641 matches
-
nu se reflectă în istoria textului ebraic, și din moment ce aceste schimbări nu pot fi nici numeroase, nici radicale, pe ansamblu, putem spune că Pentateuhul samaritean se apropie cel mai mult de textul ebraic premasoretic 1. Odată cu prima publicare a Pentateuhului samaritean în secolul al XVII-lea, bibliștii au fost de-a dreptul fascinați de ortografia sa și de modul explicit de exprimare a vocalelor. Edmund Castell a semnalat rolul de vocală al literelor waw și yod2, iar Wilhelm Gesenius i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a dreptul fascinați de ortografia sa și de modul explicit de exprimare a vocalelor. Edmund Castell a semnalat rolul de vocală al literelor waw și yod2, iar Wilhelm Gesenius i-a dedicat o întreagă carte în care spune că Pentateuhul samaritean conține mult mai multe scriptiones plenae decât textul masoretic. Mai mult, vocalizarea textului s-a păstrat mult mai bine în Pentateuhul samaritean decât în textul masoretic, iar acest lucru nu poate decât să sporească valoarea textului samaritean. Schimbările care apar
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
literelor waw și yod2, iar Wilhelm Gesenius i-a dedicat o întreagă carte în care spune că Pentateuhul samaritean conține mult mai multe scriptiones plenae decât textul masoretic. Mai mult, vocalizarea textului s-a păstrat mult mai bine în Pentateuhul samaritean decât în textul masoretic, iar acest lucru nu poate decât să sporească valoarea textului samaritean. Schimbările care apar, în special în ortografie și morfologie, indică un stadiu mai avansat în dezvoltarea limbii. Astfel, foarte multe diferențe între cele două texte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
spune că Pentateuhul samaritean conține mult mai multe scriptiones plenae decât textul masoretic. Mai mult, vocalizarea textului s-a păstrat mult mai bine în Pentateuhul samaritean decât în textul masoretic, iar acest lucru nu poate decât să sporească valoarea textului samaritean. Schimbările care apar, în special în ortografie și morfologie, indică un stadiu mai avansat în dezvoltarea limbii. Astfel, foarte multe diferențe între cele două texte se datorează faptului că samaritenii folosesc mult mai multe litere vocale și matres lectiones decât
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
iar acest lucru nu poate decât să sporească valoarea textului samaritean. Schimbările care apar, în special în ortografie și morfologie, indică un stadiu mai avansat în dezvoltarea limbii. Astfel, foarte multe diferențe între cele două texte se datorează faptului că samaritenii folosesc mult mai multe litere vocale și matres lectiones decât masoreții; lângă unele substantive apare și pronumele personale indicând genul; unele sufixe arhaice specifice diferitelor cazuri, întâlnite în textul masoretic, sunt aici omise. Aparent, toate acestea sunt semne ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
masoreților tiberieni. Fluctuațiile în pronunțare, deși foarte puține, demonstrează că guturalele nu erau întotdeauna bine rostite și prezentau diferite forme, aceste variații reflectându-se uneori în text. Într-un studiu devenit deja clasic, Gesenius 3 demonstrează că totalitatea variantelor Pentateuhului samaritean se poate explica prin prisma a opt categorii de modificări ale bazei textuale păstrate intactă în textul masoretic: 1. corectări conforme cu gramatica populară; 2. glose sau explicații integrate în text; 3. corectări conjuncturale ale unor cuvinte care prezintă dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
corectări conjuncturale ale unor cuvinte care prezintă dificultăți; 4. corectări ale unor locuri paralele; 5. interpolări mai ample plecând de la locurile paralele; 6. corectări ale unor pasaje ce prezintă dificultăți obiective și în special istorice; 7. forme influențate de dialectul samaritean; 8. pasaje influențate de teologia și hermeneutica samariteană 1. Un alt indiciu al revizuirii textului samaritean îl constituie faptul că modificările intenționate erau introduse în text potrivit concepțiilor teologice; astfel, forma plurală Elohim este modificată uneori într-o formă singulară
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mai ample plecând de la locurile paralele; 6. corectări ale unor pasaje ce prezintă dificultăți obiective și în special istorice; 7. forme influențate de dialectul samaritean; 8. pasaje influențate de teologia și hermeneutica samariteană 1. Un alt indiciu al revizuirii textului samaritean îl constituie faptul că modificările intenționate erau introduse în text potrivit concepțiilor teologice; astfel, forma plurală Elohim este modificată uneori într-o formă singulară, un înger este introdus în scenă pentru a se evita unele antropomorfisme etc. O altă posibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
etc. O altă posibilitate care merită luată în seamă este cea sugerată de către Sperber, care explică mulțimea variantelor textuale plecând de la constatarea că în timp ce textul masoretic prezintă o formă care s-a dezvoltat într-un dialect întâlnit în Iudeea, textul samaritean ne prezintă particularitățile dialectului din Israelul perioadei postexilice 2. Kahle a demonstrat că între textul samaritean și una dintre formele textuale presupuse de traducerea greacă, alta decât Septuaginta, există asemănări distincte 3. Kahle și-a susținut întotdeauna această părere în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mulțimea variantelor textuale plecând de la constatarea că în timp ce textul masoretic prezintă o formă care s-a dezvoltat într-un dialect întâlnit în Iudeea, textul samaritean ne prezintă particularitățile dialectului din Israelul perioadei postexilice 2. Kahle a demonstrat că între textul samaritean și una dintre formele textuale presupuse de traducerea greacă, alta decât Septuaginta, există asemănări distincte 3. Kahle și-a susținut întotdeauna această părere în vederea reconstituirii celui mai vechi text al Septuagintei, ferm convins că în secolul I d.Hr. a existat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
întotdeauna această părere în vederea reconstituirii celui mai vechi text al Septuagintei, ferm convins că în secolul I d.Hr. a existat un text grec, al cărui original nu era Septuaginta pe care o cunoaștem, ci un text foarte asemănător cu cel samaritean. Astfel, pe lângă legătura sa directă cu textul masoretic, Pentateuhul samaritean poate aduce o lumină nebănuită și asupra altor probleme. Toate acestea vin să confirme punctul de vedere exprimat în cazul discuției referitoare la textul masoretic: în perioada precreștină au existat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Septuagintei, ferm convins că în secolul I d.Hr. a existat un text grec, al cărui original nu era Septuaginta pe care o cunoaștem, ci un text foarte asemănător cu cel samaritean. Astfel, pe lângă legătura sa directă cu textul masoretic, Pentateuhul samaritean poate aduce o lumină nebănuită și asupra altor probleme. Toate acestea vin să confirme punctul de vedere exprimat în cazul discuției referitoare la textul masoretic: în perioada precreștină au existat mai multe recenzii ale Pentateuhului. După o perioadă în care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pus în legătură cu cinstirea pe care o primeau din partea anumitor comunități 1. Cu toate acestea, nu trebuie exclusă posibilitatea unui număr mai mare de manuscrise, întrucât obiceiul iudaic de îngropare a manuscriselor greșite sau uzate nu a fost adoptat și de către samariteni. E. Robertson a arătat în lucrarea sa Catalogue of Samaritan MSS cât de îngrijit erau pregătite manuscrisele biblice samaritene 2. Pieile erau obținute de la animale care fuseseră aduse drept jerftă de pace șelamim, și erau scrise foarte atent cu ajutorul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
erau scrise foarte atent cu ajutorul unei bucăți ascuțite3de os sau cu un stylus metalic. În partea introductivă a lucrării citate mai sus se află o prezentare interesantă a caracteristicilor acestor manuscrise; am vorbit deja despre asemănarea dintre sistemul de vocalizare samaritean și cel babilonian, descoperit în manuscrisele Bibliei ebraice. În catalogul lui Robertson se spune că la început se făcea un simplu semn deasupra unei litere, pentru a atrage atenția asupra ei, de aici dezvoltându-se ulterior întregul sistem de vocalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
deasupra unei litere, pentru a atrage atenția asupra ei, de aici dezvoltându-se ulterior întregul sistem de vocalizare. O cercetare mai atentă a textelor presamaritene descoperite în pustiul Iudeii conduce la o mai bună înțelegere a diferitelor componente ale textului samaritean. În ultimul timp, cercetătorii au fost de părere că acest text presupune două niveluri, a căror specificitate a putut fi înțeleasă abia odată cu descoperirea manuscriselor de la Qumran; se poate distinge așadar un substrat presamaritean și unul samaritean, cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
componente ale textului samaritean. În ultimul timp, cercetătorii au fost de părere că acest text presupune două niveluri, a căror specificitate a putut fi înțeleasă abia odată cu descoperirea manuscriselor de la Qumran; se poate distinge așadar un substrat presamaritean și unul samaritean, cel din urmă fiind destul de slab reprezentat, îndepărtarea lui ajutându-ne să deosebim mai clar textul presamaritean, pe care se bazează textul samaritean. Criteriile prin care devine posibilă separarea acestor două straturi sunt, pe de o parte, trăsăturile textelor presamaritene
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fi înțeleasă abia odată cu descoperirea manuscriselor de la Qumran; se poate distinge așadar un substrat presamaritean și unul samaritean, cel din urmă fiind destul de slab reprezentat, îndepărtarea lui ajutându-ne să deosebim mai clar textul presamaritean, pe care se bazează textul samaritean. Criteriile prin care devine posibilă separarea acestor două straturi sunt, pe de o parte, trăsăturile textelor presamaritene cu ajutorul cărora putem deosebi primul strat, iar pe de altă parte, caracteristicile religiei, literaturii și limbii samaritenilor, cu ajutorul cărora putem deosebi cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
presamaritean, pe care se bazează textul samaritean. Criteriile prin care devine posibilă separarea acestor două straturi sunt, pe de o parte, trăsăturile textelor presamaritene cu ajutorul cărora putem deosebi primul strat, iar pe de altă parte, caracteristicile religiei, literaturii și limbii samaritenilor, cu ajutorul cărora putem deosebi cel de-al doilea strat al Torei lor1. În general, scribii textului Pentateuhului samaritean și ai textelor premasoretice se apropiau cu mare libertate de textul biblic; cu toate acestea, după ce s-a fixat conținutul tradiției samaritene
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de o parte, trăsăturile textelor presamaritene cu ajutorul cărora putem deosebi primul strat, iar pe de altă parte, caracteristicile religiei, literaturii și limbii samaritenilor, cu ajutorul cărora putem deosebi cel de-al doilea strat al Torei lor1. În general, scribii textului Pentateuhului samaritean și ai textelor premasoretice se apropiau cu mare libertate de textul biblic; cu toate acestea, după ce s-a fixat conținutul tradiției samaritene, textul Pentateuhului samaritean se copia cu foarte multă atenție, asemenea textului masoretic. Cele mai multe diferențe sunt de natură ortografică
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
putem deosebi cel de-al doilea strat al Torei lor1. În general, scribii textului Pentateuhului samaritean și ai textelor premasoretice se apropiau cu mare libertate de textul biblic; cu toate acestea, după ce s-a fixat conținutul tradiției samaritene, textul Pentateuhului samaritean se copia cu foarte multă atenție, asemenea textului masoretic. Cele mai multe diferențe sunt de natură ortografică sau se datorează metodelor diferite de pronunție. Desigur, aceste diferențe nu sunt deloc de neglijat, din moment ce aruncă o lumină nouă asupra istoriei limbii ebraice și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de pronunție. Desigur, aceste diferențe nu sunt deloc de neglijat, din moment ce aruncă o lumină nouă asupra istoriei limbii ebraice și asupra metodelor de pronunție în diferite locuri. Imediat după 1616, când Pietro della Valle a adus o copie a Pentateuhului samaritean în Europa, cercetătorii au și început discuțiile legate de valoarea textului. Întrucât bibliștii protestanți acceptaseră textul masoretic drept textus receptus al Vechiului Testament, nu au acordat prea mare atenție acestui text. Bibliștii romano-catolici, în căutare de noi argumente împotriva înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
masoretic. Abia în secolul XX textul a putut fi evaluat la justa lui valoare, de text premasoretic, independent de tradiția fariseică 1. Înainte de a ne apleca asupra câtorva texte samaritene, se impun câteva remarci. În primul rând, am spus că samaritenii erau un grup foarte conservator, iar atitudinea evreilor față de ei era ambiguă, într-o oarecare măsură; dincolo de exemplele din Mișna, există puține mărturii, în literatura contemporană (în special apocrifă și pseudoepigrafă), referitoare la un real antisamaritanism. Deși nu exista nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
foarte conservator, iar atitudinea evreilor față de ei era ambiguă, într-o oarecare măsură; dincolo de exemplele din Mișna, există puține mărturii, în literatura contemporană (în special apocrifă și pseudoepigrafă), referitoare la un real antisamaritanism. Deși nu exista nici un contact religios între samariteni și evrei, contactele obișnuite au continuat să aibă loc, mai ales la începutul erei creștine, când samaritenii au devenit o comunitate înfloritoare 2. Ori de câte ori este vorba despre samaritanism, în locul termenului „sectă”, Deist preferă termenul „curent” care s-a dezvoltat în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
există puține mărturii, în literatura contemporană (în special apocrifă și pseudoepigrafă), referitoare la un real antisamaritanism. Deși nu exista nici un contact religios între samariteni și evrei, contactele obișnuite au continuat să aibă loc, mai ales la începutul erei creștine, când samaritenii au devenit o comunitate înfloritoare 2. Ori de câte ori este vorba despre samaritanism, în locul termenului „sectă”, Deist preferă termenul „curent” care s-a dezvoltat în perioada Vechiului Testament. 7.3. Ediții ale Pentateuhului samariteantc "7.3. Ediții ale Pentateuhului samaritean" Pentateuhul samaritean
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
creștine, când samaritenii au devenit o comunitate înfloritoare 2. Ori de câte ori este vorba despre samaritanism, în locul termenului „sectă”, Deist preferă termenul „curent” care s-a dezvoltat în perioada Vechiului Testament. 7.3. Ediții ale Pentateuhului samariteantc "7.3. Ediții ale Pentateuhului samaritean" Pentateuhul samaritean nu s-a bucurat întotdeauna de atenția care i se acordă în zilele noastre. După cum relatează Abraham Tal de la Universitatea din Tel-Aviv, redescoperirea Pentateuhului samaritean se datorează lui Guillaume Postel, emisar pe lângă ambasada Franței de la Istanbul, între anii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]