, am trăit tot din bugetul statului. Dar aceasta e cauza că nu se poate face nici o

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
bugetul statului, nu am făcut și nu vom putea face nici un pas înainte. Pentru mine îmbunătățirea instituțiunilor este o condițiune secundară la civilizațiune, pentru că cunoaștem țări care au legi și instituțiuni defectuoase, unele chiar monstruoase, și care au fost și sânt civilizate. Acum sub punctul de vedere al efectului ce are starea societății asupra moravurilor: moravurile publice nu pot fi decât rele în mijlocul unui proletariat boieresc. Inculp mult guvernele pentru această nenorocire, căci nu și-au dat osteneala a căuta un

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Circulație. Elementele independente din țară devin din ce în ce mai puține alături cu elementele oficioase și semioficioase, și se-nțelege că în același grad scade neatârnarea de caracter și libertatea adevărată. Dar meșteri în sistematizarea și răspândirea oarecum epidemică a acestei boale sociale sânt roșii, cari într-adevăr vor ajunge la idealul Paraponisitului lui Alexandri, de-a face din toți românii funcționari ai statului - esceptînd reacțiunea, se-nțelege. [ 28 mai 1880] [""ROMÎNUL" CUPRINDEA... "] "Romînul" cuprindea acum câteva săptămâni următorul articol: "Monitorul oficial" a publicat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Apoi cu scuza că nu putem lua de normă decât doi ani de administrație roșie, 1876 și 1879, când esportul a fost mare! Înainte de toate anul 1876 nu e un an de administrație roșie și noi de roșii vorbim. Roșii sânt pernicioși în țara aceasta, nu alte partide. Partida liberală esclusiv roșie a precumpănit în guvern abia în august 1876. În fine, ne arată că cifra brută a esportului s-a suit. Da, dar cifra, tot brută, a importului s-a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
omul vinde tot ce poate ca să plătească, deci până și instrumente necesare de muncă; esportul brut cată să se urce. Inanițiunea economică rezultă însă de acolo că, cu toate sforțările, balanța e tot nefavorabilă. Cititorul vede bine că acestea nu sânt cuvintele noastre. Sânt curat teoria și logica "Romînului", aplicate la fapte reale. Rezultă deci exactitatea deducțiunii noastre. Țara sub guvernul conservator lua pe fiece an cu 56 milioane mai mult decât da. Dar acum esportul e cu 15 852 623

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
consiliului si comitetului permanent de acolo. Găsim în acea corespondență numele a 16 bursieri trimiși pe banii județului în străinătate, să-nvețe ce? Dreptul poate, ca s-adauge numărul nesfârșit al advocaților și postulanților din țară. Pe lângă aceasta, acești tineri sânt aproape toți rude cu membrii consiliului, fii de patrioți avuți cari au ambiția de-a număra pietrele capitalelor Apusului pe cheltuiala patriei. Afară de aceste burse, una de fiece membru al consiliului județean și câte două la dispoziția a doi deputați

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ingrată. Astfel am văzut sub ministerul conservator trimițîndu-se câțiva tineri în străinătate - însă pentru a studia dreptul, medicina sau ingineria? Nu. D. Tocilescu a fost trimis pentru filologia limbelor slave, de vreme ce documentele noastre istorice de-naintea epocei lui Matei Basarab sânt scrise slavonește; d. G. D. Teodorescu a fost trimis pentru filologia limbelor clasice ș. a. m. d. Cât pentru studiile lucrative, se vor găsi întotdeuna oameni cu oarecare avere cari să traducă o parte din capitalul lor bănesc asupra fiilor lor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
coterie, mai totdeuna personală și de un caracter esențialmente efemer. Toți oamenii de principie știu în fine că o partidă trebuie să aibă totdeuna ușele deșchise pentru orice om onorabil voiește să-i dea concursul său... etc. Ei bine, roșii sânt cu atâta naivitate esclusiviști încît nici nu știu ce va să zică esclusivism, precum cei născuți orbi nu știu ce va să zică a fi orb. Dar esclusivism se cheamă tocmai neîngăduirea unor personalități cu alte principii sau cu altă nuanțare a lor. Neesclusiv este un partid atunci când

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
dinlăuntru ale împărăției. Tot ce cere Tractatul de la Berlin se va executa, dificultatea greacă și cea muntenegreană se vor înlătura, însă Turcia să nu fie somată în puncte ce-i sânt defavorabile fără a se fi executat punctele ce-i sânt favorabile și cari se enumeră anume. Noi revenim asupra opiniunei emise în coloanele noastre că, fără o serie de principii de drept public, introduse în mod egal și cu bună-credință în toate teritoriile balcanice, împăciuirea nu va fi cu putință

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
o egală slăbiciune face ca fiecare din ele să nu poate învinge momentan decât prin o influență străină oarecare, pentru ca la rândul lui fiece element să fie învins iar printr-un curent de influențe străine. Cele două influențe de căpetenie sânt se-nțelege, cea rusească și cea austriacă. Orice punct al Peninsulei îl vom atinge cu degetul vom da de aceste două curenturi opuse, deși ne abținem, în momente atât de gingașe ca cele actuale, de-a ne rosti care din

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de amăgire a lui Dumnezeu și a conștiinței proprie prin formalități fetișiste, toate acestea au contribuit de-a amâna deșteptarea lor națională până în zilele noastre. În ziarul "Unirea" din Iași citim, în privirea situației tracoromînilor din Macedonia, următoarele: Românii Macedoniei sânt obiectul celei mai mari atențiuni a guvernului austriac, carele, prin orice mijloace precum și la orice ocazie, caută să-și câștige simpatia lor. Astfel, îndată ce se ivește un conflict între un român și un grec, consulii austriaci iau partea românului și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
rămâne a cerceta cauzele, și acestea iar nu se pot vedea decât din motivele pe cari le invocă prințul însuși pentru a esplica trecerea sa în tabăra liberală. Aceste motive - am dovedit-o în două numere trecute - sânt foarte vechi, sânt spuse demult de alții, încît ne-am mirat numai cum de ele n-au avut acum douăzeci de ani asupra prințului salutarul efect de a-l înfrăți cu d. C. A. Rosetti. Căci, sau motivele invocate de prințul Ghica sânt

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
acum douăzeci de ani asupra prințului salutarul efect de a-l înfrăți cu d. C. A. Rosetti. Căci, sau motivele invocate de prințul Ghica sânt cele reale, și atunci schimbarea aceasta ar fi trebuit să se întîmple demult, sau ele sânt numai pretextate, și atunci ne-ar rămânea sarcina, cam ingrată, de-a cerceta înșine adevăratele cauze ale neașteptatei fraternizări cu eternul Serurie. Iată pentru ce am așteptat într-adevăr ceva nou din gura respectabilului nostru concetățean. Schimbarea s-a făcut

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la suprafața vieții publice, conform programei sale. Un asemenea compromis s-a făcut de atâtea ori între centru și socialiști în Germania și tot astfel e - mutatis mutandis - unirea între conservatori și fracțiune la Iași, se înțelege, distingîndu-se cele ce sânt a se distinge, căci nici conservatorii ieșeni nu sânt retrograzi, nici fracțiunea nu e socialistă. Acestei uniri în vederea alegerilor nu i-au lipsit imputările. Întemeiate ori neîntemeiate, nu ne preocupăm deocamdată; sigur e numai un lucru. Nu este folos reversibil

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]