1,693 matches
-
sâmbăta și duminica) de la sediul Uniunii Sârbilor (Timișoara, Piața Unirii nr. 5, apartament 11, telefon 0256 491 754), ca și de la difuzorii aflați în numeroase localități din județele Timiș și Caraș-Severin (Cenad, Sânnicolau Mare, Saravale, Sânpetru Mare, Variaș, Gelu, Sânmatrinu Sârbesc, Diniaș, Peciu Nou, Cenei, Beregsău Mic, Petrovaselo, Cralovăț, Stanciova, Deta, Denta etc.). „Contraste“: pantomimă, dans contemporan l Cu artiști-ucenici ai lui Dan Puric În contrast cu convingerea generală că vara suspendă apetitul cultural al publicului, tânărul animator cultural Paul Ciucur scurtcircuitează apatia
Agenda2005-25-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283823_a_285152]
-
pe marginile căruia pusesem zahăr. Tocmai îmi inspecta colecția de discuri de pick-up. Aveam mai mult plăci din Bulgaria, iar ea si-a manifestat uimirea că și acolo se găseau plăci cu formațiile celebre ale vremii, ca și pe piața sârbească, la care avea acces în vestul țării. Timpul se scurgea fără să băgăm de seamă și nu în favoarea Mirunei, care ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
trecerea lor prin Carpați. În acest punct trebuie amintită și insula Ada-Kaleh, fortăreața scufundată pentru construirea hidrocentralei. Căutată pentru prețurile scăzute, aceasta era vestită prin delicatesele turcești, feluritele bijuterii și trandafirii din care se producea ulei aromat. Când în peretele sârbesc se ivește Tabula Traiana înseamnă că am ajuns în dreptul orașului românesc Drobeta Turnu-Severin, loc încărcat de istorie. Podul realizat de Apolodor din Damasc între Pontes și Drobeta avea menirea de a facilita transportul trupelor romane și al proviziilor necesare desfășurării
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
cu el. Când am plecat din Italia spre Australia am plănuit să alerg de la Sidney la Melbourne, 1000 de km, ca să-i fac mândri pe români, însă mi-a luat-o un cioban înainte. Petru Velea, un prieten din Banatul sârbesc m-a consolat pe patul morții, spunându-mi că „Domnul are altceva în gând pentru mine, are un alt plan cu mine” și a avut dreptate, pentru că de mai bine de 35 de ani adun firmitură cu firmitură, nu încetez
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
în fortăreața Kalemegdan, într- locație maiestuoasă, la vărsarea Savei în Dunăre. Iar, dacă toată această plimbare v-a făcu foame, se recomandă să vă îndreptați spre strada Skadarlija, una dintre cele mai cunoscute străzi pietonale din Belgrad, zonă denumită Montmartre-ul sârbesc. În cea mai boemă zonă a orașului se află restaurante tradiționale sârbești, baruri, cafenele, bistro-uri, toate înșirate pe cei aproape 400 de metri ai străzii. Vara puteți sta la una dintre nenumăratele terase și vă puteți delecta fie cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
dacă toată această plimbare v-a făcu foame, se recomandă să vă îndreptați spre strada Skadarlija, una dintre cele mai cunoscute străzi pietonale din Belgrad, zonă denumită Montmartre-ul sârbesc. În cea mai boemă zonă a orașului se află restaurante tradiționale sârbești, baruri, cafenele, bistro-uri, toate înșirate pe cei aproape 400 de metri ai străzii. Vara puteți sta la una dintre nenumăratele terase și vă puteți delecta fie cu bucătăria tradițională din zonă, fie chiar cu o bere sau o cafea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
nu în ultimul rând, jurnaliști, organizatorii fiind Asociația Studenților Timoceni în parteneriat cu Bibliotecă Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, Consiliul Județean Dolj și cotidianul regional “Cuvântul Libertății”. Tema dezbătută a fost „Obiceiurile și tradițiile românilor din Valea Timocului și Banatul Sârbesc”, asta după ce lunile trecute s-a discutat despre istoria și localizarea românilor în Șerbia. Invitații speciali ai dezbaterii de vineri, 26 aprilie, au fost europarlamentarii români, Elenă Băsescu și Marian Jean Marinescu. De asemenea, a fost prezent la dezbatere și
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
de la Negotin pentru această dezbatere și cu lacrimi în ochi a cerut pentru a nu știu câta oară ca tară muma să nu-i părăsească acum pe românii din Valea Timocului. Obiceiurile și tradițiile românilor din Valea Timocului și Banatul Sârbesc au fost principalele teme abordate la cea de-a treia dezbatere din cadrul campaniei de cunoaștere a românilor de pește Dunăre, ” Învăța despre românii din Șerbia”. Prezența la eveniment, Elenă Băsescu a arătat că în calitate de europarlamentar a abordat subiectul în numeroase
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
păstra identitatea culturală. Tehnologia modernă își pune puternic amprenta asupra tinerei generații, ea neavând acces la mijloacele necesare pentru a-și cunoaște trecutul. Biserică ortodoxă română nu este recunoscută că Biserică tradițională în Șerbia, jurisdicția ei este limitată la Banatul Sârbesc. Astfel etnicii români nu au acces la slujba religioasă în limba maternă. Un rol important în protejarea minorității române din Șerbia îl au și europarlamentarii români”, a precizat Elenă Băsescu. „Aderarea Șerbiei la UE se poate face doar cu respectarea
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
de-a lungul existenței de mai multe decenii a acestei importante instituții de radiodifuziune din Voivodina. 15. ISTORIA MEDICINEI ÎN BANAT de IOSA LOTREAN - Lucrarea monografică a medicului Iosa Lotrean, originar din Sân-Mihai, abordează începuturile și dezvoltarea medicinei în Banatul sârbesc, oferind o mulțime de date despre instituțiile sanitare și cadrele medicale care au pus bazele medicinei și au contribuit la dezvoltarea și avansarea domeniului sanitar în această zonă geografică și la ocrotirea calitativă a sănătății populației. 16. APUS DE RĂSĂRIT
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
unele reguli. Chiar din acest motiv la ediția de anul acesta nu au participat fanfarele din Grebenaț și Voivodinț. Conduc Fanfara ,,Tineretul” din 1995. La toamnă o voi întineri cu membri noi, iar anul acesta am introdus în repertoriu melodii sârbești”, a spus Sașa Mandreș. Dirijorii și fanfariștii sunt de acord că ediția de anul acesta a fost una reușită. Ei spun că lipsa de bani este una dintre cele mai mari probleme în activitatea lor, iar tinerii fanfariști sunt cei
FESTIVALULUI FANFARELOR ,,TROMPETA BĂNĂŢANĂ” [Corola-blog/BlogPost/92840_a_94132]
-
cu copiii, în măsură posibilităților. Sunt bucu ros că am reușit să atrag copiii în fanfară, dar ne descurcăm greu. Intenționez să înființez și o orchestră de copii. Cu siguranță vom participa și la edițiile următoare, cu suite de melodii sârbești și românești”, a afirmat Sava Baniaș, dirijorul Fanfarei ,,Ion Creangă” din Doloave. Ionel Anca, dirijorul fanfarei ,,Privighetoarea codreanului” din Pârneaora, consideră, în schimb, că acesta nu a fost un moment potrivit pentru organizarea fe stivalului: Nu sunt mulțumit cu organizarea
FESTIVALULUI FANFARELOR ,,TROMPETA BĂNĂŢANĂ” [Corola-blog/BlogPost/92840_a_94132]
-
din Reșița cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în peste 200 de exemplare și circulă în țară și străinătate. Se bucură de aprecierea unor importanți colaboratori din Bocșa, Reșița, Caransebeș, Timișoara, Lugoj, Cluj, București, dar și din Banatul Sârbesc, Germania, SUA. Prin rubricile permanente deținute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, național și internațional), activități literare, sportive și educaționale, arta, profesionalismul, talentul și excelența. Este una dintre cele mai frumoase „întâmplări” culturale ale bibliotecii. 15 ani. E mult
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
este de presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
curioase. Între timp, cât ne îndepărtam de mal, musafira mea s-a făcut comodă în prova bărcii, și-a aruncat sutienul inutil în fundul genții de plajă, confecționată dintr-un pai exotic, împletit frumos și viu colorat, piesă achiziționată de pe piața sârbească clandestină, după cum am aflat mai târziu. Albul sânilor acoperiți cândva de cupele sutienului, contrastau cu roșul aprins al zonelor expuse și arse de razele puternice ale soarelui de mai. Pulpele înroșite, începeau s-o usture și ca o mângâiere, își
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
indiferenți, sînteți niște străini pentru mine, cu toate că îmi purtați numele. Nu credeți că ar fi cazul să vi-l schimbați? Și mă miram eu de ce nu vă iubea nimeni din rudele mele, nici Lică, nici Dia și nici măcar Măriuța din Sîrbești, mătușa mea, soția unchiului Miron. Dar nici măcar nu trebuia să vă pomenesc aici. Nu știu de ce am făcut-o. Probabil că am nevoie să-mi amintesc de toate aceste amănunte mizerabile, ca să mă eliberez de ele și să-mi construiesc
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
informare, avocatul a rostit cu o undă de regret în glas: „Oooo, cum n-am știut asta?!” Ca să ajungă în Iugoslavia el se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. După primele minute de conversație, intuind caracterul puternic și cinstit al lui nea Mitică, l-a bătut pe umăr și i-a spus zâmbind: „Auzi, tu, de-acum, mie să-mi spui unchiule, iar eu îți voi spune nepoate. Nu
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
scaunele și chiliile de pustnic .În aceste chilii ,,Karoulia''se duce cel mai greu și dur mod de viață al monarhismului ortodox. Din totalul de 29 de mânăstiri ,17 sunt elene, una este rusească, una este bulgară și una este sârbească. Numărul total este stabilit prin lege. Azi nu mai e posibil de a se creea noi mânăstiri, dar nici nu e permis de a fi reduse cele existente. Conducerea este formată din cei 20 de reprezentanți ai mânăstirilor ,care alcătuiesc
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
de pirați ,după care s-a reconstruit după modelul original. La reconstruire a fost ajutată de țarul Alexandru al Rusiei.Printre importantele tezaure ale bisericii se numără Crucea Poulcheriei și un vitraliu din sec.al VII-lea. Mânăstirea CHELANDARIOU Mânăstirea sârbească Chelandariou se află la două ore de mânăstirea Esfigmenou,la o altitudine de 50 mtr.ascunsă în vegetația zonei.A fost fondată la sfârșitul sec.XII-lea de către regele sârb Stefan Nemania și fiul său Ratsko care s-a călugărit
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
ș.a. ■ Colaborator: Radio R România (Nürnberg), Radio Prodiaspora (Ecaterina Cîmpean, Stüttgart), Radio Club XXL Elenă Toma (Pitești), Radio Vocea Sufletului (București, Daniel Roxin). Prezent în dicționare și antologii: ■ Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, Boris Crăciun, Ed. Porțile Orientului, Iași - 2011; ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
iulie 1910. Craiovenilor Doina le întoarce vizita în același an, la 7 noiembrie, bucurându-se de o primire călduroasă 180. Se continuă, apoi, spectacolele în Banat prin concertele prezentate în 1908 și 1911 la Orșova, în 1912 la Costei ( Banatul Sârbesc) și la Oravița, în 1913 din nou la Oravița. Vestea venirii fraților din Romănia- consemnează ziarul Drapelul 181- a străbătut cu iuțeala fulgerului până la cel mai sărăcăcios cătun de pe bogata albie a Carașului, ducând cu sine fiori de bucurie. Satele
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
să prezinte interesele naționale, la curtea imperială de la Viena. Insuccesul acestei prime misiuni diplomatice nu-l va descuraja, trecând din nou în plan confesional ofensiva politică. Visul său din tinerețe, reînființarea mitropoliei ortodoxe a Ardealului, independentă și egală cu cea sârbească este acum noul mobil al eforturilor sale diplomatice. Toată activitatea organizatorică și educațională îi va fi răsplătită în 1857, când primește încuviințarea împăratului de a colecta fonduri, pentru a zidi la Sibiu, o nouă biserică ortodoxă, viitoarea catedrală mitropolitană. „La
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
din trei câte avea. Toate erau case cu etaj, aveau prăvălii sau birouri pentru afaceri la parter, iar sus se aflau spațiile de locuit. De la balconul casei noastre vedeam Dunărea până hăt departe în amonte și aval, și tot malul sârbesc, ceva mai înalt și frumos înverzit. Și multe alte case erau în Orșova, o mândrețe, pe toate le-au culcat la pământ afurisiții, când cu hidrocentrala lor, de ne-au cocoțat să locuim pe un deal, mereu în pericol aflându
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
au început să caute rămășițele omenești, înainte de a fi înghițite de ape. Am vrut să le ofer și eu o mână de ajutor și mi-am trimis subalternii cu barca de salvare în larg, dar ăia mi-au înjurat în sârbeasca lor oamenii și nu numai pe ei, ci și întregul neam românesc, pe care-l voiau, după câte înțelegeam din spusele și gesturile lor, nimicit de pe suprafața pământului, și i-au alungat pe cei trimiși de mine cu armele întinse
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
nimănui. Așa că ancheta a trenat, a tot trenat, cred că Avender și-a pus în mișcare toate pilele și relațiile pe care și le făcuse în capitală înainte de a reveni la Orșova pentru a ieși basma curată, cu toate că și partea sârbească a deschis o anchetă și cerea insistent colaborarea noastră, asta până când a izbucnit războiul împotriva lor pe la începutul lui '41. De atunci, nimeni nu și-a mai bătut capul cu cele întâmplate. Iar Avender s-a căsătorit cu femeia aceea
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]