824 matches
-
de reducerea volumelor secretorii ale diverselor sucuri digestive. Fenomenele secretorii sunt reprezentate, în general, de scăderea volumului secretor de la nivel ocular, nazal, bucal și digestiv, manifestându-se prin xeroftalmie (reducerea volumului lacrimal cu lezarea ulterioară a corneei), xerostomie (reducerea volumului salivar cu leziuni ale mucoasei și dentiției), leziuni asociate naso-faringiene. Hipotensiunea ortostatică este cel mai invalidant simptom al insuficienței vegetative. Se definește ca fiind scăderea posturală (la trecerea din clinostatism în ortostatism) a presiunii sistolice cu cel puțin 20 mmHg sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2003; Panayiotopoulos, 1989). III.1.3.6. Afecțiuni oncologice Tumori de fosă posterioară Leziunile bulbare pot produce răspunsuri presionale deficitare la modificările posturale (hipotensiune ortostatică). Compresiunile pe rădăcinile nervilor spinali pot produce diverse manifestări vagale, combinate cu sindrom Horner, tulburări salivare, xerostomie, xeroftalmie etc. Leziunile fibrelor vasomotorii duc la distrofie simpatică reflexă Sindromul Lambert-Eaton Este o afecțiune autoimună rară, care afectează canalele voltaj-dependente de calciu la nivelul membranei presinaptice a joncțiunii neuromusculare. Inhibiția acestor canale reduce eliberarea de acetilcolină din butonul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
include: baza limbii (treimea posterioară a limbii sau porțiunea fixă a acesteia), palatul moale (partea posterioară a „acoperișului” gurii), amigdalele palatine și peretele posterior al faringelui. Cavitatea orală și orofaringele asigură funcțiile de: respirație, vorbire, alimentare, masticație și deglutiție. Glandele salivare minore, localizate peste tot în cavitatea orală și orofaringe, produc saliva care contribuie la umezirea gurii și ajută la digestia alimentelor. Cavitatea orală și orofaringele au în structură mai multe tipuri de țesuturi, fiecare dintre acestea fiind la rândul lor
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
leziuni roșii mucozale orale sunt biopsiate și examinate histopatologic. 5.TUMORILE MALIGNE ALE CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Există mai multe tipuri de cancere care pot debuta în cavitatea orală sau faringe. Carcinoame cu celule scuamoase Carcinoame verucoase Carcinoame ale glandelor salivare minore Limfoame CARCINOAMELE CU CELULE SCUAMOASE Peste -0% dintre cancerele cavității orale și orofaringelui sunt carcinoame cu celule scuamoase (carcinoame scuamocelulare). Celulele scuamoase sunt celule plate care intră în alcătuirea epiteliului mucoasei ce căptușește cavitatea orală și faringele. Cancerele cu
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
dintre toate tumorile cavității orale. Este un cancer mai puțin agresiv, rar diseminând în alte părți ale corpului, dar care invadează profund țesuturile din jur. De aceea, este importantă extirparea chirurgicală cu o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
orale. Este un cancer mai puțin agresiv, rar diseminând în alte părți ale corpului, dar care invadează profund țesuturile din jur. De aceea, este importantă extirparea chirurgicală cu o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și baza limbii conțin țesut
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
importantă extirparea chirurgicală cu o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și baza limbii conțin țesut limfoid din care se pot dezvolta cancerele numite limfoame. Se descriu: limfoame non-Hodgkin la adulți, limfoame non-Hodgkin la copii, boala Hodgkin. Observație: Materialul prezentat
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
scăzut în ultimii 30 de ani, iar rata mortalității este în scădere din 1 -70 (conform datelor publicate de Societatea Americană de Oncologie, 200 -). Cele mai comune localizări ale cancerelor orale sunt: Limba (20-25%) Planșeul bucal (15%) Buzele (10-15%) Glandele salivare minore (10-15%). Restul localizărilor sunt reprezentate de: gingii, amigdale, altele. Vârsta medie a persoanelor diagnosticate cu astfel de cancere este de 62 ani, dar pot apărea și la tineri. Deși sunt rare la copii, aproximativ o treime dintre cancerele cavității
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
în corp prin tubul de gastrostomie. Sunt afectate papilele gustative, pierzându-se simțul gustului, uneori parțial alteori complet, pentru câteva luni. Radioterapia poate cauza și efecte secundare pe termen lung sau permanente. Gura poate deveni definitiv „uscată” datorită alterării glandelor salivare. „Gura uscată” va determina apariția cariilor dentare. Igiena orală atentă și tratamentele cu fluoruri pot însă împiedica apariția acestor probleme. Noile tehnici de radioterapie, cum ar fi radioterapia cu intensitate modulată, fac posibilă „țintirea” iradierii într-un mod mai precis
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
tratamentele cu fluoruri pot însă împiedica apariția acestor probleme. Noile tehnici de radioterapie, cum ar fi radioterapia cu intensitate modulată, fac posibilă „țintirea” iradierii într-un mod mai precis asupra tumorii sau ganglionilor limfatici, protejând țesuturile normale (deci, și glandele salivare), ceea ce contribuie la reducerea acestui efect. Cercetările recente sugerează că medicamentul numit „Amifostin” poate ajuta la estomparea acestui efect secundar, limitând alterările glandelor salivare provocate de iradiere. Acest medicament se administreză prin injectare intravenoasă, cu câteva minute înainte de fiecare ședință
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
într-un mod mai precis asupra tumorii sau ganglionilor limfatici, protejând țesuturile normale (deci, și glandele salivare), ceea ce contribuie la reducerea acestui efect. Cercetările recente sugerează că medicamentul numit „Amifostin” poate ajuta la estomparea acestui efect secundar, limitând alterările glandelor salivare provocate de iradiere. Acest medicament se administreză prin injectare intravenoasă, cu câteva minute înainte de fiecare ședință de tratament iradiant. De asemenea, pot apare distrugeri osoase numite „osteoradionecroze”, în particular după infecții dentare sau traumatisme, aceste efecte ale iradierii fiind în
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
vorbire sau înghițire. Acești experți cunosc tulburările vorbirii și înghițirii datorate actelor curative în cancerele orale. De asemenea, sfatul unui dietetician (mai ales pentru acuzele de „gură uscată” și pierderea gustului alimentelor) poate fi binevenit. Medicii mai pot recomanda substituienți salivari, atunci când consideră necesar. Trebuie să recunoaștem că, deocamdată, în țara noastră serviciile acestor specialiști (logoped, dietetician) nu sunt solicitate (nici măcar prevăzute) în îngrijirea post-tratament a bolnavilor cu cancere orale sau orofaringiene. Modelul acestor servicii funcționează în țările dezvoltate economic, cu
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare parte la nivelul ficatului, prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]