1,130 matches
-
privite ca entități separate, dispuse concentric, deoarece ele se întrepătrund, păstrându-și totodată identitatea. Fiecare vehicul îl susține pe cel imediat următor. Blavatsky împarte cele șapte principii în două grupuri: o Triadă Superioară și un pătrat inferior. Ea folosește cuvintele sanscrite din sistemul hinduist. De asemenea, diverși autori pun fiecare dintre aceste principii în legătură cu drumuri de evoluție umană distincte. Triada superioară, individul, individualitatea nemuritoare, „fără formă” (a-rupa, în sanscrită), este alcătuită din: Pătratul inferior, personalitatea efemeră, „cu formă” (sa-rupa), este
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]
-
grupuri: o Triadă Superioară și un pătrat inferior. Ea folosește cuvintele sanscrite din sistemul hinduist. De asemenea, diverși autori pun fiecare dintre aceste principii în legătură cu drumuri de evoluție umană distincte. Triada superioară, individul, individualitatea nemuritoare, „fără formă” (a-rupa, în sanscrită), este alcătuită din: Pătratul inferior, personalitatea efemeră, „cu formă” (sa-rupa), este alcătuită din patru principii inferioare: Potrivit lui Blavatsky, triada și pătratul sunt unite pe timpul vieții fizice prin antahkarana, cuvânt sanscrit pe care aceasta îl numește „firul de argint”. Antahkarana a
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]
-
Triada superioară, individul, individualitatea nemuritoare, „fără formă” (a-rupa, în sanscrită), este alcătuită din: Pătratul inferior, personalitatea efemeră, „cu formă” (sa-rupa), este alcătuită din patru principii inferioare: Potrivit lui Blavatsky, triada și pătratul sunt unite pe timpul vieții fizice prin antahkarana, cuvânt sanscrit pe care aceasta îl numește „firul de argint”. Antahkarana a mai fost tradus și prin „punte” sau „cale”, aflată între Eul inferior sau Kama-manas și Eul superior sau Manas din om, fiind pusă în legătură cu funcția rațiunii. Doctrina vedantă definește 5
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]
-
grandioasa epopee hindusă Mahabharata, Zeul Krishna menționează că Natura se exprimă prin elemente diferite. Carul războinicului Arjuna ar simboliza corpul uman, după cum susține Annie Besant, ar fi un vehicul al monadei și al principiilor care îl întregesc pe om. Cuvântul sanscrit „rath” se poate traduce prin corp uman sau vehicul. Conform teosofului William Quan Judge (1851-1896), Bhagavad Gita poate face referire la evoluția umană, la evoluția universului, la evoluția caracterului moral etc. Prin urmare, s-ar referi la dezvoltarea individuală, în
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]
-
sau Mithuna este un termen sanscrit folosit în Tantra cel mai adesea tradus prin ce are loc într-un context ritualic specific tantrei mâinii stângi-.Este cel mai important element al celor 5 Makara și reprezintă partea centrală a marelui ritual în Tantra, cunoscut sub nume
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
emisă, repetă textele. Altfel yoghinul cade sub legea Timpului și a Morții, ca orice desfrânat de rând(cf.D"uha-kosha" de Kanha, strofa 14;H.Y."pr"., III,88; etc.)" "Tattva" în Yoga sau "mahabhuta" în Ayurveda, sunt două cuvinte sanscrite ce se traduc prin "elemente" sau "realitaăți", "panchatattva" sau "" însemnând cele 5 elemente fundamentale considerate a sta la baza creației în diferite cosmologii: pământul, apa, focul, aerul și eterul. Cele 5 componente ale ritualui tantric au fost asociate cu aceste
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive. Hitita este cunsocută ca având un sistem verbal mai simplu decât alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greacă antică. Verbul avea următoarele sufixe: -,-ahh-” care înseamnă ,ceea ce înseamnă cuvântul de bază” sau ,a duce la aceeași structură”. Exemple de astfel de verbe sunt: ,sarazziyahh-”=,a pune în partea de sus”( ,sarazzi”=,sus”) -,-annăi-”, exprimă o persistentă
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
descrise mai sus, ele părând simple și rotunjite. Acest proces a evoluat de-a lungul a mulți ani, rezultatul fiind un semn aparte pentru fiecare silabă japoneză. Aceste semne au fost adunate într-un alfabet după modelul scrierii "siddham" al sanscritei epocii respective, o limbă și o scriere care erau cunoscute unor învâțați japonezi de texte budiste. Această organizare a silabarului hiragana („tabelul celor 50 de sunete”) mai este folosită și astăzi la stabilirea ordinii în care apar cuvintele într-un
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
cercetările sale se numără: Gheorghe Galbură (cu lucrarea "Forme diferențiale pe varietatea lui Grassmann cuaternionică", apărută în 1956) și Kostake Teleman (1958). Grassman s-a ocupat și de lingvistica istorică, realizând studii de gramatică germană, culegând cântece populare și învățând sanscrita. A efectuat o traducere a colecției indiene antice Rig Veda, care și astăzi este recunoscută. A enunțat o lege de transformare fonetică în cadrul limbilor indo-europene, care ulterior se va numi legea lui Grassmann. Grassmann a observat că toate culorile pot
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
Guru (Devanagari गुरु) este un termen sanscrit pentru "învățător", "ghid" sau "maestru spiritual", în special în religiile indiene. Tradiția hindusă (maestru-discipol) este o doctrină religioasă milenară transmisă de la învățător la discipol, gurul fiind acela de la care discipolul primește inițieri și învățături în disciplina spirituală. Guru este un
Guru (maestru spiritual) () [Corola-website/Science/327737_a_329066]
-
cum ar fi flautul, pianul, chitara acustică și o mare varietate de instrumente acustice non-occidentale. Inițial, aranjamentele vocale au fost rare în muzica New Age, dar evoluînd, partea vocală a devenit tot mai comună, oferind în special voci amerindiene, din sanscrită, sau cântări cu influență tibetană, sau versuri bazate pe mitologie, cum ar fi legendele celtice sau de pe tărâmul Zînelor. Muzica New Age music a fost influențată de o gamă largă de artiști din diferite genuri, cum ar fi spre exemplu
Muzică New Age () [Corola-website/Science/327698_a_329027]
-
New Age este și renașterea interesului față de cântul gregorian în a doua jumătate a secolului XX. Acum, muzica New Age s-a extins și include de asemenea, cântări în limbi "spirituale" sau vechi, și include, dar nu se limitează la Sanscrită, Latină, Galeză, Ebraică și Gurmukhi. Printre artiștii populari din acest gen se numără Krishna Das, Deva Premal, Bhagavan Das și Snatam Kaur. Spectacolele solo ECM, ale artiștilor precum Keith Jarrett (în special albumul "The Köln Concert"), Ralph Towner (în lucrările
Muzică New Age () [Corola-website/Science/327698_a_329027]
-
Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar, Thailanda, Vietnam. ul aparține grupului de religii dharmice alături de hinduism și de jainism, păstrând o puternică influență a elementelor constituente ale acestor două religii. Mai este numit și „Buddha Dharma”, ceea ce înseamnă în limbile sanscrită și pali (limbile textelor antice budiste) „învățăturile Celui Luminat”. În prezent, istoricii fixează această dată în 560 î.Hr. Veridicitatea istorică a întemeietorului budismului, Gautama Buddha (623-543 î.Hr., după tradiția budistă din Birmania și Thailanda; 560-480 î.Hr., după istoricii moderni), este
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
a fost singurul buddha: se crede că au existat mulți buddha înaintea lui și că vor exista și viitori buddha de asemenea. Dacă o persoană obține "trezirea", fără ca neapărat să o și predice comunității, el sau ea devine arhat (limba sanscrită) sau arahant (limba pali). Siddhartha Gautama este unic între ceilalți buddha care au existat și vor exista, deoarece învățăturile lui se concentrează asupra acestui tip de trezire, numit și „eliberare” sau Nirvana. O parte din doctrina promovată de Gautama Buddha
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
karmice. Conform filozofiei budiste, existența, lumea în general are trei caracteristici: În budism, existența individuală a omului aduce suferință tocmai din cauză că ea este o simplă sinteză a unor factori impersonali și impermanenți supuși distrugerii, o mixtiune a celor cinci "agregate" (sanscrită - Skandha) ce compun ființa: (1) rūpa - corpul, materialitatea (carnea, părul, dinții, sângele, oasele, temperatura corporală, etc.), (2) vedană - senzațiile (bucurie, tristețe, indiferență), (3) samjñă - percepțiile (văzul, auzul, gustul, percepția tactilă, olfactivă și spirituală), (4) samskăra - activitatea minții (voință, concentrare, vigilență
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
în câteva sutre Mahayana, cum ar fi Lotus Sutra, Angulimaliya Sutra și Nirvana Sutra, Buddha predică că doar citind, recitând sau auzind sutre puternice cum sunt și cele sus-numite se șterge o mare cantitate a încărcăturii karmice. Bodhi (pali și sanscrită: बॊधि; literal:"trezirea") este un termen folosit în budism pentru o anumită experiență revelatorie obținută de un arhat prin meditație. După dobândirea acestei "iluminări", a acestui bodhi, omul este eliberat de ciclul "samsăra" (naștere, suferință, moarte, reîncarnare
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
la baza tehnicilor budiste și a fost descoperită de Buddha înainte de iluminarea sa. Ea poate fi enunțată în moduri diferite: Recunoașterea celor patru Adevăruri Nobile și urmarea primilor pași ai "Căii cu opt brațe" necesită „refugiul” la cele Trei Giuvaieruri (sanscrită: त्रिरत्न Triratna sau रत्नत्रय Ratna-traya, pali: तिरतन Tiratana) ale budismului. Budismul tibetan adaugă uneori încă un refugiu în persoana învățătorului lama. Cele trei giuvaieruri ale credinței sunt: Conform
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Ratna-traya, pali: तिरतन Tiratana) ale budismului. Budismul tibetan adaugă uneori încă un refugiu în persoana învățătorului lama. Cele trei giuvaieruri ale credinței sunt: Conform scrierilor, Buddha s-a arătat discipolilor ca un model implorându-le să aibă credință (sanscrită श्रद्धा śraddhă, Păli saddhă) în exemplul lor de om care s-a eliberat de durere și de pericolul existenței. Dharma însă este cea care conferă credinciosului îndrumări în procesul de alinare a suferinței și de
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și o puternică reverență tuturor budiștilor. De exemplu, venerarea lui Buddha ca persoană istorică sau ca entitate apriorică a căpătat de-a lungul timpului numeroase forme, iar transcrierea scrierilor sacre, materializare a Dharmei, este făcută cu evlavie și teamă. Śīla (sanscrită) sau sīla (păli) reprezintă educația morală, comportamentul etico-ascetic pe care trebuie să-l îndeplinească credinciosul budist. Este una din cele trei trepte către Nirvana (sila, samadhi și prajna) și a doua dintre "desăvârșiri" ("păramită") și se referă la puritatea în
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și încurajarea vegetarianismului. Aceste noi norme sunt conținute într-un text numit Brahmajala Sutra (a nu se confunda cu textul pali cu același nume). Toate formele budismului sunt de acord că Buddha a promovat două tipuri de meditație: meditația samatha (sanscrită, śamatha) și meditația vipassană (sanscrită, vipaśyană). Cu toate acestea, numai meditația de tip vipassană poate parcurge drumul jñăna (cunoaștere)- prajñă (înțelegere pură) - nirvăna. Meditația samatha urmărește doar obținerea unei stări de liniște și concentrare absolută prin fixarea conștiinței asupra unui
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
norme sunt conținute într-un text numit Brahmajala Sutra (a nu se confunda cu textul pali cu același nume). Toate formele budismului sunt de acord că Buddha a promovat două tipuri de meditație: meditația samatha (sanscrită, śamatha) și meditația vipassană (sanscrită, vipaśyană). Cu toate acestea, numai meditația de tip vipassană poate parcurge drumul jñăna (cunoaștere)- prajñă (înțelegere pură) - nirvăna. Meditația samatha urmărește doar obținerea unei stări de liniște și concentrare absolută prin fixarea conștiinței asupra unui obiect sau unei idei, care
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
în mod conștient a gândirii, controlul atent al respirației ("pranayama") care trebuie să decurgă în mod regulat, fără a fi însă întreruptă ca în alte exerciții yoga. Următoarea etapă a meditației o constituie "dhyăna" (ध्यानम्, sanscrită)/"jhăna" (pali), pătrunderea în sfera suprasensibilului, a inconștientului, contemplația pură. Practicantul se detașează de propriile simțuri și își îndreaptă atenția spre unuia din cele trei caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Nirvana, deoarece meditația, nesusținută de alte elemente nu este în măsură să realizeze iluminarea. Potrivit unor învățați budiști, cunoașterea sau înțelepciunea ("prajñă") este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei, fără a se ajuta de tehnicile yoghine. Prajñă (sanscrită) sau paññă (păli) este înțelepciunea capabilă să nimicească suferința și să aducă iluminarea, reprezintă revelația adevăratei înfățișări a realității, revelație care precede accederea în nirvana. De asemenea, prajñă este una din cele șase "păramită" (perfecțiuni) ale budismului Mahayana și una
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
un obiect și transcende orice tip de diferențiere. Conform budismului timpuriu, prajñă parcurge trei forme de cunoaștere: cunoașterea reîncarnărilor precedente, cunoașterea legii karmei ce determină fiecare renaștere și cunoașterea "celor patru Adevăruri Nobile" și a "întinărilor" sau "prihănirilor" (pali: Kilesa, sanscrită: kleśha) care împiedică eliberarea (lăcomia, ura și iluzia). Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și susține egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent în India și nega valorile numelui și al familiei
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent în India și nega valorile numelui și al familiei și trăinicia lor . Se promovează nu doar o compasiune (karună) și o iubire necondiționată față de semeni (pali:mettă; sanscrită:maitrī), ci o identificare a eului cu însăși ființa persoanei iubite. Budismul consideră că egoismul și sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoană, și numai prin extinderea termenului asupra lumii înconjurătoare, prin dilatarea granițelor proprii se
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]