657 matches
-
la un unghi de aproximativ 90°; Locul de bătaie este pe perpendiculara prăjinii și sub punctul de apucare cu mâna de sus, sau cu 15-25 cm înapoia acestei perpendiculare. Îndoirea prăjinii se face prin acțiune de tracțiune - împingere în care săritorul apasă cu brațul stâng perpendicular pe prăjină, îndoit sub unghi de 90100°. În același timp, pe fondul deplasării trunchiului înainte, brațul drept exercită o tracțiune de prăjină către jos. Importantă este prehensiunea planului anterior al corpului, care este arcuit de la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o tracțiune de prăjină către jos. Importantă este prehensiunea planului anterior al corpului, care este arcuit de la mâna dreaptă până la piciorul stâng. În faza de sprijin a săriturii, structurată pe trei momente se urmărește: * propulsarea înainte, prin balans a sistemului săritor prăjină; * continuarea acțiunii asupra prăjinii, pentru amplificarea îndoirii; * proiectarea la o înălțime cât mai mare a C.G.G. valorificând efectul de extindere al prăjinii. Desprinderea și trecerea în atârnat are scopul de menținere a vitezei, realizare a amplitudinii acestora și trecerii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pieptului și se realizează, în principal, prin efortul musculaturii scapulare. Faza are ca efect pendularea întregului corp în sus către prăjină pe o axă de rotație ce coincide cu cea a umerilor. Această fază se termină în momentul în care săritorul este în poziție verticală, cu picioarele în sus și brațele întinse atârnate de prăjină. Pe parcursul acestei faze subliniem că există două momente distincte: răsturnarea-gruparea și avântarea picioarelor către verticală. În timpul răsturnării grupării, acțiune ce trebuie efectuată cu mare viteză, la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Elasticitatea mare a acestui aparat determină un zbor înalt care permite executarea combinată a salturilor cu sau fără întoarcere. Plasa elastică se folosește pentru însușirea unor elemente acrobatice de dificultate mare și pentru educarea coordonării. Este întrebuințată și în pregătirea săritorilor în apă, a patinatorilor, schiorilor care practică schi acrobatic, aviatorilor și parașutiștilor. Exercițiile laplasa elastică educă atenția, curajul, autocontrolul, stăpânirea de sine. Plasa elastică este un aparat confecționat din metal, alcătuit din rame dispuse în dreptunghi și stativ sau picioare
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
a fost trecută cu spatele, procedeul răsturnare dorsală devenind cel mai folosit procedeu. Richard Fosbury, cel care a trecut prima dată ștacheta folosind acest procedeu, a devenit campion olimpic cu o săritură ce măsura 2,24 m. În 1984, toți săritorii adoptaseră stilul Fosbury. Însă cel care și-a perfecționat tehnica și deține recordul mondial (2,45m) din 1993 este Javier Sotomayor. A fost un fenomen interesant și în evoluția probei de săritură cu prăjina. După ce prăjina din lemn a fost
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
observa că încălțămintea este diferită de la o probă la alta, ca rezultat a ani și ani de cercetare. Unde ne va duce în final tehnologia? Vom vedea pantofi cu cuie antigravitaționali pentru alergătorii de viteză sau pantofi cu arcuri pentru săritori? Sau pantofi inteligenți echipați cu cipuri care să stocheze informații, minimotoare, senzori și baterii pentru a regla amortizarea, a adapta greutatea corpului sau lungimea pașilor? Doar timpul va răspunde la această întrebare... Să sperăm însă că Jocurile Olimpice își vor aminti
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
practică acrobatică, aeriană a asaltului, celor care țineau de modurile tradiționale și notau evenimentul „catapulte de bâlci”. Se știe, ceea ce a adus sub aspectul conjugat al inovației tehnologice sensibilitatea publicului și exigențele spectacolului sportiv: atletul rapid și ușor a detronat săritorul robust de altădată. Această dezbatere este dublă emblematică. Ea arată cât de persistentă este, de-a lungul anilor, o anumită idee a forței în sport. Ea anunță ceea ce unsprezece-cincisprezece ani a născut și a explodat: noile sporturi de alunecare în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Sigur, motanul Bubu are și anumite calități, care, poate, ar justifica înălțimea nasului. Numai că acest domn mai mult blană decât trup posedă și suficiente carențe, ceea ce face anevoioasă o atitudine ferm delimitată. Mie una mi s-a părut chiar săritoare în ochi. Spre deosebire de Nana, de Ga- rçon nu mai zic, Bubu nu le are deloc cu limbile străine. De exemplu, atunci când m-am apucat să-i predau lecții de limba română, strigând „pis-pis”, dumnealui nici nu a întors capul. Nici
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mișcă printre cli- enți, gata oricând să pună mâna și să satisfacă solicitările. Cel mai drag exemplu din multe altele este al turcului Adem, patron al unui mic local din orașul Brive la Gaillarde. Un spațiu nu prea mare, dar săritor în ochi de cum intri în el. Mai întâi îți iese în față patronul; mai apoi îți atrage atenția felul în care e rânduită încăperea. O tejghea pe care stau fel de fel de cupe. Din cele ce se înmânează de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
făcînd astfel ca toți să devie complicii lui”. Nici o judecată nu e însă tîrzie. Reluîndu-i aci „cazul”, îl răzbun pe poet, care n-a trecut examenul (de drept civil) cu el decît după o ultimă și disperată încercare. Cît de săritori sînt scriitorii la nevoie? Cîți l-au ajutat efectiv pe Bacovia în momentele lui grele? Liviu Rebreanu notează în Jurnal la 28 octombrie 1928, că a venit Agatha să-i spună că l-a internat pe poet la doctorul Gheorghe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Răspunsul: biblioteca e închisă! Nina a întrebat, la rîndul ei, pe d-na Marina Ionescu și pe alte „cucoane” de la Catedra de Franceză, dar degeaba: nimeni n-a auzit de această autoare! Am apelat, apoi, la Nicu Nicolescu (de obicei săritor, amabil). Nu poate să meargă la Biblioteca Academiei fiindcă o veghează pe maică-sa, care e grav bolnavă. Dacă aș însuma minutele de convorbiri telefonice cu unii, cu alții, ar fi peste 30. Azi m-am hotărît să mai fac
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
filmele care au rulat au fost: în data de 3 octombrie, seara de film s-a deschis cu Sfânta frăție a aburului cu agonia (1998), film în regia lui Heikki Kujanpää, urmat de Futuro (1998), regizat de Mika Taanila și Săritorul (2000), de P.V. Lehtinen, cu care s-a încheiat prima seară. Data de 4 octombrie a adus cinefililor Beaivi-Soarele (2000), regizat de Sampo Karpo și Fete bune (2000) care-i aparține Hannei Miettinen Maylett. Călătorie spre lumină (2001) a fost
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
maistru Gheorghe Crețu, venit de pe alte meleaguri să lucreze la fabricile din Frasin. Deosebit de atenți în relațiile lor cu oamenii din toate categoriile sociale, au reușit să-și facă prieteni mai peste tot în Frasin și în țară. Primitori și săritori la nevoie, au făcut în așa fel ca toată viața lor să o închine celor care aveau nevoie de ei. Casa nu le-a fost binecuvântată de copii, însă s-au sprijinit mult unul pe altul și au ajutat pe
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
vacanțe și așa ne am împrietenit. Dar, după un timp, au plecat din Frasin, apoi și din țară, din câte am auzit la Strassbourg. Doctorul Petrică a murit acolo. Nu mai știu nimic de doamna. Erau medici foarte buni și săritori la nevoie, indiferent dacă era zi sau noapte. După ei a venit domnul doctor Ioan Pârlețeanu. El a fost cel care a avut grijă de fata mea pe care am pus o în brațele mamei după ce s-au terminat cele
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cunoscut, le păstrez și eu până azi, respectându-i pietatea de părinte, dar fără vreo emoție deosebită, căci nu mi evocă mare lucru: tăblița, cu semnele mele încă pe ea, și abecedarul. Mă enerva, în cuprinsul abecedarului, figura băiatului vrednic, săritor să-și ajute mama la treburile gospodăriei, căci pe mine mă țineau părinții de leneș: într-adevăr, nimic nu mă deranja și plictisea mai mult decât să fiu solicitat domestic. Chipul băiatului-model, care mă înfrunta ca un reproș, era însă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
el în orașul de jos, dar nu m-am dus niciodată la dânsul acasă - ca să jucăm bile, ne întâlneam undeva, la o râpă între „jos“ și „sus“. Celălalt, de asemeni excelent la învățătură, înalt și slab, extraordinar de bun camarad, săritor, mă invita să patinăm pe Brateșul înghețat (patinele lui erau ceva foarte improvizat, legate cu cârpe de ghetele nici ele prea zdravene), unde se strângeau mulți copii, într-o învălmășeală breugheliană. Odată m-a poftit la el acasă, în cartierul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să facă bine, dăruindu-se cu dragoste statului și cetă țean cum nu erau decât la Sparta. Fruntea senină, aerul liniștit, conversația ușoară și voioasă, cât ar fi de frământat și cu gândul la altele; plin de bună voin ță, săritor, într-un gând cu tine, în timp ce chibzuiește cum să te strivească cu născocirile cele mai infernale, și, oricât de lung ar fi răstimpul dintre uneltirile lui și ur ma rea lor, nu îl stânjenește cu nimic să fie mereu aproape de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sa calitate de profesor de geografie, se deplasa la Școala generală din satul vecin, Perieni, unde a lăsat o frumoasă amintire printre elevi și săteni. Îmi vine nespus de greu să închei strădania atât de onorabilă a acestui frate, omenos, săritor în ajutorul oricui și indiferent la propria-i persoană, care s-a sfârșit în chinuri pe patul de spital, sub ochii îndurerați ai unicului și îndrăgitului său fiu, Nicolae devenit o recunoscută personalitate ca inginer chimist la Moldosin Vaslui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o, preluare din atac 15%o, pase 5%. 5.3.3. Jucătorul de zona 4 (trăgător) Este atacantul de forță al echipei. În economia jocului el are ca principală sarcină atacul, de aceea el trebuie să fie un foarte bun săritor, cu detentă de excepție, care să dea dovadă de o abilitate deosebită în execuția atacului. Există situații în joc în care datorită unor preluări mai slabe, ridicătorul este forțat să-i dea acestuia un pas mai slab, care trebuie rezolvat
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mingea în terenul advers și aceasta atinge salteaua și 3 puncte când mingea cade în interiorul trambulinei adverse. Fiecare echipă are dreptul la maxim 8 atingeri ale mingii în terenul propriu. În acest timp, jucătorul aflat în interiorul cercului din față plasei (săritorul la trambulină), pregătește săritura pentru un atac spectaculos. Orice parte a corpului poate fi folosită pentru a atinge sau lovi mingea. Jucătorii pot atinge mingea cu mâinile o Suprafața de joc și trambulina pentru bossaball Bossaball mixează sportul cu muzica
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
jurnal inedit, transmis de la fața locului, adică să facem un tip de mini-studio de la stadion, să prezentăm știrile direct de acolo. Lucram cu un car de transmisiuni englezesc, dar tehnicienii locali nu erau cooperanți. De obicei, jurnaliștii străini sunt foarte săritori. Tehnicienii englezi făceau ce le ceream, dar nimic mai mult. Operatorul și-a instalat camera, ne-a dat microfonul și am intrat în direct, prezentând jurnalul împreună cu șeful meu. țineam microfonul la mijloc și îl înclinam când spre unul, când
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ambasador al României în Republica Belarus realizat de Cristina Cîrstea I. "Moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi, cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie." Stimate domnule Mihai Baciu, ca parlamentar ați avut șansa să călătoriți în multe colțuri ale lumii... Ați fost și în Apus, dar și în Răsărit... Ați putut face comparații... Cum vă apar aceste "două lumi"? Da, am fost
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
după orice fustă care îi apărea în cale. Dincolo de faptul că moscoviții erau civilizați și culți, ei erau și foarte de treabă, erau oameni calzi cu care era o plăcere să stai de vorbă și, mai presus de orice, foarte săritori la nevoie. Această ultimă trăsătură am găsit-o, ulterior, la mai puțini oameni din Vest. Îmi aduc aminte că pe atunci noi (eu și soția), fiind invitați la rude de-ale ei la Cernăuți, n-aveam voie să mergem la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
domnitorului Vasile Lupu. Îmi amintesc cum am trecut Prutul. Era o mare de refugiați și armată, oameni de toate categoriile sociale, care pe jos, care în căruțe. Tablou tipic unui refugiu. Am avut norocul să avem rude îndepărtate dar foarte săritoare la nevoie, familia prințului Soutzo (Șuțu), care ne-a ajutat enorm. Am avut locuință, tata a avut serviciul ca administrator la moșia lor din comuna Șuțești Brăila. Copil fiind m-am acomodat destul de repede în noile condiții, mai greu a
CRÂMPEIE DE AMINTIRI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ghenadi (născută Krupenski) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1685]
-
așa cum a spus-o Haynes Johnson: "în timp ce camerele de luat vederi se roteau, filmînd rîndurile aclamatoare, soldații care făceau valuri, comentatorul a arătat înspre o frescă pictată pe peretele stadionului. Era înfățișat un vultur năpustindu-se în picaj asupra prăzii. Săritor ca întotdeauna, în timp ce camerele de luat vederi arătau fresca lent, comentatorul a citit tare mesajul scris acolo: "Go Desert Shield, Beat Iraq" (Hai, Scut al Deșertului, bate Irakul)." (Washington Post, 4 ianuarie 1991: A2) Există de fapt conexiuni interesante între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]