1,226 matches
-
ROMII NU S-AU AUTO-DENUMIT GAVAONI NICIODATĂ ÎN LIMBA LOR. Se pare ca gavaonii și-au păstrat conștiința identității etnice de la 1511 până la 1634. Atunci un alt document consemnează autonimul gavaon covaci, iar în 1636 apare încă o dată sub forma sălaș de gavaoni (5). Dacă țiganii gavaoni fierari/covaci își aminteau încă numele lor la 1636, asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
între 1400-1432) dreptul de a practica meseria fierăriei? Tot ce este posibil, iar dacă este așa, atunci înseamnă că gavaonii sunt țiganii atestați că robi la mănăstirea Tismana la 1385. Alexandru cel Bună dăruia și el mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de țigani și 12 de tătari. Expresia ȚIGAN DE VATRA este folosită ca AUTONIM de mulți țigani care nu stiu limba români. Vatra este partea forjei în care se depozitează și se arde combustibilul, partea inferioară a interiorului unui cuptor
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
un tezaur cosmic, strălucitoare limane, Unde sufletele pot găsi edenul pierdut, Din care odinioară au căzut, Făcându-le să se lase pradă amintirilor multe, Care au provocat bucurii tăcute. Stea profană Încă de la începutul veacurilor străbune, Fărădelegea și-a făcut sălaș în inimile ființelor muritoare, Ca o ciumă ce-a omorât mii de suflete nevinovate. Stea profană scapă de-a ta nelegiuire Și-ți îndreaptă a ta cale. Mânia, crima și nedreptatea au întunecat spiritele curate ale pământenilor, Lăsăndu-i în amarul
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ne înălțăm de sub noi. / În vrejul zborului, / nu mai auzeam suferința pașilor care coborau încă”. (Întrebări și răspunsuri, p. 13) Singuratic și interiorizat, totuși dornic să cunoască lumea și pe semeni, Dorel Sibii, plonjează din când în când într-un sălaș tainic găsind de cuviință să facă un Popas în strigătul ochiului „În strigăt mi-am făcut popas,/ în mal înfipt mi-e ochiul viu,/ mă voi trezi ca sub un batiscaf / acoperit de pleoapă mai târziu. / Iar cei ce-mi
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
2, Microhidrocentrala (MHC) Taia; ... c) Fostele cabane forestiere de pe: Valea Făeragului, Valea Grădiștei, Valea Rea, Valea Anineșului, Valea Albă, Valea Luncanilor, Valea Streiului, Valea Jigoreasa; ... d) Cantoanele silvice și observatoarele de vânătoare; ... e) Stânele sau construcțiile pastorale, adăposturile sau sălașele folosite pentru paza animalelor domestice; ... (2) Pe teritoriul PNGM-C și al ariilor naturale protejate administrate de APNGMC construcțiile civile, industriale și agricole, indiferent de beneficiar și/sau proprietarul terenului se vor realiza doar în conformitate cu prevederile Planului de Urbanism Zonal
REGULAMENT din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283368]
-
Gaura Oanei, Peștera Țepoasa ... ii. Peșterile de pe Valea Cerbului ... iii. Peștera Izvorani și Cascada de pe Valea Cheii ... iv. Avenul din Tecanul Rotund ... ... b. Monumente și situri arheologice b.1. Clasificate: i) Turnul Crivadia - Cod HD-II-m-A-03304 ... ... ... 2.4. Așezări umane - sălașe dispersate ... 2.5. Căi de acces - Drumul forestier Valea Jghiabului care pleacă din localitatea Crivadia de la intersecția cu Drumul Național 66; din Drumul Național 66, Dealul Băniței, pe Drumul Forestier Valea Purcarului, cu ramificație pe Valea Gura Teii. ... ... 3. Complexul
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Galeria Activă și a înaintat o propunere în acest sens autorității centrale. Declasarea nu a fost însă aprobată până în prezent de autoritatea națională. În cazul în care se va aproba, Galeria Activă va deveni rezervație naturală. ... ... ... 4.4. Așezări umane: sălașe dispersate. ... 4.5. Căi de acces - din Drumul Național 66 pe Drumul forestier Valea Jupâneasa și Drumul forestier Valea Jigoreasa ... ... 5. Costești - Cetățuia - Blidaru 5.1. Limite: Limita sudică: din borna 356 urcă pe Pârâul Blidarului pe limita u.a. 123 prin bornele
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
în capete, unde nu ajungeau valurile de foc vărsate necontenit unul către altul de craterele precum două guri de iad ale celor două creste, trăiau animale misterioase, fantastice cum nu mai existau în nici un alt loc de pe pământ. Își aveau sălașurile prin văgăuni și peșteri tainice, lei albi și de alte culori cu două cozi și două capete, grifoni înaripați, unicorni albi, lupi albi cenușii, negri extrem de fioroși, șacali și alte specii nemaivăzute în alte părți ale lumii. Pe culmile sudice
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
unde el o însoțise pe mama sa, regina Dozuk beghi, creștină nestoriană și una din soțiile marelui han mongol. Lupul alb trăia doar în Muntele Sacru, era bine știut acest lucru și cine știe cum de ajunsese pe câmpia mongolă departe de sălașul său. Tolui, călărea un armăsar pursânge arab, fiind însoțit doar de șoimul preferat, Săgeata de Argint și zărind lupul acela îl rănise ușor, săgetându-l. Animalul simțindu-se hăituit, alerga căutând scăpare spre sălașul său din munte, astfel prințul era
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
ajunsese pe câmpia mongolă departe de sălașul său. Tolui, călărea un armăsar pursânge arab, fiind însoțit doar de șoimul preferat, Săgeata de Argint și zărind lupul acela îl rănise ușor, săgetându-l. Animalul simțindu-se hăituit, alerga căutând scăpare spre sălașul său din munte, astfel prințul era sigur urmându-l că-l va conduce acolo unde dorea să ajungă, adică la poalele muntelui de foc, dincolo de granița ce separa ținuturile marelui han mongol și împărăția regelui creștin al kara-kitaienilor și naimanilor
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
foarte mulți sunt înclinați să admită explicația cu ungurescul sziget=insulă. De parcă până la pătrunderea ungurilor în Ardeal, respectiv în Maramureș, locuitorii din zonă n-ar fi avut harul necesar să perpetueze vechile denumiri dacice și să-și boteze inspirat noile sălașe! Unii, nu prea mulți, înclină spre rutenescul „sihot”, termen utilizat în vechime pentru loc de târg. Întrebarea în acest caz este următoarea: Cum cuvântul târg este cu certitudine mai vechi decât „sihot” și cum influența ruteană la vremea respectivă era
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
CĂLĂTORULUI GRĂBIT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Viitorul tău, călător grăbit, ți se petrece Astăzi, poate chiar în mare parte Ți s-a și petrecut deja, Împrumuta dorința prezentului din sălașul vieții Tot ce-ți face plăcere făurește și nu-ți Fă planuri fără capăt. Pavează drumul tău cu vise și speranțe Să nu cumva să cazi, crezând că moartea Îți va aduce doar o ultima zi, Te-nșeli, ea te
BALADA CĂLĂTORULUI GRĂBIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379151_a_380480]
-
decât cei mai înalți copaci, măturând țărmurile până departe pe uscat. Se mai povestea că palatul lui Algus este plin de bogății neînchipuite și nepăzite, pentru că nimeni nu ar fi putut să găsească vreodată locul în care a fost ridicat sălașul regelui. Ei, dar oamenii inventează mult pe seama lucrurilor pe care nu le cunosc! Algus era un rege bun, după părerea viețuitoarelor oceanului. Puțin cam repezit, se mânia iute, ce-i drept, dar era un stăpân inimos, corect și mai ales
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
părerea viețuitoarelor oceanului. Puțin cam repezit, se mânia iute, ce-i drept, dar era un stăpân inimos, corect și mai ales un bun gospodar, ceea ce conta cel mai mult în lumea apelor. În regatul său, nu exista nici o viețuitoare fără sălaș, iar regulile oceanului făceau ca toate lucrurile să meargă așa cum trebuie, spre mulțumirea tuturor. Algus avea o mândrețe de fată, pe nume Anemona, cu ochii verzi precum ierburile de pe fundul oceanului și păr bălai precum nisipul ce se strecura printre
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
hotărâră să se despartă. Steluța avea să se întoarcă în palatul regelui, să îi relateze acestuia discuția dintre Coral și Valkan, iar Perluță avea să o urmărească pe bătrâna prezicătoare în continuare. Căluțul de mare nu așteptă prea mult în preajma sălașului bătrânei, că aceasta apăru curând purtând o pelerină cu glugă care îi acoperea fața și un coș mare pe braț, înotând grăbită printre stâncile unui defileu care se deschidea în preajma lanțului muntos subacvatic din locul în care fusese răpită Anemona
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Aș vrea să fiu măcar o vară stâncă... M-ar bate vânturi aspre și cu ploi dar aș gusta și-o liniște adâncă departe de-orice freamăt dinapoi. Aș fi refugiu poate pentru ciute sau pentru flori de colț ferit sălaș. S-ar așeza pe piscurile-mi mute mulți visători veniți de la oraș sau de aiurea, toți avizi de soare, de cățărări, de verde,de ’nălțimi, toți dornici să-aibă lumea la picioare, stăpâni să fie pe împrejurimi. Stâncă să fiu aș
DE NECLINTIT de AURA POPA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380512_a_381841]
-
Iubiți tot ce ați venerat! La început admiram cerul, Fiind atât de-apropiat De omul ce-ascundea misterul Căderii sale în păcat. Dar rușinat de a lui fapte Cerul s-a-ndepărtat ușor Spre Calea unde curge Lapte Și e sălașul sfinților, Lăsând pământul agoniei În mâna omului pervers Născut din patima mândriei, Iubind numai din interes. Și-a construit meschine chipuri De idoli zilnic venerați: Minciuna, lăcomia-s VIP-uri Și Zeii lui încoronați. Citește mai mult Păcatul originarDin cele
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
a schimbatNimic din marile îndemnuri:Iubiți tot ce ați venerat!La început admiram cerul,Fiind atât de-apropiatDe omul ce-ascundea misterulCăderii sale în păcat.Dar rușinat de a lui fapteCerul s-a-ndepărtat ușorSpre Calea unde curge Lapteși e sălașul sfinților, Lăsând pământul agonieiîn mâna omului perversNăscut din patima mândriei,Iubind numai din interes.Și-a construit meschine chipuriDe idoli zilnic venerați:Minciuna, lăcomia-s VIP-uriși Zeii lui încoronați.... IX. SCUTUL ANTIRACHETA SI SATELITII, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
mângâierea viselor din noapte, Ce tainic peste ele mă-nsoțesc. Și-n depărtările albastre ce-ntretaie Întinsul mărginit de frământări, Zăresc prin geana zorilor ițite, Corabia, ce mă poartă peste mări. Alerg spre cheiul de la miazănoapte Unde durerea n-a aflat sălaș, Să mă îmbarc pe arca nemuririi, Unde mereu sunt ultimul vâslaș. Referință Bibliografică: Ultimul vâslaș / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă ... Citește mai mult GERMISARA, IZVOR DE POPOR(Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor,În “Valea Spurcăciunilor”:Soldați romani n-aveau curaj,Să intre în al lor sălaș!Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zorși-așa a apărut, tataieVestita Thermă Dodonae.Dar nu oricum, o apă caldă... XIII. CLUBUL PENSIONARILOR LA "MAJORAT", de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Duhovniciei Ortodoxe, în cel mai mare Împărat și Profet al Cosmosului din toate timpurile în spatele Căruia răsare veșnic Împărăția cerurilor pentru pământenii chemați și aleși să urce suișul mistic spre Aștrii Dorului mântuirii. Toate înfăptuirile supreme ale pământenilor își au sălașul în Cuvântul și Dragostea lui Iisus. Puterea cuvântului Mântuitorului este unică, regală, divină și mântuitoare, ce înnobilează Adevărul Însuși, Care este Hristos-purul și unicul Adevăr. Dacă, Hristos și Adevărul nu ar fi Una și aceeași Persoană dumnezeiască, ci ar fi
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
autoarei arderea în poezie), că și după finalizarea acestei „bătălii”cu „demonii amintirilor”, respectiv după finalizarea unui nou proiect editorial, doamna Valentina Becart (Bișog) nu va putea semna vreun tratat de pace cu inamicul, ci doar un armistițiu, căci în sălașul ascuns al ființei sale nu s-a risipit starea de răzvrătire, răzbătută afară, pentru cititor, din povestirea „Dincolo de prag, ea: “Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat discret... într-o ființă atât de
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
fi fost și mezinul, nu s-ar mai fi temut atât de necunoscutul ce-o atrăgea pe mamă-sa! Izbăvită de durere prin adierea de somn, Anyu ieșise de la fereală. Privea la coada de vulpe ce-o agățase în vârful sălașului încropit, cu gândul că-l va umple de haz pe copil când avea să o vadă. Brusc fu covârșită de un simțământ. Nu mai erau singuri! Întoarsă pe jumătate, văzu o fiară în două picioare! Își luă seama. Atiqtalik - mama
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
și lui tare dragă fata împăratului, cu toate că Mustață-Sură îi pricinuise numai supărări. Castelul de Fier era construit sub pământ, în mijlocul unei păduri și nimeni nu îi putu spune grădinarului în ce direcție să o apuce pentru a reuși să găsească sălașul vrăjitorului. Tocmai când era pe cale să își piardă nădejdea de a afla drumul pe care trebuie să o apuce, de piciorul său se agăță un scai vinețiu. - Eu cunosc Pădurea Întunecată! M-am rostogolit de câteva ori pe acolo și
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]