3,649 matches
-
bărbați), descriu o avansare lentă pe scara profesională, către poziții manageriale și executive (figura 5.6). Steve, spre exemplu, explică: „N-aș spune că au fost nici crize bruște nici mișcări în salturi. Așa merge când vine vorba de muncitorii salariați. Avansezi de-a lungul unui traseu standard și nimic nu se întâmplă niciodată prea brusc”. Figura 5.6. Ascensiune ușoară Cei din al doilea grup, „îneacă-te sau înoată” (patru bărbați), descriu un progres meteoric și preluarea unor responsabilități după
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile neoliberale ale lui Ștefan Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" (Neoliberalismul). Autonomia persoanei depinde mult de cea economică și aceasta vine o dată cu munca salariată și procesul de industrializare. Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" a criticat împroprietărirea țăranilor și datorită nedreptății de gen pe care a produs-o: ea se face pe „capi de familiexe "„familie"”, și beneficiarii ei sunt bărbații. Acest fapt exprimă evident și dimensiunea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și uneori mult mai conservatoare. Constantin Dobrogeanu-Ghereaxe "„DobrogeanuGherea,Constantin", în calitatea sa de socialist consecvent, pledează pentru votul universal și prevederea egalității femeilor cu bărbații în legislație. Ghereaxe "„Gherea,ConstantinDobrogeanu"xe "„Pătrășcanu,Lucrețiu" lega eliberarea femeilor de dezvoltarea muncii industriale salariate. Spre deosebire de idilismul clasic în jurul „țăranului român” și „satului românesc”, ca bastion mai general al patriarhatxe "„patriarhat"ului, socialiștii (ca și liberalii, de altfel) leagă progresul social de munca salariată. Pentru Gherea, în condiții de neoiobăgie, țăranii sunt lăsați în ignoranță
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ConstantinDobrogeanu"xe "„Pătrășcanu,Lucrețiu" lega eliberarea femeilor de dezvoltarea muncii industriale salariate. Spre deosebire de idilismul clasic în jurul „țăranului român” și „satului românesc”, ca bastion mai general al patriarhatxe "„patriarhat"ului, socialiștii (ca și liberalii, de altfel) leagă progresul social de munca salariată. Pentru Gherea, în condiții de neoiobăgie, țăranii sunt lăsați în ignoranță, alimentați cu despotism sentimental-religios care poate fi destructurat doar prin proletarizare. El este un critic proeminent al instituțiilor patriarhale, al modelului autoritar pater familias. Gânditorul socialist dă și o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sunt încălcate drepturile civilexe "„drepturicivile" referitoare la nediscriminarea în muncă și că statulxe "„stat" trebuie să elimine discrepanțele de salarizare. O salarizare egală la valoare comparabilă creează femeilor posibilitatea de a nu depinde de bărbați și ar eradica sărăcia femeilor salariate, inclusiv în România actuală. 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxisttc "2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist" Meritul principal al feminismului marxist este că a făcut din independența economicăxe "„independență economică" a femeilor centrul principal al politicii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
p. 227). Dincolo de „omul nouxe "„omulnou"” în variantă esențialistă, existau și mai există sute de milioane de oameni reali din estul Europei sau din Asia și America Latină. Pentru mulți dintre ei, comunismul a însemnat acces la educație, industrializare, urbanizare, muncă salariată, greu de conceput în starea de întârziere a modernizării și în gradul de analfabetism sau în educația redusă din perioada anterioară. Comunismulxe "„comunism" a operat cu politici bazate pe acțiuni afirmativexe "„acțiuni afirmative" pentru oamenii din clasele defavorizate și a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
salariate, cât și de „marfă”. Tranziția din România conduce la transferul femeilor în zonele capitaliste ale economiei și la păstrarea bărbaților în zonele socialiste, controlate de către statxe "„stat". Tranziția indică faptul că femeile urcă în pondere și importanță în munca salariată, bărbații scad, se retrag forțat. Pastixe "„Pasti,Vladimir" observă că „forța de muncă salariată se feminizează ca urmare a dezintegrării industriilor masculinizate. În acest moment, și probabil în viitor, capitalismul în România depinde (mai ales - n. M.M.) de muncasalariată a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
capitaliste ale economiei și la păstrarea bărbaților în zonele socialiste, controlate de către statxe "„stat". Tranziția indică faptul că femeile urcă în pondere și importanță în munca salariată, bărbații scad, se retrag forțat. Pastixe "„Pasti,Vladimir" observă că „forța de muncă salariată se feminizează ca urmare a dezintegrării industriilor masculinizate. În acest moment, și probabil în viitor, capitalismul în România depinde (mai ales - n. M.M.) de muncasalariată a femeilor” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Dacă în tranziție statulxe "„stat" s-a retras din
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
transformarea acestor „cetăți industriale” din surse de prestigiu și salarii mari pentru bărbați în „grămezi de fiare vechi” și surse de faliment. Ramurile în care au lucrat mai ales femeile: industriile textilă, alimentară, serviciile s-au privatizat foarte repede, transformând salariatele socialiste în salariate în sistem capitalist. Tranziția consacră creșterea vulnerabilității economice a bărbaților în raport cu femeile, acestea tinzând să fie principala forță de muncă salariată în economia de tip capitalist (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 152-155). Prin urmare, recentul capitalismxe "„capitalism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
deși tradițiaxe "„tradiție" comunistă îi era ostilă. „Bărbații au reușit performanța ca bărbatul-șomer, mascat în «cap de gospodărie agricolă» sau persoană în căutare de loc de muncă, să obțină un statut social superior nu numai femeii casnice, dar și femeii salariate - prin promovarea salariilor mici și a muncii «la negru» pentru femei și prin transformarea femeii în marfă pe piața serviciilor sexuale. Mai mult, au reușit să transforme propria lor inferioritate pe piața muncii - ca urmare a dezindustrializării - într-o problemă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe de altă parte, îi incită pe cercetătorii obsedați de chestiunea unei conștiințe de clasă imposibil de surprins 18. Chestiuni similare se ivesc în legătură cu burgheziile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
situației acestora, trebuie să considerăm în mod independent banii și circulația lor: banii capătă sens în relația de dominare, și prin ei se construiește marca dependenței. Așadar colectarea impozitului ocupă un loc simbolic deosebit în munca forțată și în munca salariată, cea din urmă înscriindu-se în continuitatea celei dintâi. Sensul banilor se elaborează prin conjuncția dintre salariatul agricol de pe plantațiile europene și de pe plantația familială de arbori de cafea, instalată în cadrul muncii forțate coloniale, și extorsiunea fiscală. Așa capătă sens
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
manageriale care caută mijloacele imaginare și reale de a repune întreprinderea în centrul strategiilor individuale confirmă, în felul lor, aceste constatări. În schimb, cu siguranță că, în țări în care o mare parte a populației luptă pentru supraviețuire, o muncă salariată permanentă capătă dimensiunile unui privilegiu râvnit de toți. Aceste situații de penurie materială nu trebuie totuși să ne trimită înapoi la utilizarea schemelor mecaniste de reproducere, în care munca ar fi purtătoare a unei preeminențe cauzale ce se extinde în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte inferioare; separarea simbolică de straturile sociale urbane mizerabile, în care femeile fie sunt abandonate, fie sunt constrânse la munci zilnice degradante, reprezintă cei doi poli ai afirmării unui nou statut câștigat printr-o muncă salariată prestigioasă. Logica interdicției vizează deci și eventuala intrare în întreprindere a femeilor din grupul de rudenie al acestora, amenințând tocmai prin aceasta promovarea statutară fixată în imaginar într-o întreprindere populată de bărbați, unde cei mai vechi muncitori au devenit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rurale și folclorului s-a extins la cartierele muncitorești, așadar la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
domeniului financiar. Acesta implică reducerea salariaților la un "terț"107, aceștia fiind excluși virtual și / sau real din poziția lor în domeniul muncii, într-un context în care solidaritățile colective sindicate, corporatism au fost foarte sistematic slăbite. Destabilizarea modelului muncii salariate, începută în Franța în anii șaptezeci, este un fenomen reperat deja de mulți ani și care a făcut obiectul a numeroase publicații. Ea pune în cauză categoria însăși a muncii fabricată de sociologie 108 și obligă la reexaminarea evantaiului diverselor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Pe un alt plan, solidar cu cele precedente, se prezintă transformările de pe piața muncii, șomajul nefiind decât un simptom printre altele (asupra căruia se concentrează permanent și exclusiv atenția, voind parcă să le mascheze pe celelalte). Înmulțirea formelor de muncă (salariată sau non-salariată) și de non-muncă (șomaj, formare, prelungirea studiilor, pensionări și pre-pensionări, dar și timpul parțial și alocațiile parentale, ocupațiile benevole etc.)125 este un fenomen care afectează diferit grupurile sociale și categoriile, în funcție de competențe, calificări, caracteristici sociale. El are
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
workfare 130, dar și în cele privind introducerea fondurilor de pensii și de acționariat salariat 131. Aceste chestiuni trimit la fundamentele ierarhiei remunerațiilor și ale modurilor de determinare a veniturilor: a non-muncii (asistență), a multiplelor forme de subsalariere, de muncă salariată corespunzând vechilor standarde, a căror dezagregare a început deja, a rentelor și a produselor de plasamente financiare. Ajustarea acestora intervine în redefinirea relațiilor dintre categoriile sociale și fracțiunile de clasă, dar și în reformulările raporturilor de rudenie și de sex
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acceptat arborele de cafea; exploatarea palmierului natural a dispărut în totalitate; • Eligossayo, sat încă situat în cadrul producției de nuci de palmier, însă o producție aflată în plină criză; • Etoro, caz particular de sat în care o parte a populației este salariată; • Bandza, plasat la frontiera dintre zona inundată de pescuit și zona agricolă, trăiește exclusiv din schimbul intern de produse alimentare; • Enyelle: izolat în mlaștinile din nord, acest sat-fortăreață reprezintă, prin anumite aspecte, o reminiscență a anilor treizeci (producție sătească de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1841). Marx îi transpune analizele în critica muncii industriale (Manuscrisele economico-politice, zise "din 1841") și în teoria "fetișismului mărfii". Alienarea este imposibilitatea muncitorului de a sesiza sensul lucrului pe care-l produce. Restituirea sensului trebuie să treacă prin eliberarea muncii salariate, odată cu acea utopie a unei societăți comuniste în care nu ar mai exista artiști, pentru că toată lumea va fi devenit astfel (Ideologia germană, 1845). Artiștii sunt concepuți ca figuri inversate ale muncitorului alienat. Analizând fetișismul mărfii, Marx arată că munca lucrătorilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o satisfacție națională în plus, altfel spus, invenția este o cucerire gratuită, un profit gratuit pentru umanitate. Din forma pe care am dat-o demonstrației mele, se poate trage următoarea consecință: Capitalistul este cel care culege toate roadele mașinilor. Clasa salariată, chiar dacă nu suferă decât momentan, nu profită niciodată de pe urma lor, după cum spuneți chiar dumneavoastră, ea deplasează o porțiune din munca națională fără a o diminua, este adevărat, dar și fără a o crește. Nu intră în planul acestui opuscul de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucrului public? Unde nu putem ajunge la uzul judicios al acestui drept? Credem că ambiția politicii este sursa multor lupte, cabale și facțiuni? Nu depinde decât de noi să privăm de hrană această pasiune funestă, diminuând profiturile și numărul funcțiilor salariate. Este industria în ochii noștri împiedicată să se dezvolte, administrația prea centralizată, învățământul jenat de monopolul universitar? Nimic nu ne împiedică să refuzăm banii care alimentează aceste obstacole, această centralizare, aceste monopoluri... Vedeți, domnilor, nu voi aștepta niciodată fericirea patriei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sociale bazate pe sex. Punctul de pornire al acestei politici era presupoziția inexistenței unor diferențe esențiale între femei și bărbați. Politic, bărbații și femeile au fost tratați la fel. Cel mai spectaculos dintre rezultate a fost atragerea femeilor în activități salariate, în general, și industriale, în special (Pasti, Ilinca, 2001). Principalul argument al unei asemenea afirmații este furnizat de nivelul ridicat de încadrare în muncă al femeilor și de preluarea, în unele cazuri, a funcțiilor familiei de către stat. Ceea ce trebuie însă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Grupul consumatorilor de venit, sectorul public sindicalizat al marilor monopoluri economice, este în continuare favorizat în detrimentul sectorului producătorilor de venituri. Deși tranziția a desființat multe locuri de muncă din industria masculină și, implicit, a dus la creșterea numărului de femei salariate, tipul de politici financiare aplicate de guverne nu s-a schimbat. Una dintre problemele principale ale grupurilor de femei în tranziția românească este lipsa resurselor necesare formării grupurilor de interese care să influențeze politicile publice. Cu alte cuvinte, grupurile sociale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
măsuri complexe” de îmbunătățire a situației demografice. Studiul face unsprezece propuneri de măsuri pentru redresarea natalității în România: 1. acordarea unei prime de naștere; 2. creșterea numărului de locuri în creșe și îmbunătățirea funcționării lor; 3. prelungirea concediului postnatal pentru salariatele mame; 4. prelungirea concediului de odihnă și crearea unor avantaje în organizarea orarului și schimburilor de lucru pentru salariatele mame; 5. condiții diferențiate de pensionare pentru salariatele mame; 6. avantaje în acordarea asistenței medicale și de medicamente pentru persoanele nesalariate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]