1,001 matches
-
și al regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de William Shakespeare (1961), "Casa mare" de Ion Druță (1962), "Eroica" de G. Malarciuc
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
București. Peste doi ani școlari, este profesor la Liceul de Metrologie din București. Lui Vasile Vlad nu i se îngăduie să vorbească la Conferința Națională a Scriitorilor (25-27 mai 1977). Înaintea Conferinței, la Adunarea generală a Asociației Scriitorilor din București, Sânziana Pop susține, de la tribună, că "netitularizarea" poeților Dorin Tudoran, Vasile Vlad și Daniel Turcea este o adevărată "rușine" pentru breaslă, solicitând așadar aprobarea Adunării generale pentru titularizare. Prin votul unanim exprimat, Dorin Tudoran și Vasile Vlad sunt titularizați, nu și
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
această temă, mai ales prin faptul că materia văzută realist își află rezolvarea în consonanță cu necesitățile unei construcții estetice. Cărțile sale au atras atenția unor personalități ale culturii române, printre acestea numărându-se: Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru, Mircea Sântimbreanu, Sânziana Pop, Nicolae Velea, Laurențiu Ulici, Lucian Avramescu, Mircea Florin Șandru, George Pruteanu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează în literatură în anul 1977, cu volumul de proză scurtă "„Noaptea după ploaie”". Publica romanele "„Țăranii de platină”" (1984), "„Trei
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), coada iepurelui ("Sesleria caerulea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), rogoz ("Carex acutiformis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Herminium monorchis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), patlagina de stâncă ("Plantago holosteum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), scoruș ("Sorbus borbasii"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței ("Campanula transsilvanica"), cădelniță ("Campanula carpatica
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
piață pe intervalul propriu pe toate cele trei segmente de public. Fiecare antrenor a avut dreptul de a promova opt concurenți la etapa spectacolelor live: Patru concurenți au ajuns în finală. Mihai Chițu a fost declarat câștigător al sezonului, în timp ce Sânziana Niculae, Adrian Nour și Marius Marin au ocupat, respectiv, locurile 2, 3 și 4. Ca antrenori, Horia Brenciu și-a obținut a doua victorie consecutivă, iar Marius Moga s-a clasat pentru a doua oară consecutiv pe locul 2. Al
Vocea României () [Corola-website/Science/324913_a_326242]
-
cu subiect istoric), articole, note și cronici, corespondență, însemnări de călătorie, piese de teatru, fragmente de roman, în "Epoca", "Politica", "Universul literar", "Curentul", "Cele trei Crișuri", "Convorbiri literare", "Revista Fundațiilor Regale", "Luceafărul", "Flacăra" etc. În 1937 înființează și conduce revista "Sânziana" (București). A ținut conferințe și a avut, între 1929 și 1937, o serie de intervenții radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui Kogălniceanu, Dimitrie Cantemir, Romanul lui Ștefan Zweig, ciclul Domnițele române etc.). În 1934 a
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un descântec pentru parte, urmeză unul de iubire. La 24 iunie, la așa zisele Sânziene, fetele obișnuiau să meargă în afara satului, să se dezbrace, după ce se asigurau că nu le vede nimeni, și să-și spele fata și corpul cu roua florilor mirositoare, rostind înainte de ivitul soarelui, următoarele cuvinte: Descâtecele de izdat, 12 la număr
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
semnele, iar animalele nu se mai adună în sobor ca până atunci. Romanul "" este împărțit în 12 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Criticul Mihai Ungheanu presupune că Mihail Sadoveanu s-ar fi inspirat în scrierea "Nopțile de Sânziene" din "Cărțile junglei" ale lui Rudyard Kipling. Autorul cunoștea proza scriitorului britanic, admirându-l pentru glorificarea junglei ca un spațiu cu o existență autonomă care invadează civilizația. În proza lui Kipling se manifestă un război permanent între natură și om
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
cumpenei, Dumnezeu a orânduit pace între toate animalele, jigăniile și paserile. Le dă și lumina înțelegerii pentru acel răstimp, ca să grăiască întocmai așa cum grăiesc oamenii. Oriunde s-ar afla, toate se strâng în sobor și stau la sfat.”" Noaptea de Sânziene din ajunul sărbătoririi nașterii Sf. Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie) este considerată în credințele poporului român ca un moment magic în care se deschide cerul și muritorii privilegiați pot vedea lumea de dincolo. În timpul acestei nopți se petrec întâmplări
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), sânziana ("Galium verum"), ventrilica ("Veronica officinalis"), frigare ("Geranium palustre"), clopoțel ("Campanula persicifolia"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), toporași ("Violă odorata"), trifoi-mărunt ("Medicago lupulina"), păiuș ("Festuca heterophylla"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
și 1975 a publicat următoarele volume de versuri: A mai publicat un volum de proză, "Bobinocarii" (EPL, 1969), o carte pentru copii, "Cârma cu doua corăbii" (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, "Viața cere viață" (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975). După revoluția din 1989 a mai publicat trei volume dintr-un "Jurnal suedez", la Editura Polirom, bine primite de critica literară din țară. În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Comedie ("ex aequo" Constantin Cojocaru pentru "Mansarda la Paris"). În 2007 i-a fost acordat, în cadrul aceleiași gale Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar - "Paul" - "Stă să plouă", Teatrul LUNI, Green Hours ("ex aequo" Silviu Biriș pentru Sânziana și Pepelea). A obținut și Premiul pentru Tineri Creatori acordat de Ministerul Culturii și Cultelor pentru "Puck - Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare, 2003, Premiul special la Festivalul de Teatru Contemporan Brașov pentru rolul Paulie din "Drept că
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
și când autorul intră și în tărâmul legendei sau în cel al istoriei, dar fără să depășească un convențional și simplificator mod de abordare. Unda nostalgică urmărește și învăluie, în cele din urmă, și reportajele ori însemnările autobiografice din Ținutul Sânzienelor (1984) sau paginile din microromanul Ani de studenție (1989). SCRIERI: Greieraș poznaș, București, 1974; Zăpezile fierbinți, București, 1976; Copac solitar, București, 1981; Pentru pământul natal, Buzău, 1982; Ținutul Sânzienelor, București, 1984; Ani de studenție, București, 1989; Blitz în eternitate, Râmnicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
în cele din urmă, și reportajele ori însemnările autobiografice din Ținutul Sânzienelor (1984) sau paginile din microromanul Ani de studenție (1989). SCRIERI: Greieraș poznaș, București, 1974; Zăpezile fierbinți, București, 1976; Copac solitar, București, 1981; Pentru pământul natal, Buzău, 1982; Ținutul Sânzienelor, București, 1984; Ani de studenție, București, 1989; Blitz în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117; Nicolae Ciobanu, Reverie poetică, LCF, 1982, 1-2; Marin Ifrim, Gheorghe Andrei și Ținutul Sânzienelor, „Muntenia literară”, 2001, 141
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
natal, Buzău, 1982; Ținutul Sânzienelor, București, 1984; Ani de studenție, București, 1989; Blitz în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117; Nicolae Ciobanu, Reverie poetică, LCF, 1982, 1-2; Marin Ifrim, Gheorghe Andrei și Ținutul Sânzienelor, „Muntenia literară”, 2001, 141; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2002, 18-19. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
se distribuie pe baza solicitării directe la ghișeul nr. 3, solicitanții trebuind să prezinte: cerereea completată, recomandarea medicală, cupon de pensie sau, după caz, adeverință de salariu, actul de identitate (originalul și o xerocopie). IOAN BÎTEA Manifestare caritabilă l „Noaptea Sânzienelor“ „Noaptea Sânzienelor“, eveniment caritabil de strângere de fonduri pentru comunitățile rurale din județul Timiș, se desfășoară vineri, 25 iunie, în organizarea, ca și la prima ediție, a Centrului de Asistență Rurală din Timișoara. Locul de desfășurare a manifestării va fi
Agenda2004-23-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282502_a_283831]
-
pe baza solicitării directe la ghișeul nr. 3, solicitanții trebuind să prezinte: cerereea completată, recomandarea medicală, cupon de pensie sau, după caz, adeverință de salariu, actul de identitate (originalul și o xerocopie). IOAN BÎTEA Manifestare caritabilă l „Noaptea Sânzienelor“ „Noaptea Sânzienelor“, eveniment caritabil de strângere de fonduri pentru comunitățile rurale din județul Timiș, se desfășoară vineri, 25 iunie, în organizarea, ca și la prima ediție, a Centrului de Asistență Rurală din Timișoara. Locul de desfășurare a manifestării va fi Pavilionul Expovest
Agenda2004-23-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282502_a_283831]
-
matur, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Savin Bratu, Cronici, II, București, 1958, 250-251; Mihai Ungheanu, „Hurmuzul jupâniței”, R, 1968, 5; Magdalena Popescu, „Hurmuzul jupâniței”, GL, 1968, 31; I. Neacșu, Virtuțile parodiei, ATN, 1968, 8; Monica Lazăr, „Hurmuzul jupâniței”, TR, 1968, 37; Sânziana Pop, „Hurmuzul jupâniței”, LCF, 1968, 41; Remus Luca, „Pentr-un hoț de împărat”, VR, 1969, 5; I. Negoițescu, Policromia realismului, CRC, 1971, 16; Al. Piru, Spețe revolute, RL, 1971, 37; Ion Vartic, Baladescul antieroic, ECH, 1974, 4; Cornel Regman, Reflexivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
lăuntrul meu și ăsta ar fi poate și rostul castanului, în suprema, intima noastră libertate, limitată de un timp necunoscut al creației. Mă întreb cu teamă: oare se poate trăi fără iubire? Această întrebare o puneam mereu frumoasei mele prietene Sânziana (Pop), când eram foarte tinere și bântuiam coclaurii țării natale în lung și în lat, umplându-ne secret de sublimele peisaje ale Moldovei. Atunci începusem să cred din ce în ce mai mult în iubirea platonică, descrisă de Platon în Banchetul, din care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de iubire, manifestată față de ființele cele mai năpăstuite. Și eu, și prietena mea aveam cerșetorii noștri care știau unde lucrăm, la redacția revistei Luceafărul, pe bulevardul Ana Ipătescu, așteptându-ne după orele de lucru, probându-ne de fiecare dată generozitatea. Sânziana avea o cerșetoare îmbătrânită prematur de alcool, dar cu fața încă tânără, da, cu soarele pe față. Ea mulțumea râzând, bătând din palme, ca și cum ar fi făcut atenți chiar zeii din castanii de pe bulevard. Cerșetorii mei erau mai puțin pitorești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
avea coniac în el scuză-mă că-ți zic pe nume, dar ce rost are să ne formalizăm?! Dă-l încolo de sudor, altceva vreau să te-ntreb: nu cumva ești autorul piesei de la T.V., de-acum cîteva luni? Aia cu sînziene? Da. Zău?! se bucură Vlad. Bănuiam, dar n-am îndrăznit să te întreb; mi-nchipuiam că că ești ori prea încrezut, ori prea închis în tine. Văd că m-am înșelat. Bună cafea! De unde naiba o ai, că eu nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]