4,350 matches
-
fără o serie de principii de drept public, introduse în mod egal și cu bună-credință în toate teritoriile balcanice, împăciuirea nu va fi cu putință. Multiplele tendențe de predominare ar trebui atenuate prin principiul că toate limbile și toate naționalitățile sânt în mod egal recunoscute în biserică, în școală, în comună și în ținut. Pentru a exercita o predominare nestricăcioasă unul din elementele etnice ale Peninsulei ar trebui să fie sau cu mult mai numeros, sau, în fine, cu mult mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu mult mai cult decât celelalte, ceea ce pîn-acuma nu e. O civilizație reală le lipsește tuturora; încît predominarea se traduce, din partea elementului dominant, în acte de barbarie, din partea celor stăpânite - în acte de rebeliune, cu cât mai naturale cu cât sânt din nefericire, mai justificate. Astfel o egală incultură, o egală valoare numerică și o egală slăbiciune face ca fiecare din ele să nu poate învinge momentan decât prin o influență străină oarecare, pentru ca la rândul lui fiece element să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de altă parte se silesc de a se impune românilor și a-i convinge că soarta li va fi mai bună sub guvernul din Atena decât sub cel otoman. Clasele inferioare ale românilor încep a se înclina încîtva cătră Austria, sânt însă contra Greciei. Clasele mai culte însă resping atât influența austriacă cât și cea elenă. Puținele școli române numără mai fiecare câte 70 de elevi cel puțin și locuitorii de primprejur devin cei mai înfocați patrioți. Așadar ar trebui ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
români că, dacă Macedonia va ajunge sub Austria, brigandajul ar înceta imediat. De aici provine dar înclinarea sătenilor români cătră austriaci. Scrisoarea pretinde chiar că bandele de hoți din Macedonia ar fi întreținute de o mare putere. Împrejurarea că bandiții sânt tot indivizi străini dă loc la aceste supoziții. Merită a se aminti aici că bandiții, spre a stoarce și ultimul ban din punga locuitorilor, iau ca zălog copii din școli pentru a căror restituire iau apoi de la părinți sume enorme
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o schimbare, ne rămâne a cerceta cauzele, și acestea iar nu se pot vedea decât din motivele pe cari le invocă prințul însuși pentru a esplica trecerea sa în tabăra liberală. Aceste motive - am dovedit-o în două numere trecute - sânt foarte vechi, sânt spuse demult de alții, încît ne-am mirat numai cum de ele n-au avut acum douăzeci de ani asupra prințului salutarul efect de a-l înfrăți cu d. C. A. Rosetti. Căci, sau motivele invocate de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt spuse demult de alții, încît ne-am mirat numai cum de ele n-au avut acum douăzeci de ani asupra prințului salutarul efect de a-l înfrăți cu d. C. A. Rosetti. Căci, sau motivele invocate de prințul Ghica sânt cele reale, și atunci schimbarea aceasta ar fi trebuit să se întîmple demult, sau ele sânt numai pretextate, și atunci ne-ar rămânea sarcina, cam ingrată, de-a cerceta înșine adevăratele cauze ale neașteptatei fraternizări cu eternul Serurie. Iată pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
talpă. Iată ce scrie "Presa" din aprilie 1875: Apoi însuși domnitorul, în urma greșalelor neiertate și-a conduitei perfide a adversarilor noștri (roșii) din 1868 și 1871 martie, mai poate avea încredere în niște turburători sistematici, cari au dovedit că nu sânt decât niște nulități ambițioase? Una la mână. Vasăzică, la 1875 d-nii Rosetti-Brătianu nu erau decât niște nulități ambițioase și turburători sistematici, cu conduită perfidă. Câte lucruri nu sânt bune de știut în lumea asta? Ce povestește însă "Romînul" ca răspuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zi apostazia și incapacitatea lor de-a guverna. Au luat locul guvernului conservator fără să fie capabili a face ceva mai bun sau chiar de-a face altfel, și lumea a început să vadă că toți oamenii lor politici nu sânt decât niște bărbați plini de pasiuni și de ură (vorba prințului Ghica). Timpul este mai aproape decât se crede ca un dezgust general să se ridice în toate părțile țării noastre și să-i înlăture de la putere. Din magistrați visează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare al "Presei". Dar cum stau azi - după 360 de zile - onorabilii de la "Presa" cu acei oameni al căror guvern e o nenorocire și o umilire, un adevărat flagel pentru România, cu acei oameni incapabili de-a guverna, cari toți sânt plini de pasiuni și de ură, cari fac din armată instrumente docile, glorificând revolta în contra disciplinei, cu acei oameni umpluți de păsăruici și cruciulițe ca să piardă Basarabia...? Cum stau? Bine, sănătoși cu toții. Astăzi scrie "Presa" că: Unirea și fuziunea între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o girează și merge de o scomptează la Banca Națională. Iată dar, prin o citare improprie de nume proprii, înlăturat și principiul fundamental al unei bănci de scompt și principiul celor trei iscălituri. Nici d. Cantacuzino, nici d. Vernescu nu sânt comercianți, ci proprietari mari de case și moșii; afacerile proprietății mari teritoriale sânt cu totul de altă natură decât acele ale negoțului și n-au nicicând nevoie de o Bancă Națională, ci de altfel de instituțiuni de credit și cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu omisiuni cari se rectifică conform acelei sofisme. E nedemn de-a introduce modificări într-o legiuire sub pretextul unei erori de tipar, mai ales când din acea pretinsă omisiune rectificată se vede că pîn-acum ministrul nu știe clar cari sânt cazurile în cari se pot admite două semnături și când din stilizarea acelei omisiuni se vede că e făcută curat pentru a face gustul patrioților din Strada Doamnei. Dar culmea acestei procedări nedemne e jucăria pe care d. Cîmpineanu și-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și a alege, cu toate mijloacele nelegitime, altele, din partea cărora să fie siguri, stăpâni absoluți, necontrolați de nimenea. Și se poate oare să fie altfel? Din ce consistă, într-adevăr, partidul? Poate nega cineva că cei mai mulți din acești onorabili patrioți sânt fără avere, fără cultură, fără inteligență naturală măcar? Nu. Arate-ni-se, în adevăr, un învățat în șirurile roșilor, un autor însemnat în orice ramură, un economist, un jurisconsult? Nu e nici unul. Dacă le trebuie un financiar, aleargă la d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
da la ceea ce se făcea dincolo, și atâta e tot. {EminescuOpXI 206} S-a lăpădat de privilegii și a luat patenta de negustor, zice. Negustor de vorbe goale, iată ce s-a făcut din capul locului și până astăzi. Cari sânt însă rezultatele practice, pipăite, materiale, ale democrației d-lui Rosetti în Romînia? Lăsăm să vorbească în locu-ne răposatul Strat, care era economist și cunoștea lucrurile ex professo: Nu mai esistă țară pe lume în care, în un period de timp
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi desangajat prin politică? Din contra. Toți au făcut averi, unii mai mari, alții mai mici. Aceasta e așadar deosebirea cea mare. Celelalte deosebiri pe cari d. C. A. Rosetti caută să le stabilească c-un aer atât de patetic sânt pentru istoric ca și pentru economist, cu totul irelevante. Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic cât prin ceea ce fac!... Noi știm atâta, că rezultatul democrației d-lui C. A. Rosetti e încărcarea unui biet stat agricol c-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
același foc bengal al izbîndei electorale figura prințului Dimitrie Ghica alături cu cele mai mult decât celebre a d-lor N. Fleva, Filitis, Arghiropulos. Dar asta-i soarta lucrurilor frumoase pe pământ, de pier fără de urmă. Nu atât de naive sânt bucuriile "Romînului". Acești onorabili inspiratori ai "Monitorului" oficios al partidului roșu, dar oficial al Academiei de științe prestidigitative a Văcăreștilor, sânt departe de-a nu vedea discreditul ce-l aruncă asupra lor insuccesul alegerilor {EminescuOpXI 213} colegiului I în 22
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot atât de accentuată ca și dreapta conservatoare. Această unică deosebire între ceea ce fracțiunea era și între ceea ce este schimbă foarte mult măsura lucrurilor. Adversari politici aruncați deopotrivă în opoziție [î]și unesc, de nu opiniile, adeseori însă voturile, și, daca nu sânt de acord în privința a ceea ce vor, sânt însă înțeleși asupra celor ce nu vor. Față însă c-un adversar a cărui părere este identică, cel puțin întru ceea ce el nu voiește, nu putem condamna în mod absolut o cooperare în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unică deosebire între ceea ce fracțiunea era și între ceea ce este schimbă foarte mult măsura lucrurilor. Adversari politici aruncați deopotrivă în opoziție [î]și unesc, de nu opiniile, adeseori însă voturile, și, daca nu sânt de acord în privința a ceea ce vor, sânt însă înțeleși asupra celor ce nu vor. Față însă c-un adversar a cărui părere este identică, cel puțin întru ceea ce el nu voiește, nu putem condamna în mod absolut o cooperare în alegeri dictată de împrejurări locale când acel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care se pretinde câtuși de puțin constituțională, noi credem că nu e practic ca în orice caz singular direcția centrală a partidului să mărginească într-un mod prea absolut mișcările comitetelor electorale din județe, ba credem chiar că aceste comitete sânt singurele în stare de a apreția după adevărata lor valoare asemenea alianțe electorale. În fine, nu trebuie să se uite că, din capul locului, am tăgăduit acestor alegeri o escesivă importanță politică și ca noi înșine am sfătuit pe alegători
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ea nu voiește a-i închiria niște case; în Rîmnicul-Vîlcii amicii și agenții prefectului sânt căpitani de bandiți; în Romanați banii județului se cheltuiesc pe burse date unor studenți cu avere, dintre cari unii atât de ignoranți încît nici nu sânt primiți în școalele {EminescuOpXI 219} la cari sânt trimiși; în Teleorman domnește firma Chirițescu-Pișca, iar suprefecții bat oamenii pentru a le scoate mită, numindu-i "stupi neretezați"; în fine, în capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Rîmnicul-Vîlcii amicii și agenții prefectului sânt căpitani de bandiți; în Romanați banii județului se cheltuiesc pe burse date unor studenți cu avere, dintre cari unii atât de ignoranți încît nici nu sânt primiți în școalele {EminescuOpXI 219} la cari sânt trimiși; în Teleorman domnește firma Chirițescu-Pișca, iar suprefecții bat oamenii pentru a le scoate mită, numindu-i "stupi neretezați"; în fine, în capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști a luat mită pentru a muta pe un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cum fac, iată cestiunea. Bancă Națională făcută pe resorturi patriotice cu procure fictive, administrație cu bandiți și retează-stupi, justiție cu extrădare de cetățeni români peste graniță, rechiziții cu cuviosul Simeon de scabroasă importanță, burse date la oameni care nici nu sânt primiți în școli, judecători numiți în serviciul celora a căror crime aveau să le judece, oameni de-ai poliției sfănțuind lumea cu loterii de papagali - iată cum pricep roșii a administra un stat, iată sistemul a cărui părinte sufletesc și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dentîi zile cari urmară după închiderea sesiunii se făcură succesiv mai multe combinațiuni; apoi se făcu tăcere împrejurul și al unora și al celorlalte iar criza deveni permanentă. Două luni după închiderea sesiunii ministeriul e tot încă necomplet. Două portofolii sânt fără titulari iar unul cel puțin dintre miniștri actuali poate fi considerat ca nepăstrând decât în mod tranzitoriu funcțiunile sale. E evident așadar că ministerul nu se poate nici completa nici reconstitui. Iată o situație ce s-ar părea că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari cel mai marcant era d. Epureanu, care a prezidat cel dentîi minister format atunci. Între acest partid liberal, precum se găsea constituit prin coaliția formată la Mazar Pașa și între dreapta se așeza grupul conservatorilor independenți din numărul cărora sânt d-nii Dimitrie Ghica și Boerescu. Astăzi, în urma unor eliminări succesive a mai multora dintre elementele cari compuneau partidul liberal, partidul înaintat, condus de d-nii Chițu, Giani și Fleva, caută a deveni singur stăpân pe putere. La sfârșitul sesiunii părea a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urmă măsură de precauțiune contra abuzurilor, din nefericire atât de dese, cari se pot întîmpla în exercițiul acestei profesiuni. Curentul ideilor liberale a sfărâmat toate aceste bariere, advocatura a devenit liberă și supusă aceluiași principiu a concurenței ilimitate la care sânt supuse cele mai multe ramuri de muncă omenească. Dară și aci s-a dovedit că ideea unei absolute libertăți individuale, dar mai cu seamă ideea concurenței limitate, aplicată la sfere cari prin natura lor n-o suportă, n-aduce decât rău. Perspectiva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
individului în această carieră. Dar dacă acest pericol e în chiar ocupațiunea aceasta, cu cât se mărește el când se combină cu nevoia, căci nevoia e sofistul cel mai mare de pe pământ. La alte profesiuni escesele nevoii peste marginile legilor sânt oprite prin teama unei puteri nedefinite bine, prin teama de urmările unor legi necunoscute în amănunțimile lor, prin frica de pedepse. Deodată însă cu cunoștința legilor penale advocatul are cunoștința deplină, caz cu caz, a tuturor pericolelor ce l-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]