1,039 matches
-
ea ce-i mai deschide și ăluia poarta! Sau: -Văzuși Dumitre, pe fătuca cea mică a lu ”Neculai, se ducea cu două găleți de apă de la fântână, la țața Maria, a dân deal, că e bolnavă de vreo două zile, săraca, și copii-s duși cu treburi pă la București, vin abia poimâine, suflet milos, alam de mama ei...bine o s-ajungă, după inima pă care o are! Ori: -O văzui pă asta a lu” Neculai,...ori cum o cheamă?....a
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
să-mi facă ceva ,dar... mortul de la groapă nu are cum să se întoarcă. Și e din ce în ce mai nervos, de parcă eu aș fi de vină ,trântește și bufnește și-mi reproșează într-una că umblu te miri pe unde, iar eu săraca...vai de mine ! Parcă și-o lacrimă de disperare, că e atît de „vai de ea ” își face loc peste machiaj. Înțelegea acum de ce-a venit,nu lipsea ceva atât de important din cartea lui de muncă ,lipsea ceva
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
un bărbat, care rămăsese văduv cu 5 copii, patru băieți și o fată, să o pețească pe mamă-sa. ”-Floare, m-a trimis Ion al Chirei, zice că ar vrea să se însoare, i-ar plăcea de tine, că ești săracă și ai putea muncii. Copilul să-l lași la mă-ta, nu te vrea cu copil, că are el cinci și poate îi mai faci și tu, că ești tânără. -Țato, spune-i, că eu de copil nu mă despart
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
naște iar noi suntem o mare făcătură a lui Dumnezeu cu mâinile amândouă ne ridică și ne adună ne fărâmă și ne lipește sanchi criteriu obsedant de fericire se vinde la poarta muzeului fire poetice deșiră o scară tot scrie săraca la cuvinte crezând că face poezie uite am furat câteva cuvinte atunci n-a contat m-am descompus din întuneric și-am ridicat în jurul genunchilor rugi de iubire de parcă .... trupul meu nu cunoștea sângele Referință Bibliografică: moartea face cu mâna
MOARTEA FACE CU MÂNA...NEBUNA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372737_a_374066]
-
stradă lăturalnică și văd o prostituată pe marginea drumului. Amândoi exclamă deodată: Uite o prostituată ! În gând, unul își zice: „Vai de capul ei, în ce hal a ajuns, nenorocita ! Iadul e al ei!” Celălalt își spune în sinea lui: „Săraca, cine știe ce necazuri au împins-o în starea asta. Doamne, iart-o și ajut-o să-și revină în sine!” Amândoi au spus același lucru, numai că NON EST IDEM QVI DUO DICET IDEM (nu e același lucru când doi spun același
1 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373282_a_374611]
-
ăi care începeau să se umfle și să pută de căldură. Mi-a povestit că le bucea sângele pe nas și pe gură. De-aia a leșinat, de n-o mai puteam pune nici eu pe picioare, cu atâtea leacuri. Săraca de ea, nu mai are pe nima în afară de noi! Gheorghe rămase tăcut. Descinse de pe burtă funia din betelii de tei, anume adusă pentru legat brațul de lemne de foc, ca să le ardă în seara aceea, și le legă strâns, să
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
Trec prin mine-atât de amplu toate zilele din an Este tot ce sunt și am că-s normală, pur și simplu Haina care azi mă-mbracă e cuvântul ce mă scrie Deșirată cum mă știe și-i cuminte de săracă Simplă sunt, nu port zorzoane de când mama m-a făcut Mi-a legat în așternut chipul maicii din icoane. Eu. Referință Bibliografică: Pur și simplu / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1535, Anul V, 15 martie 2015. Drepturi
PUR ȘI SIMPLU de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379641_a_380970]
-
ceea ce am să vă povestesc. Nea Ilie Firfirică, din Izvoru, cam drojdea. Sugea din sticlă, mătrășea pahare pline cu zeamă de prune și cu spirtoase și foarte rar îl vedeai neagheazmuit. Era roșu și vesel tot timpul. Marghioala, muierea lui, săraca, îl mai certa: ‒ Nu mai bea, mă, fir-ai al Nu-știu-cui cu limba ta, că mori! ‒ Fă, năroado, îi răspundea el vesel, păi când o fi să te ia Dracu’ te ia și din brațele lu’ popa! A murit ei
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
Ce mă fac eu acuma fără tineeee?! Aoleooo, Ilieee al meu! Cum te înțăpenii moartea pă tineeee?! Cum semeni tu acuma cu Ecaterina Teodoroiuuuu?!... După ce i-au luat seama mai bine mortului, toți cei prezenți i-au dat dreptate Marghioalei. Săraca de ea! Referință Bibliografică: CA ECATERINA TEODOROIU -proză scurtă umoristică- / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
controverse pe probleme de procedură ori a intervențiilor unor avocați cu tupeu, judecătorul își făcea timp să privească din când în când spre femeia de pe scaunul așezat în mijlocul sălii. „Oare va avea putere să reziste până la final? E bolnavă rău, săraca, dar e și în vârstă... Cred că moartea soțului și treaba asta cu succesiunea au cam doborât-o. Oare s-a împăcat cu toți copiii? Le-a dat tot, în afară de partea ei... Era unul care a reclamat ceva... cred că
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
mereu în brațe mă ținea, Cu poezii lungi din memorie Și cu cântece mă dezmierda. Ea mereu îmi recitea poveștile Ce le iubeam atât de mult, Și își depăna amintirile Ce îmi plăcea să le ascult. Așa bătrână a ajuns săraca Și cu probleme și cu dureri, De ce e așa de cruntă viața? Aș vrea să mai fie în puteri! Mă uit la mama cum îi seamănă Și-aș vrea să nu-i semene deloc! Să nu pot face asemănarea Între
BĂTRÂNEȚE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362259_a_363588]
-
ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă, Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață, De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față? Citește mai mult O, mamă, câte griji porți zilnic tu
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă,Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață,De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față?... XXXI. INVAZIA MAIMUȚELOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr.
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
o să stau la Internat , cu Maria lu Culea, o stii... -Lucico, Lucico.... -Poate ne ajută si nenea Ion...mai incercă timid fata... -Ooofff, maică...... -Da ,de ce să rămîn cu 8 clase, mamă ? Știi că eu vreau să fiu profesoară! -Of, săraca de tine !... Dacă trăia taică-tău ,Lucico....dacă trăia.... ............................................................................................... Tristețea îi cobora capul în pămînt și sufletul se zvîrcolea ca un pește pe uscat.Piciorele îi erau grele și parcă tot trupul i se făcuse mic .Simțea cum descrește și
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
al României are aproximativ 20.000 de km2, din care: ape maritime interioare - 753 de km2, marea teritorială - 4.487 de km2, zona contiguă - 4.460 de km2 și zona economică exclusivă - 10.300 de km2? Marea Neagră este o mare săracă în insule, având un țărm puțin dantelat? Cea mai importantă insulă este Insula Șerpilor, iar cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea? Grigore Antipa (1867-1944), a fost membru al Academiei Române și întemeietorul școlii românești de hidrobiologie și ihtiologie? În anul
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de cafea, de-o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui, pentru că niciodată nici n-ai știut ce înseamnă de toate... Crede-mă, te-ai chinuit o viață întreagă să te prefaci că nu ești săracă, umilită și speriată... Ar fi bună regalitatea? De ce ar fi bună? De ce n-ar fi bună? Costache: Bun, bun, dar, în definitiv, au fost sau nu aleși de popor? Octav: O, Doamne, tata, dacă tot mai crezi că poporul știe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de cafea, de o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui pentru că niciodată nici n-ai știut ce înseamnă de toate... Crede-mă, te-ai chinuit o viață întreagă să te prefaci că nu ești săracă, umilită și speriată... Marieta: (Octav a spus adevărul și totuși...) Da..., bine..., să zicem că... dar măcar eram cu toții la fel... în aceeași oală... Octav: Nici măcar atîta, mama... Pentru că cei care ne învățau ce bine e, ce rațional e, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
agață tâmp de coșcoveala de peste iarnă și rămân aproape nemișcate când le iau În palmă. Mai Încolo, câteva curajoase „maica domnului”, ce-și poartă mândre punctulețele roșii pe spate („să nu cumva să le omori, că e păcat”, mă atenționa săraca bunica), ies năuce din țărâna Încă umedă. La mai puțin de doi pași, o pojghiță de gheață mai stăruie să țină captive un șomoiog de fire din iarba anului trecut. Zăpada de pe acoperiș se topește Încet-Încet, iar timpul este măsurat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Republica Coreea după anul 1965 nu puteau să nu atragă atenția și chiar interesul țărilor socialiste (la nivelul anului 2007, Republica Coreea, o țară cu o populație de cca 50 de milioane, cu un teritoriu de 98.000 km2 și săracă în resurse naturale, a ajuns să fie a 11-a putere economică a lumii și să aibă un comerț exterior de peste 700 miliarde de dolari SUA, din care 357,1 mild. dolari la export și 343,5 mild. dolari la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care o dezvoltă și pentru nivelul pământesc de vârstă pe care-l ating. Orice discuție despre bani va trebui să aibă la bază asemenea constatări. Numai așa vom putea înțelege în mod corect de ce aceste națiuni sunt bogate și altele sărace, de ce unii oameni sunt bogați și alții săraci, de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței și nu confuzia conștiinței. Andrei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
voie... Pentru tine, vistiere, N-o să rămân eu în urmă și-o să dărui o avere, Însă... să ferească sfântul, s-ar putea ca tu să mori Făr' ca de l-acea femeie să ai vrun moștenitori; Tu bogat și ea săracă nu se-ntîmpl-ades în lume; Sigur că n-ai vrea femeia care poartă al tău nume Să trăiască-n sărăcie... Uricare, vino-ncoace, Un înscris cu-atîția martori este bine a se face... Ca-ntîmplîndu-se visterul ca să moară vreodată Văduvei care rămâne va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
proces și privită conceptual, globalizarea are propria evoluție, nu ușor de identificat, după cum au încercat proglobaliștii, transformativiștii și scepticii să demonstreze, fiecare fiind numai parțial convingător; iv. comportamentul, imprevizibil în mare măsură, al țărilor în curs de dezvoltare, al celor sărace (încadrate în sintagma „Lumea a treia”, sau țările „ratate”); v. exemplul țărilor emergente al căror cuvânt va avea greutate din ce în ce mai mare în politică și economia Terrei. Este propusă și soluția de a elimina din incertitudinile de mai sus asupra viitorului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în dialect (mai întâi în dialectul friulan, apoi în cel roman). Nu aveam nici un ban în buzunar și mergeam cu bicicleta. Și toate astea până la treizeci și ceva de ani. Nu era vorba doar despre sărăcia tinereții. Iar în toată lumea săracă din jurul meu, dialectul părea destinat să nu dispară decât în vremuri atât de îndepărtate, încât păreau abstracte. Italienizarea Italiei părea că trebuie să se bazeze pe un amplu aport de jos în sus, pe un aport dialectal și popular (și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Bine ai venit la Londra. — Londra e atît de lipsită de gust de la o vreme, spune cu dispreț. Atît de insipidă. Și ea cum crede că e? Acum Îi pute și Londra. Mda, mai ales regina, zic. Habar n-are săraca. Fără să mă ia În seamă, Elinor se duce la un scaun și se așază pe marginea lui. Mă cîntărește din priviri cîteva clipe, fără nici o expresie. — Rebecca, am Înțeles că ați renunțat la medicul pe care vi l-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care Procopius îl combate pe Proclus sînt îndoielnice), și cîteva scrieri ce nu au conținut religios, ci retoric. E vorba de o culegere de Epistole (în total 163), interesante pentru că ne ajută să cunoaștem bine cercurile intelectuale din Gaza, dar sărace în conținut: elogii aduse retoricii și filozofiei, scrisori de consolare adresate unor prieteni, recomandări pe lîngă puternicii zilei și alte teme similare. După cum afirmă Fotie (Biblioteca, cod. 160), Procopius ar mai fi scris o Metafrază a unor versuri de Homer
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]