422 matches
-
crescătorie) 9.4. N/A pentru produs neviabil Anexa V A se vedea nota de subsol 1 - Salmonide - Icre și lapți - Moluște, echinoderme, tunicieri, gasteropode și crustacee 9.5. N/A pentru produs neviabil Anexa V - Pești cu înotătoare (nu salmonide) 9.6. N/A pentru produs neviabil Anexa V 10. Pești, moluște și crustacee vii, inclusiv icre și gameți Pentru consumul uman 10.1. Decizia 2003/804/CE a Comisiei Anexa V Certificat de sănătate animală cerut în anumite condiții
32004D0784-ro () [Corola-website/Law/292536_a_293865]
-
μg/Kg Mușchi 200 μg/Kg Piele și grăsime 20 μg/Kg Ficat 20 μg/Kg Rinichi Păsări 50 μg/Kg Mușchi 50 μg/Kg Piele și grăsime 50 μg/Kg Ficat 50 μg/Kg Rinichi 50 μg/Kg Ouă Salmonide 50 μg/Kg Mușchi și piele în proporții naturale 1 JO L 224, 18.08.1990, p. 1. 2 Vezi p. 23 din prezentul Jurnal Oficial 3 JO L 317, 06.11.1981, p. 1. 4 JO L 214, 24
jrc4217as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89381_a_90168]
-
Ficat 200 μg/kg Rinichi 2.2. Agenți cu acțiune împotriva ectoparaziților 2.2.5. Derivați ai ureei de acil Substanță(e) farmaceutic activă(e) Reziduu marcator Specia de animale Limita maximă de reziduuri Țesut destinație Alte dispoziții "Diflubenzuron Diflubenzuron Salmonide 1 000 μg/kg Mușchi și piele în proporții naturale Limitele maxime provizorii de reziduuri expiră la 1.7.2000" 2.4. Agenți cu acțiune împotriva protozoarelor 2.4.2. Derivați ai chinozolonei Substanță(e) farmaceutic activă(e) Reziduu marcator
jrc4223as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89387_a_90174]
-
jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
lobi (polipteriforme) sau poate lipsi ("Electrophorus electricus"). Primele raze ale înotătoarei dorsale la unele specii se pot transforma în spini protectori (ghidrini) sau iau parte în formarea unor ventuze ("Echeneis"). La unii pești razele lipsesc în a doua înotătoare dorsală (salmonide, somn pitic) și în ele se depozitează grăsime, din care cauză acestea se numesc înotătoare adipoase. Formula înotătoarelor se bazează pe numărul radiilor simple, neramificate și ramificate din înotătoare. Radiile simple se înseamnă cu cifre romane, cele ramificate cu cifre
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
Lostrița ("Hucho hucho") este un pește răpitor dulcicol, din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele mari curgătoare de munte cu fund pietros din bazinul hidrografic al Dunării. Este o specie endemică în bazinul dunărean. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița este pusă sub protecția legii
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița este pusă sub protecția legii și se pescuiește numai cu autorizație specială. Carnea sa este foarte gustoasă. Are o valoare economică ridicată. Lostrița este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la 1-2 m lungime și 10-52 kg greutate. Totuși exemplarele cele mai des întâlnite n-au decât 2-3 kg greutate. Lostrița este pește răpitor și lacom, ce face mare pagubă între pești. Are un corp alungit
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Lostrița depune icrele pe funduri pietroase, în martie-aprilie. Se practică și reproducerea artificială. "Hucho", latinizarea numelui german "Huch", dat lostriței. , puică (pe Cerna), lostoză, lostocă, lostiță, lostruță, lostucă. Este cel mai mare salmonid al apelor noastre: ajunge până la 1,2-1,5 m lungime și 10-20 kg greutate (greutatea maximă înregistrată 52 kg); exemplarele obișnuite au 2-3 kg greutate și 50-70 cm lungime. Poate trăi 15-20 ani. Corpul este alungit și gros, slab comprimat
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este prevăzută cu dinți puternici și numeroși pentru a prinde prada vie. Marginea maxilarului și inserția mandibulei sunt situate puțin în urma marginii posterioare a ochiului. Vomerul (prevomerul), în formă de barcă, este mai masiv și mai scurt decât la celelalte salmonide; pe marginea lui anterioară sunt 4-8 dinți puternici încovoiați, dispuși într-un singur rând transversal; la exemplarele bătrâne, majoritatea acestor dinți cade. Dinții de pe vomer se continuă, fără întrerupere, cu cei de pe palatine. Pe manubriu vomerului, dinții lipsesc. Manubriul vomerului
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Decei (n. 3 august 1926, Luna de Arieș, județul Cluj - d. 2 iulie 2003, București) a fost un inginer silvic și scriitor român, personalitate incontestabilă a salmoniculturii românești din ultima jumătate de secol. Acesta, a inițiat o amplă repopulare cu salmonide a apelor de munte, a lacurilor de baraj și a celor alpine și a dezvoltat baza materială, a păstrăvăriilor. Ca scriitor, a publicat și s-a făcut remarcat atât prin broșuri și cărți de specialitate în domeniul salmoniculturii, cât și
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
unde printr-o muncă - în mare măsură de pionierat, a abordat munca de gospodărire a apelor de munte cu devotament și curaj, drept care autoritățile i-au dat în grijă fondul piscicol al apelor de munte. Astfel, a reușit populare cu salmonide a lacurilor alpine, amenajarea și repopularea cu puiet a râurilor de munte, precum și modernizarea păstravariilor care existau și construirea altora noi. De asemenea, a sprijinit inaugurarea unor zone de protecție ecologică. Datorită măsurilor sale și a rolului pe care și
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
care sunt construite. Larvele respiră prin branhiile abdominale, rareori prin branhiile toracice (traheene) Larvele sunt fitofage sau prădătoare. Viața larvelor este cu mult mai lungă ca a adulților. Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate. le au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
ul (Thymallus thymallus) este un pește dulcicol, asemănător cu păstrăvul, din familia salmonide ("Salmonidae") care trăiește în zona inferioară a râurilor repezi de munte, cu apă limpede, rece și cu fundul pietros, din Europa. Trăiește și în România și Republica Moldova. Lungimea mijlocie 30-35 cm, iar greutatea 300-400 g; lungimea maximă 60 cm, greutatea
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
le (Salmonidae) (din latina "salmon" = somon + greaca "eidos" =aspect) este o familie de pești teleosteeni de apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă. Familia salmonidelor cuprinde specii de mărime medie și mare. Au corpul alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mici, deși și rezistenți; capul gol, lipsit de solzi. Se caracterizează prin prezența aproape constantă a unei înotătoare
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
cad în cavitatea abdominală, de unde sunt eliminate prin oviducte scurte sau prin porul genital. le sunt răspândite în apele reci din emisfera nordică. Unele specii sunt marine anadrome, ca somonul, iar altele sunt adaptate definitiv în apele dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate bentonice, în timp ce altele sunt răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate bentonice, în timp ce altele sunt răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța lor economică este foarte mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul superior (acum aproximativ 100 de milioane de ani). Familia salmonidelor cuprinde 3 subfamilii cu
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
economică este foarte mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul superior (acum aproximativ 100 de milioane de ani). Familia salmonidelor cuprinde 3 subfamilii cu 11 genuri și aproximativ 222 de specii. Ordenul Salmoniformes
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
ul sau coregonul mare, coregonul de Ciudsk ("us maraenoides") este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
sau lipanii este un gen de pești teleosteeni dulcicoli din familia salmonide ("Salmonidae"), fiind singurul gen din subfamilia timaline ("Thymallinae"), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului. Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval, comprimat lateral și cap relativ mic, conic. Au corpul acoperit
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
reproducere, culorile la mascul devin și mai vii. Se hrănește cu alge, resturi vegetale, moluște, crustacee, viermișori, zooplancton și larve de insecte. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai. Are importanță economică, deoarece constituie hrana naturală a peștilor răpitori, cum sunt salmonidele. Servește ca material de experiență, în laboratoarele de toxicologie. Carnea este destul de bună, deși ușor amăruie și se întrebuințează mai mult la ciorbă.
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
Păstrăvul de munte sau păstrăvul indigen ("Salmo trutta fario"), denumit adesea și păstrăv, este un pește dulcicol răpitor din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele curgătoare reci de munte, din Europa (bazinul Oceanului Atlantic, bazinul mărilor Baltice, Nordului, Negre, Caspice, Mediterane) și Asia Mică. Este o specie criofilă (temperatura optimă 14°-16°) și oxifilă și trăiește numai în ape de munte (până la izvor
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o formă a păstrăvului de râu, adaptată
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]