1,873 matches
-
instaurat în urma alipirii acestuia la Imperiul austriac la 1718. În mod sigur slavizarea numelui preotului Iovul al lui Iminu s-a făcut în Banat și nu în Ardeal, deoarece abia în 1761 Biserica unită ardeleană a trecut sub păstorirea mitropoliei sârbe unite de la Carlovăț, pe când Iovul este menționat ca preot la Blaj încă din 1747. Cu atât mai mult nu putea avea loc slavizarea în Bucovina anexată deAustria abia la 1775. Trebuie menționat că în Ardeal nu putea avea loc slavizarea
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
în Bucovina anexată deAustria abia la 1775. Trebuie menționat că în Ardeal nu putea avea loc slavizarea numelor româneștiși din simplul motiv că uzul limbii latine în cancelaria austriacă face imposibilă explicarea lui -ovici care este un atribut al cancelariei sârbe de liombă slavă. În râzboiul ruso-turc din 1735-1739, Austria a intrat în luptă de partea Rusiei în 1737 pe fronul bănățean, dar, dar datorită eșecurilor militare, a fost nevoită să încheie pace separată cu turcii, cedându-le nordul Serbiei (cu
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
a vorbit niciodată despre problemele cu care se confruntau albanezii (din Albania sau Kosova), pentru a explica aceste probleme opiniei publice românești sau pentru a-și manifesta simpatia față de cauza albaneză. Interesant este faptul că în aceeași perioadă deputatul minorității sârbe în Parlamentul României a votat împotriva majorității, pronunțându-se împotriva bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei. La fel publicațiile minorității armene din România critică politica externă a țării noastre, deși sunt subvenționate de Guvernul României. De altfel pentru „deputată” și „Liga” pe
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
rolul banal oferit de o societatea comunistă morbidă. Absurdul nu e nou la moldo-valahi, mai ales în literatură, așa că din perspectiva filmului el e bine venit și ne deschide perspective nebănuite izvorâte parcă din Hieronimis Bosch și din spiritualitatea pravoslvanica sârbă, rusă. Pentru a înțelega filmul este utilă vizionarea concepției creatorilor ortodocși, români, ruși și sârbi, a dramei omului modern atât de pregnant prinsă în Faust de Goethe. Atât Purcărete cât și regizorul rus Alexander Sukurow au arătat occidentalilor în Faust-ul
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe Zrenianin 18 - 21.09.2017 2 A XXXVII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe Timișoara 9 - 12.10.2017 3 Întâlnirea româno - sârbă a experților din cadrul Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor Timișoara 30.03.2018 3 A XXXVIII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe Timișoara 18 - 21.09.2018 4 A XXXIX-a întâlnire
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Nicolae Tăutu, Constantin Toni Dârțu, Mariana Cristescu, Emil Istocescu, Teodor Barbu, Dan Brudașcu, Ion Cristofor, Gh.Azap, Sorin Grecu, Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Ioan Benche, Liliana Corobca, Ion Roșioru, Gh.Neagu, Mircea Popa, și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleza și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
în ordinea alfabetică a țărilor de origine, respectând până și grafia acestor limbi. Este o delectare a spiritului, chiar naiv și profan, să parcurgă grafii ale unor limbi precum bulgara, ceha, egipteana, franceza, germana, maghiara, indiana, ebraica, italiana,araba, rusa, sârba, spaniola, sau româna - și un festin al spiritului, pentru poligloți. Firește, unii dintre scriitori au ales și(sau) limbi de circulație internațională, pentru a mări accesibilitatea cititorilor la universul creațiilor lor. Alții au fost consecvenți atât limbii de origine, cât
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o horă și o sârbă, clocotea o ciuleandră, desena pe colb un vals, un tangou... cu astea tipărea urme/semne ale trecerii pe cărarea dintre cântecul de leagăn și prohod. Când punea talpa de opincă ori de picior gol prin știoalnele și prin zloatele și
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
o mai spunem o dată. Evident, Putin are interese și numai ecologist nu e. Asta nu înseamnă că orice contestare a unor decizii guvernamentale de la periferia UE/NATO sînt în interesul lui Putin, oameni buni. amintește că și Gazprom (prin subsidiara sîrbă) caută gaz de șist în Vest. Spune că nu au fost proteste de masă acolo. Eu îi amintesc autorului că în multe comunicate și proteste a fost amintită și situația cu GazPromul din Vest. Au mai fost și proteste, dar
Cadoul REDEVENŢELOR trece fără scandal. New York Times şi ruşii care ne manipulează () [Corola-blog/BlogPost/339985_a_341314]
-
colivie, însă dinăuntru, vezi toată lumea, colivie în sensul de spiritualitate puternică, originală și închegată care nu permite risipirea cântecului după concepte la modă, îndemnătoare la contopire. Colivia belgrădeană (Ed. David Press Print, Timișoara, 2013), de Crișu Dascălu, ediție bilingvă (româno - sârbă: trad. în limba sârbă, de Miljurko Vukadinovic), este locul de unde cântă cu inimă tandră, poetul. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
la revista școlii, Năzuințe, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și peste 100 literare). Și-a tradus o parte din lucrări în franceză și engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză, italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză, si arabă. Colaborări cu poeme și piese de teatru la 42 de antologii românești, franceze, italiene, americane, indiene, si coreene. Prolific autor, coautor, editor, si co-editor a 180 de cărți publicate de circa patruzeci de edituri (printre care edituri
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
vrea să ducă șoareci acasă. Asta a fost mai ușor, dar odată, la Vlăduleni, tocmai când era jocul în toi, așa mai spre dimineață, când se ia darul, vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică mai repede. Țambalagiul, o mogâldeață cu bască, alerga cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau de colo colo, spre disperarea țambalagiului. De atunci așa i-a rămas numele sârbei altoite pe căluș, „Șoarecele”. Și unde mai pui că era și în satul cunoscutului fotbalist...Șoarece! *** Rămânea satul mut, rămânea surd, asta până se întorceau de la nunți, luni seara. Se întorceau tăcuți, obosiți, nedormiți de trei nopți. În tot acest
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
hora de mână în biserică... EXT. / LA VILĂ / NOAPTE Peste vila unde are loc nunta cade amurgul. Se aprind luminile. În aer liber se află mesele din care se vor înfrupta nuntașii. O formație de lăutari cântă de zor. În sârbă se prind cu mic cu mare, tineri și bătrâni. INT. / SALONUL VILEI / NOAPTE Undeva, în vilă, într-un salon special amenajat pentru lumea din înalta societate se dansează tangou, vals și polcă. Dintr-o dată se produce rumoare. Partenerii se opresc
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
tangou, vals și polcă. Dintr-o dată se produce rumoare. Partenerii se opresc din vals și muzica încetează. Din depărtări răzbate o lumină strălucitoare. Personalul năvălește afară curios la ce se întâmplă. EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE În grădină lăutarii speriați întrerup sârba în mijlocul melodiei. Deodată porțile uriașe ale conacului se deschid brusc și înăuntru pătrunde o caleașcă de aur cu două perechi de cai albi. Pe capră stă un birjar într-o mantie neagră și o pălărie, cu boruri largi, trasă pe
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
armonioase nu se mai înspăimântă de cel de dincolo de moarte mai ales că-i devenise rudă! Se simte cu adevărat prințesă! EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE Timpul se scurgere încet. În curtea vilei nuntașii simpli se ospătează și joacă hore și sârbe de mama focului. INT. / SALONUL VILEI / NOAPTE În salon invitații dansează în timp ce alte perechi zâmbesc și se amuză pe margine. Tocmai ia sfârșit un vals. Contele sărută mireasa pe frunte. Mirele se apropie. CONTELE DRACULA: Frumoasă nuntă! (privește către Narcisa
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, UN POET MISTIC: BLAGOIE CIOBOTIN Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Un poet mistic: Blagoie Ciobotin Blagoie Ciobotin, “nume de rezonanță în peisajul liricii sârbe din România”, cum îl numește cunoscutul scriitor Ivo Muncian, mi-a dăruit, mai zilele trecute, două din cărțile sale de poezie, recent apărute: Casa de la rădăcina cuvântului, traducere din limba sârbă și Potfață - Ivo Muncian, Editura Eubeea, Timișoara, 2013 și
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
sclavii cei vânduți pe treizeci de arginți - s-au trezit, cu toții, că-i doare la... bască! și la trântă dreaptă, cu brazii seculari, s-au luat deodată, plini de promoroacă, dar niște iscoade, trimise-n lăutari, i-au încins la sârbă și acum tot... joacă. și eu prin casă, sculat din mahmureală, încerc să-mi țin pasul după Zorba grecul; de nu-i mondială, criza e vrăjeală! cât, în damigeană, nu se lasă secul!... Referință Bibliografică: de nu-i mondială, criza
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
declarat că „îi cunoaștem pe olandezi și pe danezi de la masacrul de la Srebenica” (declarat cel mai mare genocid din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în masacrul de la Srebenica au fost omorâți mii de musulmani de către forțele sârbe. Momentul la care a făcut referire președintele turc a fost acela când un grup mixt olandezo-danez de menținere a păcii nu a putut împiedica o forță armată sârbă de a intra într-un refugiu și de a masacra bărbați, femei
Invazia Imperiului Erdogan în Europa () [Corola-blog/BlogPost/338039_a_339368]
-
în masacrul de la Srebenica au fost omorâți mii de musulmani de către forțele sârbe. Momentul la care a făcut referire președintele turc a fost acela când un grup mixt olandezo-danez de menținere a păcii nu a putut împiedica o forță armată sârbă de a intra într-un refugiu și de a masacra bărbați, femei și copii musulmani). Marți, Ankara a anunțat încetarea relațiilor la nivel înalt cu Olanda. Trebuie menționat că la începutul săptămânii trecute țări precum Austria, Germania și Luxemburg au
Invazia Imperiului Erdogan în Europa () [Corola-blog/BlogPost/338039_a_339368]
-
fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri. Scaune cu trei picioare așezate-n semicerc oihnesc bătrâni și mame ce-n comentarii se-ntrec. Noi copiii
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
din Carlovitz așa după cum multe nume bănățene poartă frecvent terminația de "vici"ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu, la 16/28 septembrie. *** Importanța lui constă în universalitatea bogatei sale opere
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
Elena, Amalia, altele: Despărțire de Focșani, Souvenir de Lacul Sărat, unele legate de aspectele vieții din oraș, cum sunt cadrilul Excentricii, galopurile Telephone și Trenul la infern, Poker-Polca, dar și compoziții cu trăsătură națională: valsurile Dragoste Românească, Hora de la Predeal, Sârba Moților. Toate cântecele sale sunt deosebit de melodioase: așa se explică circulația lor internațională, iar publicul de pretutindeni a descoperit în Ivanivici o replică inedită la muzica distractivă a ultimilor decenii din secolul XIX. (dr. Vasile Menzel). Bibliografie : 1. Viorel. Cosma
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
din care 24 sunt volume de poezie, 12 de proză și a coordonat 12 antologii care s-au bucurat de aprecierea scriitorilor și a specialiștilor în domeniu. A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale. A fost tradus în limbile: sârbă, engleză, franceză, letonă. Are în curs de apariție multe alte lucrări, printre care se află și cartea “Istorie și credință”, de peste 1400 de pagini în care sunt prezentate biserici, mânăstiri, cetăți din România, Serbia, Basarabia. Activitatea de scriitor i-a
PUIU RĂDUCAN, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL „JEAN-LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342926_a_344255]
-
Marin Oprea, Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Elena Buțu, Doina Drăguț, Marinela Preoteasa, Florin Grigoriu, Mircea Daroși, Răducan Adriana, Menuț Maximinian, Mariana Cristescu, George Roca, Ion I. Părăianu, Antonia Bodea, Voichița Pălăcean Vereș, și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleză și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]