3,569 matches
-
Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
de trei ori prin foc, ca să le întărească, și acoperișul piramidal din șiță de brad. Acolo, în hodăița aceea, am crescut cu toții: patru copii, părinții și bunicii noștri, la lumina palidă a lămpii, cu gaz lampant, cumpărat de la singurul magazin sătesc, gestionat de nea Bădiță, un om bun ca pâinea caldă. Acum, Hodăița nu mai este, căci a luat-o pârâul, ce trece pe lângă casă și se varsă în Valea Găujanilor, când a venit umflat într-o primăvară, de zăpada ce
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... Citește mai mult Scurt istoric
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare.Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... VII. TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Sunt vii,sau acum dorm pe vecie. Halatele albe-s prin colț de pădure Mușcând din pământ înghețat, Iar Aura,fata cu ochii de mure Privește plângând spre cerul înalt. Târziul din noapte este trezit De umbre venite din raiul sătesc, Sunt moții cu suflet cinstit Ce vor să salveze ce mai găsesc. Pasărea albă-i cu trupul căzut, Iar inima lui Iovan nu mai bate, Moții știu ce au de făcut Salvează halatele vii,dar pătate. Doar Aura privește tristă
PASĂREA ALBĂ de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369662_a_370991]
-
mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
România, urmată de Finlanda (pe 6 decembrie). Apoi e liniște și vine vremea colindelor. Sărbătorile laice iau o pauză și revin abia în februarie, prin Țările Baltice. Muntenii răstoarnă nămeții și fac cărare prin zăpadă ca s-ajungă la crâșma sătească, unde se încălzesc la un vin fiert. Cei de la șes se bucură în schimb de acalmie și de lipsa forfotei turistice din sezonul estival. Lumea artistică se dedă stagiunilor teatrale, gurmanzii vizitează restaurantele decorate cu stele, activii se dedau sporturilor
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
bunătate. Caracteristici ce l-au făcut să domine în timpul atât de dur al istoriei evoluției lui sociale. Familia era centrul universului satului, fiecare membru reprezentativ al familiei informa și dezbătea în interiorul casei protectoare, căminul familiei, problemele ce apăreau în comunitatea sătească și, după discuții și păreri se luau decizii. Bărbatul era cel care reprezenta familia în toate legăturile cu comunitatea însă femeia era cea care alătura familia credinței în divinitate, o lega de biserică, de spiritualitatea strămoșească și îi definea identitatea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
au învălmășit nicio clipă în suflet amintirile și a rămas o nestrăină, purtând cu sine țara, în spirit. Prin puterea ei miraculoasă, muzica a trecut-o pragul unui templu, dar nu i-a ascuns din minte urmele prin colburile drumurilor sătești de acasă, niciodată. Acestea au rămas neșterse în steaua lor aprinsă pe cerul copilăriei. Nu se poate niciodată, ca țara să nu își mai amintească de maestra Virginia Zeani, deși acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
îmbrățișam. Și ea mă iubea pe mine. Mi-a prezis că voi pleca peste mări și țări. La sat există un simfonism în toate: simfonismul roților carului, simfonismul parei focului, simfonismul fusului...! S-a cristalizat în simțirea dumneavoastră această muzică sătească ancestrală? Negreșit! Sunetul nu vine din neant, izvorăște din lumea înconjurătoare și trecând prin suflet, reacționează la ondulațiile trăirilor umane și se transformă din culorile vieții sufletești, în armonia muzicii. Ați început să escaladați suișul spre splendorile muzicii, la școală
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
sunt scrise într-o atmosferă epică originală, psihologică, consumatoare de drame sufletești cosmetizate poetic. Între acțiune narată și sugestie, Sorin Coadă alege, rafinat, sugestia, proiect ambițios al imaginarului, rar în literatura de azi și prin intelectualizarea limbajului în redări spirituale sătești. Îi urmăresc evoluția prozatorului profesor de istorie, Sorin Coadă, prieten și “lirist” activ în Cenaclul Lira21 de ani și ani, un tânăr timid, modest dar cu valențe scriitoricești semnificative. Cristina Ștefan, 15 iunie 2015 Referință Bibliografică: SORIN COADĂ, proză / Cristina
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
adormit. Și de fiecare dată când trece prin preajma locurilor de unde se trage, prin strămoșii săi de demult, aduce și cărți (scrise la Chișinău) pentru Biblioteca din Miroslovești, îmbogățind colecția de carte basarabeană (al cărei fondator este) a acestei instituții culturale sătești de pe malul Moldovei. Pe 26 martie a acestui an, însoțit de inginerul (și maestrul fotograf) Marcel Porumbescu, un basarabean frumos clădit la trup și, fără îndoială, în bună proporție și cu ceea ce nu se vede repede-repede dar se întrevede neîntârziat
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
TV, Kanal D, TVH... sunt făptuitoare de producții muzical folclorice urcătoare pe un versant cultural la care aspiră doar cei înzestrați cu iubire pentru comoara fluidă a glasului folcloric, pentru creația populară românească autentică, portul admirabil popular, tradiția și cultura sătească a neamului românesc! Are înregistrate albume de cântece care i-au adus, firește, premii, diplome scrise de tipar, pe când premiile sufletului său sunt cele caligrafiate în reacțiile de bucurie și plăcere ale publicului. A învățat cântece de la bunica lui, azi
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
parte a părtăsit orașul din cauza bombardamentelor, condițiilor de procurare a alimentelor, mobilizării pe front, în oraș rămânând populația îmbătrânita, dar după terminarea războiului orașul s-a repopulat prin revenirea celor plecați pe de o parte sau prin migrarea de populație săteasca din perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor și al muzeelor sătești, despre Muzeul Gh.Ionescu Șișești , pe de o partereia problematică Florentina Pleniceanu, arătând că bunurile care au aparținut savantului Gh.Ionescu Șișești, colecția de etnografie, clădirea pusă la dispoziție de reprezentanții comunității locale, au condus la finalizarea organizării expoziției memoriale
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
aceasta a urmat cursul apei destinului său de fiu al satului, fără a se porni împotriva curentului. S-a căsătorit pretimpuriu, la 18 ani, cu Firuța Putnic, fată din sat și a dat cu ea viață copiilor, căci în familiile sătești, casa fără copii e hruba pustiului. În 1974 li s-a născut fiica Domnița, apoi, în 1977 a venit pe lume Gabriela. Odată cu soarele, însă, a trecut pragul casei lor și umbra supărării! Și-a pierdut în același an tatăl
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
ciobanului, de la toacă și clopot din turle de vechi așezăminte monahale, de la tulnice care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea și alarma și de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta și tradiția sătească au fost sfinte ca dumicatul prescurei, de la vântul din pustiu și de sub streașină, de la orchestra pădurii și de la susurul din fântână de la tot ansamblul naturii care cântă monumental, necurmat în veacuri, ani, zile și clipe... De din toate aceste locuri
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
platoșa îi sfâșie, / Cu țeapa îi străpunge trupul, plin de mânie, / Apasăcu nădejde, pe calu-i îl clătește, / Cu coada țapei lui în drum mort îl trântește[10]. Spre sfârșitul secolului al IV-lea creștinismul se dezvoltase mult în interiorul comunităților sătești și urbane, din vremea aceea, impunându-se ca religie unicăîn Europa. Putem consemna faptul că, la începuturile sale, societatea medievalăființa ca o comunitate de întemeietori, de modelatori de grup, întrucâtva constituit de mănăstirile benedictine. Patriarhul monahismului apusean, Sfântul Benedict[11
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”) ( sau „Vizită la Malu”, piesă cu care echipa de teatru a Căminului Cultural Domnești a luat locul II la Festivalul Teatrului Sătesc, participând apoi, cu mare succes la Festivalul Everac, organizat de Teatrul „Al. Davila” din Pitești, n. a. ), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste. E tradus în limbi străine, jucat în Anglia, Polonia, fostul R.D.G., Ungaria. E autor
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
au învălmășit nicio clipă în suflet amintirile și a rămas o nestrăină, purtând cu sine țara, în spirit. Prin puterea ei miraculoasă, muzica a trecut-o pragul unui templu, dar nu i-a ascuns din minte urmele prin colburile drumurilor sătești de acasă, niciodată. Acestea au rămas neșterse în steaua lor aprinsă pe cerul copilăriei. Nu se poate niciodată, ca țara să nu își mai amintească de maestra Virginia Zeani, deși acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
îndrume și să-și organizeze bine consătenii. “Lui Ioan Manduc nu-i era rușine să spună că a învățat gospodărie de la sași"- spune domnul Marius Traian Dumitru din Sibiu, nepotul lui Manduc, astăzi în vârstă de 56 de ani. Obștea sătească era organizată cu pricepere și oamenii își știau fiecare îndatoririle de cetățeni. Trăiau în bună înțelegere și cultivau pământul, chiar dacă zona nu era avantajată din punct de vedere climateric, căci satul era la poalele munților. Creșteau animale, dar erau și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
pe care și-l doresc toți românii. Într-un interviu dat la televiziune cu ocazia primirii din partea „Asociației Comunelor din România” a distincției, primar de 4 stele” spunea: „mi-am împărțit sarcina de edil pe două componente principale: ridicarea infrastructurii sătești și schimbarea mentalității tinerilor din comună. Să schimb mentalitatea copiilor dintr-un mediu sătesc mi-a fost cel mai greu. Tinerii din mediul rural au un complex ridicat de inferioritate, când termină cele 8 clase și merg la oraș la
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
ocazia primirii din partea „Asociației Comunelor din România” a distincției, primar de 4 stele” spunea: „mi-am împărțit sarcina de edil pe două componente principale: ridicarea infrastructurii sătești și schimbarea mentalității tinerilor din comună. Să schimb mentalitatea copiilor dintr-un mediu sătesc mi-a fost cel mai greu. Tinerii din mediul rural au un complex ridicat de inferioritate, când termină cele 8 clase și merg la oraș la liceu. Și nu pentru că nu ar fi și ei inteligenți ori învățați cu morala
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]