1,053 matches
-
în gât. Îți iei oaspeții și îi duci repede spre Poiana Brașov. Dar nu prea mult, ca să nu apuce să numere gropile din asfalt, să nu observe invazia de bălării și nici extiderea igrasiei pe clădiri. Le promiți un sat săsesc. Ajungi acolo. De sub porțile-fortăreață, acum vraiște, se ivesc zeci de copii peticiți și desculți. S-a terminat cu gospodăriile ferecate care delimitau spațiul public de cel privat. Ca o penultimă speranță, te agăți de castelul Bran. Îi alergi repede pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
creator”, cât și edificarea unui mediu de difuzare a valorilor culturale, propice creației și studierii realității. Înscrisă ca obiectiv al „localismului creator”, valorificarea tradițiilor sibiene este ilustrată de câteva studii și articole: Ioan Fruma semnează un studiu juridic despre universitățile săsești, iar Al. Dima comentariul „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui G. Coșbuc. Poetul la Sibiu. Lui I. Popescu-Sibiu îi aparține textul intitulat Scrisul bolnav și scrisul sănătos, studiu de „patologie literară și artistică” care pleacă de la premisa că procesul
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
din 1983 conținea și un bizar obiect infantil. * „Noi, sașii, n-avem talles”, explica domnul Paul Schuster. „În schimb, avem (sau aveam) un «crăvățel» de catifea neagră, brodat În fir de aur, cu monogramă, piesă de podoabă a portului național săsesc, purtat doar de sărbătorile noastre tradiționale - un fel de marcă de identificare cu micul și straniul nostru cosmos săsesc. Mama mea putea și ea foarte bine să mi-l vâre pe furiș În valiză, când am plecat la brigada comunistă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
avem (sau aveam) un «crăvățel» de catifea neagră, brodat În fir de aur, cu monogramă, piesă de podoabă a portului național săsesc, purtat doar de sărbătorile noastre tradiționale - un fel de marcă de identificare cu micul și straniul nostru cosmos săsesc. Mama mea putea și ea foarte bine să mi-l vâre pe furiș În valiză, când am plecat la brigada comunistă. Dacă o făcea, procedam ca D-voastră (sau ca «eroul» din Lipova). Nu știu precis când l-am purtat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de pe atunci. Pe lângă lipsa de totală răspundere față de evenimentele dureroase ale trecutului recent. se adaugă o și mai mare lipsă de perspectivă a viitorulul politic al poporulul român și a luptei lui de existență ca neam. În timp ce prin toate orașele săsești din Ardeal vedeam coloane de germani refugiați din Basarabia, în special bărbați și mult tineret, retrași în grabă pentru a nu cădea în mâna comuniștilor, la noi au fost în stare ca aproape o întreagă armată de oameni valizi să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dealurile rotunjite de la Nucet și Săcădate, ca o creastă de cocoș se vede culmea zdrențuită a munților Făgărașului. Spre nord, în depărtare, e Vurpărul. Satul, ascuns după coline, abia dacă se zărește printre vârfurile pomilor din grădini. Numai turnul bisericii săsești se vedea de departe în mijlocul câmpului. în curând am ajuns acasă. N-am apucat bine să intrăm pe poartă și din curte se auzea un plânset nestăpânit de femeie zdrobită de durere. Mama lui Ion Banea mă aștepta, dar văzându
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau dispozițiuni speciale pentru evreii din Transilvania pe de o parte și pentru cei din Basarabia și Bucovina de Nord pe de altă parte. În Transilvania este nevoie de măsuri speciale și o vigilență deosebită, din cauză că populația ungurească și cea săsească caută să speculeze în detrimentul României măsurile ce s’au luat în contra evreilor și profită acaparând în mâini străine activul comercial și industrial al evreilor. O statistică ar putea da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui proces de înstrăinare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
CRISTEA, Miron (18.VII.1868, Toplița - 6.III. 1939, Cannes, Franța), istoric literar. Este fiul Domniței și al lui Gheorghe Cristea, țărani înstăriți. După studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883), a urmat Liceul Grăniceresc din Năsăud (1883- 1887), apoi Institutul Teologic-Pedagogic Ortodox din Sibiu (1887-1890) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut doctoratul cu teza, redactată în limba maghiară, Eminescu
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
și a lăsat urme în cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție nu poate fi înțeleasă corect fără o cercetare aprofundată din punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților săsești numită Nachbarschaft. Numai stabilirea interdependenței dintre modele, în cadrul necontenitei lor transformări și perfecționări, în cadrul unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția și dezvoltarea acestei instituții în sudul Transilvaniei și în special
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția și dezvoltarea acestei instituții în sudul Transilvaniei și în special în Mărginimea Sibiului, ca modalitate specifică de organizare socială care să răspundă necesităților administrației săsești, dar și nevoilor social-economice ale românilor. „Vecinătatea” este o categorie de reprezentare spațială care fixează date cu caracter atât material, cât și spiritual sau de istorie socială. La aceste semnificații diferite sunt mereu adăugate, pe de o parte, apropierea spațială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ordinii feudale occidentale, instituția „vecinătății” a dominat istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile rurale românești din Mărginimea Sibiului (de exemplu, Rășinari, Gura Râului, Orlat, Săliște și Jina etc.) au format vecinătăți proprii sub influența administrației săsești și adaptând modelul instituției săsești. Satele săsești erau compuse, în general, din patru unități locale, patru „vecinătăți”. Fiecare „vecinătate”, independent de mărimea ei, era împărțită în patru societăți de zece. O societate de zece cuprindea 16-20 de gospodării așezate una
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a dominat istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile rurale românești din Mărginimea Sibiului (de exemplu, Rășinari, Gura Râului, Orlat, Săliște și Jina etc.) au format vecinătăți proprii sub influența administrației săsești și adaptând modelul instituției săsești. Satele săsești erau compuse, în general, din patru unități locale, patru „vecinătăți”. Fiecare „vecinătate”, independent de mărimea ei, era împărțită în patru societăți de zece. O societate de zece cuprindea 16-20 de gospodării așezate una lângă alta sau, în orașe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile rurale românești din Mărginimea Sibiului (de exemplu, Rășinari, Gura Râului, Orlat, Săliște și Jina etc.) au format vecinătăți proprii sub influența administrației săsești și adaptând modelul instituției săsești. Satele săsești erau compuse, în general, din patru unități locale, patru „vecinătăți”. Fiecare „vecinătate”, independent de mărimea ei, era împărțită în patru societăți de zece. O societate de zece cuprindea 16-20 de gospodării așezate una lângă alta sau, în orașe, zece familii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erau compuse, în general, din patru unități locale, patru „vecinătăți”. Fiecare „vecinătate”, independent de mărimea ei, era împărțită în patru societăți de zece. O societate de zece cuprindea 16-20 de gospodării așezate una lângă alta sau, în orașe, zece familii săsești. Profund originală, instituția românească a preluat din formele specifice de organizare ale sașilor, iar evoluția ei a fost influențată de funcția de punte de comunicație între Occidentul latin și Orientul bizantin pe care, prin transhumanța efectuată sau prin roire, această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Occidentul latin și Orientul bizantin pe care, prin transhumanța efectuată sau prin roire, această zonă etnoculturală a deținut-o de-a lungul timpului. Acest fapt este dovedit de diferențele specifice fiecărei comunități din satele din Mărginimea Sibiului care, spre deosebire de Nachbarschaft-ul săsesc, nu aveau o organizare standard, ci deosebiri legate de modalitățile de satisfacere a necesităților. În Cristan: „Câte ulițe erau, atâtea vecinătăți. Se numeau după numele uliței”, iar în Jina „erau 12 vecinătăți, după străzi: Târgul, Hodișul Mic, Hodișul Mare, Ulița
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a culturii și civilizației populare românești. O altă trăsătură este comunitatea de drept definită în izvoarele medievale prin „obiceiul și legea țării noastre”, ce corespunde formulei consuetudines terrae din sursele germane contemporane de expresie latină. Asemănările dintre „vecinătatea” românească, Nachbarshaft-ul săsesc și „vecinătatea” maghiară din Transilvania sunt rezultatul contactelor dintre aceste comunități învecinate sau care au avut o arie comună de circulație ce a favorizat împrumuturile, interferențele, influențele reciproce. Căile de comunicare, de transmitere a unor tradiții, le-au constituit în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a conlucrării dintre aceste influențe și condiții, o codificare în care nu se mai poate decela între împrumuturile ce au acționat și sistemul de înregistrare folosit (condiții). Ea nu a fost un simplu „efect de amprentă” sau „copiere” a Nachbarshaft-ului săsesc, ci un proces complex de elaborare și „construire” a unei instituții specific românești ce a răspuns unor necesități proprii comunităților românești. Pe de o parte, ea constituie obiectul unor conflicte și negocieri interne permanente, legate de cele mai multe ori de drepturile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar și militare etc., guvernările imperiale au fost adesea interesate în menținerea și/sau promovarea unor unități sociale mai largi. În cazul românesc, obștea a fost și a continuat să fie multă vreme un subiect colectiv în relațiile cu administrația săsească din fundus regius. „Vecinătățile” au fost instituții locale foarte sensibile la modificările economice, politice, sociale, precum și la schimbarea de putere. Încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, funcția lor de păstrare a ordinii publice și a comunității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și Austria s-au pus să-și întocmească locuințele așa cum văzuseră ei prin țările unde robiseră. Tot așa, soldații eliberați, care își făcuseră stagiul în Ardeal, Banat ori Bucovina, au venit acasă cu învățăminte trase din ceea ce văzuseră în satele săsești, ungurești, secuiești ori românești din ținuturile respective. După ce în ultimii 10-15 ani unele sate începuseră să-și schimbe înfățișarea, casele săși lărgească ferestrele, acum neghioaba interpretare și înțelegere anapoda a legilor, întorceau populația satelor îndărăt la bordeiul de lut, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prevedea: pentru fiecare pereche de 4 cai va fi și câte o pereche de hamuri: a) gurele de hamuri, opritorile, frânele, hățurile și șelele vor fi de curea și în forma celor ungurești; b) șleurile vor fi de cânepă, ștreangurile săsești smolite; c) la fiecare 2 cai va fi câte o pătură: hățașii vor purta totdeauna clopote obișnuite; d) fiecare cal va avea întotdeauna căpestre bune din cânepă; e) la fiecare cal va fi o traistă pentru darea grăunțelor, iar pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4. Patrionimele erau altă sursă de nume complementare: Ungureanu, adică român
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau dispozițiuni speciale pentru evreii din Transilvania pe de o parte și pentru cei din Basarabia și Bucovina de Nord pe de altă parte. În Transilvania este nevoie de măsuri speciale și o vigilență deosebită, din cauză că populația ungurească și cea săsească caută să speculeze în detrimentul României măsurile ce s'au luat în contra evreilor și profită acaparând în mâini străine activul comercial și industrial al evreilor. O statistică ar putea da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui proces de înstrăinare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în etnografie și artă populară, Guvern și autoritățile locale. În acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism și arhitectură pentru a stopa construcția în mediul rural a kitschurilor care au mutilat în ultimii ani stilul arhitectonic autentic românesc, săsesc sau maghiar; - conservarea cetăților țărănești medievale ridicate de comunitatea săsească din Transilvania prin aplicarea extinsă a proiectului-pilot lansat în 1998-1999; - emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidențiale prost echipate edilitar și a construcțiilor de locuit de
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism și arhitectură pentru a stopa construcția în mediul rural a kitschurilor care au mutilat în ultimii ani stilul arhitectonic autentic românesc, săsesc sau maghiar; - conservarea cetăților țărănești medievale ridicate de comunitatea săsească din Transilvania prin aplicarea extinsă a proiectului-pilot lansat în 1998-1999; - emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidențiale prost echipate edilitar și a construcțiilor de locuit de tip colectiv. F. Lucrări publice și locuințe - continuarea lucrărilor privind
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
ORAȘE: ───────── I. SIBIU (municipiu) ÎI. MEDIAȘ (municipiu) III. AGNITA IV. CISNADIE V. COPSA MICĂ VI. DUMBRĂVENI B. COMUNE: ────────── 1. Alamor │44. Mihaileni 2. Alma │45. Mosna 3. Altina │46. Nocrich 4. Amnas │47. Noistat 5. Apoldu de Jos │48. Noul Săsesc 6. Apoldu de Sus │49. Ocna Sibiului 7. Armeni │50. Orlat 8. Arpasul de Jos │51. Pauca 9. Atel │52. Pelisor 10. Avrig 53. Poiana Sibiului 11. Axente Sever │54. Poplaca 12. Bazna │55. Porumbacu de Jos 13. Biertan 56
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]