1,572 matches
-
Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Apel la românii neresemnați Tot ceea ce se întâmplă în România postdecembristă este de domeniul coșmarului național: Milioane de români reduși la tăcere și aduși la sapă de lemn, alte milioane dintre ei plecați peste mări și țări (cel mai mare și grav exod ce a avut loc vreodată în mult încercata istorie a românilor), toate astea având loc din cauza și pentru ca o pletoră de neisprăviți ce-
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]
-
în comun este faptul că fiecare se vrea mai mare decât celălalt. În goana lor după mărire (putere și bogăție), fiecare face greșeli peste greșeli, fiecare suferă și se chinuie, fiecare tânjește după mai mult, fiecare nedreptățește pe mulți, fiecare sapă la temelia Bisericii, nu după Sfintele Moaște, ci ca buldozerul bolșevic pentru dărâmare, fiecare se aruncă în luptă cu tot arsenalul lor politico-ocult, dar niciunul, absolut niciunul nu renunță la slava aceasta deșartă, totalitară, dar trecătoare. Paradoxul constă în faptul
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
-o-ntâmplare inedită. Cică o cioară dintr-un pom, A furat de la un domn, Perje dintr-un prun bazat. A dat iama... ș-a zburat! A-ncercat omu’ s-o prindă, Aruncând la ea din tindă, Cu chetroaie și cu sape, Din cioc pruna ca să scape. Și văzând că ist demers, A rămas fără succes, A rugat-o atunci în toane, Măcar sâmburele să-l întoarne!... Nu pruna era problema, Ci sâmburele crea dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
cu abrogarea pedepsei cu moartea, drept ar fi ca într-o celulă să vă petreceți restul de viață, primind exact hrana pe care, prin atotputernicul vostru cinism, și-o permit milioanele de români aduși de voi și ciracii voștri la sapă de lemn... ----------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației octombrie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMȚIRII POSTDECEMBRISTE / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMŢIRII POSTDECEMBRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369353_a_370682]
-
școlare. În fiecare vara, dacă luam premiul I, părinții mă lăsau să merg într-o tabără școlară, dar nu și în vara aceea. Și ca să fie tacâmul complet, n-am ratat nici-o zi de muncă la câmp. Ajunsesem să mânui sapa mai ceva ca cel mai vajnic ceapist, spre fala mamei și tatei. A, să nu uit, a mai fost ceva; nu am avut voie să mai pun mâna pe bicicleta tatei vacanța aia! Ilie Fîrtat Referință Bibliografică: Fantomele / Ilie Fîrtat
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
-o scorbură câte-o ulcică doldora de monezi de aur sau argint. În nopțile de Sfântul Gheorghe amatorii de comori, mai stau la pândă să vadă pe unde mai ”joacă” banii și, a doua zi, înarmați cu lopeți și târnacoape, sapă cu frenezie în speranța că doar - doar vor da de comoara mult visată și astfel, vor reuși să alunge sărăcia aciuiată de atât amar de ani prin gospodăriile lor. Seara, se întorc acasă obosiți, convinși că nu au nimerit locul
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
și mă cufund în somnul ochilor tăi arși de văpăi, tu torci laurul cu degetul plin de inele când îngerii mușcă din stele și biciuită de flori, rupi mreaja pânzei din zori, în ochii tăi tremură apa fântânii, săpată cu sapa, în care-au căzut luceferii suri, îmbrăcați în armuri; așa te-au absorbit zorii, lumina, eroarea, dragostea, dar și vina... miercuri, 3 august 2016 Referință Bibliografică: poveste / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03
POVESTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370621_a_371950]
-
David Iancu Segal, presedintele Comunității Evreilor din Brăila. Indifirent de motivație ( complot secret al evreilor de a stăpâni lumea, vina de a-L fi trădat pe Isus, caracter urât, educație intelectuală, că sunt leneși și nu vor să dea cu sapă, inventatori ai sistemului bancar mondial și cauza a sărăcirii unor popoare), așa ceva NU AR TREBUI SĂ EXISTE. Realitatea depășește cu mult ficțiunea trilogiei "Jocurile Foamei". Ne pune în față o oglindă, cine suntem noi? Oameni sau monștri extratereștri? Omul trebuie
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
2 doctori, 1 medic veterinar, 2 preoți. În rest, munca câmpului. - Glumești, ce să fac cu 2 posturi de preoți, când pe mine mă interesa unde ar putea o femeie să lucreze, ca să se întrețină. Preot nu poate fi, la sapă în plin soare mai reziști la tinerețe, vacă da ceva lapte, dar vândut pe 0,5 euro/litru, abia trăiești. Și ziceți că e bine?! În Brăila, unități de producție funcționale în 1989, azi în ruine: - Progresul, excavatoare hidraulice pe
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
spuse ea cu năduf în suflet, parcă ca o răbufnire. - Mamă, dar trebuia să am grijă și de viața mea, să pot să am o profesie. Ce? Doreai să mă angajez vânzătoare la cooperativa de la stradă sau să merg la sapă alături de tata? - Eu știu, mamă, ce puteai tu să faci? Acum ești ingineră și uite că nu ne mai poți ajuta cu prea multe. Taică-tu s-a dus, în curând mă duc și eu lângă el. Așa ne-a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
vin și pleacă. La fel și nemții. Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu vorbăria!, rosti un altul sorbind din țoiul golit pe jumătate. - O să mai vedeți voi! Vin bolșevicii și-o să vedeți
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului peisaj vagi reverii de mătasă ard pe vânturi și se lasă peste câmpuri de lumină dintr-o lună somnoroasă; trece vremea ca o apă și tot sapă și iar sapă; bate căutările, vântul, norocul, patima zborului, apa și focul, durerea dintr-un vers de Valery, sub focul lunii de la miazăzi... sâmbătă, 30 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: peisaj / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370136_a_371465]
-
în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului peisaj vagi reverii de mătasă ard pe vânturi și se lasă peste câmpuri de lumină dintr-o lună somnoroasă; trece vremea ca o apă și tot sapă și iar sapă; bate căutările, vântul, norocul, patima zborului, apa și focul, durerea dintr-un vers de Valery, sub focul lunii de la miazăzi... sâmbătă, 30 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: peisaj / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370136_a_371465]
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
din netrebnicia legilor și a celor care le contorsionează. Dar, într-o țară ca a noastră, în care se descompune cultura, cine-o mai poate reansambla când personalitățile i se îndepărtează?! Straturile culturii românești, devastate, cine le udă, plivește și sapă, dacă se trimite acasă grădinarul? Cum de se poate condamna la ireversibilă retragere, un om deplin sănătos, cu spirit efervescent, cu roade de cules dintr-o viață de experiențe și perfecționări, când și așa avem puțini în locul lor și pe
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
pe nufăr ( și titlul cărții), în ultimele momente de viață, o bătrână țărancă gândește lucid privind lucrurile din jur, pachetul de lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe își putea oglindi chipul în luciul ei și sapa devine aici un arhetip de memorare. Trecerea în altă dimensiune se face firesc, împăcat, ca o eliberare de boală
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe își putea oglindi chipul în luciul ei și sapa devine aici un arhetip de memorare. Trecerea în altă dimensiune se face firesc, împăcat, ca o eliberare de boală, de chin, de urâtul celor din jur ocupați cu împărțirea lucrurilor. „Ea se retrase într-o lume a undelor”, „dar gata
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
văzduh păsările clocotesc a zbor se anunță încă o trecere încă o scară își pierde treptele când copacii reapar la orizont rădăcinile lor sunt râme se întind pe sub ploi pământului îi construiesc colajele vieții dispar otrăvite de mâini ruginite sapă sapă vei da de clipele trezirii când vei repeta târârea apoi înălțarea cu încetinitorul ca într-un flash absurd dintr-un film vechi banda din rolă e zgâriată pe alocuri ruptă secundele otrăvirii rădăcinilor își descoperă efectele și râde silențioasă roată
SCULPTURĂ ÎN PIATRA IUBIRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353782_a_355111]
-
loc, pe toate, Și-apoi a plâns până-n noapte ; Dar s-a tot gândit el seară, Cum să-și îndrepte greșeală. Dimineață de cu zori, Intra în stratul cu flori Îmbrăcat în salopeta, Pedalând pe bicicletă. Pe umăr c-o sapă mare Se apucă de lucrare, ... Citește mai mult Cățelușul de la țară,Într-o zi de primăvară,A dat buzna în gradina.Razoarele de sulfinaLe-a distrus pe loc, pe toate,Și-apoi a plâns până-n noapte ;Dar s-a tot
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
pe loc, pe toate,Și-apoi a plâns până-n noapte ;Dar s-a tot gândit el seară,Cum să-și îndrepte greseala.Dimineata de cu zori,Intră în stratul cu floriImbracat în salopeta,Pedalând pe bicicleta.Pe umăr c-o sapă mareSe apucă de lucrare,... ÎI. CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTIȚII ÎN JUSTIȚIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA ȚARĂ(FRAGMENT), de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014. Dimineață boema... Zi ce se anunță a
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
moldovenești, poartă straie tradiționale de sărbătoare, care aduc aminte de Putna, de Suceava, de Stupca, de Botoșani, de Copou, de Țicău, de Tescani, de țărani buni de treabă și de oaste, de coasă, de coarnele plugului, de turmele albe, de sapă și de horă, de dragoste și de toate omeneștile duhuri și fapte ale neamului pe care Anton Achiței îl slujește cu mângâierea din cântec, dragostea din cântec, îndemnarea din cântec, strigătul din cântec, „Tatăl nostru” din cântec...! Mai rar, și oare
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
lanurile de porumb... Până la scoala erau șapte kilometri pe jos și profesorii plictisiți îi puneau să citească fără rost. De aceea nu-i plăcea școală, dar tatăl, care lucra la Sfatul Popular și era un filozof, îi spunea adeseori: -„De sapă nu ești bună, ca esti „de nevoie”. Învăța carte, ca să nu muncești!” Când era iarnă și era frig și fetiței îi înghețau picioarele în opinci, prin zăpadă, pe jos, șapte kilometri până la școala din Susani, tatăl îi dădea voie Titinei
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
picioarele în opinci, prin zăpadă, pe jos, șapte kilometri până la școala din Susani, tatăl îi dădea voie Titinei să nu meargă la școală: -„Ce făcuși, Costică, o opriși de la școală? Da ea de dracu, că nu e bună nici de sapă, nici de școală, nu știuce se va face în viață! Se aude că se va face colectiv, o să ne ia vacă și pământul... -„Lasă, vedem noi atunci... cine se consumă mai dinainte, că se întâmplă ceva rău, se consumă mai
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
era deșteaptă și a trăit 90 de ani. Și tatăl Titinei, deși avea doar șase clase și era referent agricol la Sfatul Popular, mereu zicea: „învăța carte, ca să nu muncești! Din carte vine lumină și înveți pentru tine, pentru că de sapă nu ești bună că ești „de nevoie”. Dar Titina a terminat clasa a VII-a și tatăl a dus-o la Drăgășani la Scoala Profesională Hortiviticola, unde nu se plăteau taxe și internatul era gratuit, dar n-au vrut să
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]