3,304 matches
-
a ajuns la acel nefast dictat din 30 august 1940, prin care monarhia și guvernul românesc au cedat Nord-Vestul Transilvaniei Ungariei, adică 42.243 kilometri pătrați ce cuprindea peste 1.300.000 de români, 480.000 de unguri, 450.000 sași, 150.000 evrei și aproape 200.000 diferite alte etnii. Aceste numere de recensământ, rotunjite la urmă în plus, arată elocvent în procentaje că: românii erau mai mult de jumătate din populație cedată, pe când ungurii abia că ajungeau o cincime
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
la care erați obișnuiți. În acest sens, în sumar, veți descoperi autori de materiale dedicate sărbătorii amintite. Vă recomand, printre alții, fără o anumită ordine valorica ori de altă natură, creațiile semnate de Adrian Botez, Corneliu Leu, Cezarină Adamescu, Aurel Sas, Slavomir Almajăn, Emilian Lovișteanul, Elenă Buică, Nicolae Horia Nicoară, Ioana Voicilă, Ileana Maria Belean, Eugen Evu, Danaela și nu numai. Pe de altă parte, cerem scuze acelor autori ale căror materiale primite la redacție nu se regăsesc în paginile revistei
REVISTĂ DEDICATĂ ÎNVIERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351167_a_352496]
-
încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă din Munții Apuseni. Cum ungurii nu aveau nici o pricepere, dar le plăcea aurul, s-au învrednicit să-l prade de la moți iar regii lor au colonizat zona cu mineri sași. Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieș unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte și tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit și alți
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
mitropolit”/” Păi, n-am 80 de ani, dar ești arhivă masonică”. El se referea la textul meu. “Care arhivă?”, îl întreb eu./ “Ești singurul care a scris în perioada interdicției”. Se făcuse că era venit atunci, ca din întâmplare un sas de la Brașov, cetățean american, dar bun știutor de limbă română ... Occidentalii socoteau că aici masoneria este egală cu zero, nu există. Era pe aproape, dar nu chiar zero. La un moment dat îi zic: “Nea Nicule, eu știu că masoneria
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
BLACHI. /...O altă țară românescă numită BLACHINA este menționată de Godefredus din Viterbium (c.1120), .fiind situată în apropierea Constantinopolului. /...Împăratul Ioniță, al Imperiului româno-bulgar, din dinastia Asăneștilor (1197-1207) a purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
c.1120), .fiind situată în apropierea Constantinopolului. /...Împăratul Ioniță, al Imperiului româno-bulgar, din dinastia Asăneștilor (1197-1207) a purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
septembrie, ora 12.00, Sala Acvariu Vernisaj Cruci de punte - instalație Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, Dolj Expoziție deschisă până la 14 septembrie 9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Școală Satului) Vernisaj Mărturii materiale ale organizării sociale a sașilor transilvăneni din zona Mediașului. Bresle. Vecinătăți. Frații Expoziție organizată de Muzeul Municipal Mediaș Expoziție deschisă până la 13 noiembrie 9 septembrie, ora 17.00, Sala Irina Nicolau Vernisaj Portret / Atelier Corina Petculescu, expozeu vizual Expoziție deschisă până la 6 octombrie 10 septembrie
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
tristă amintire, independentă să moară de foame,independentă să înghețe de frig, dar independentă. Domnule președinte. Negoțul dumneavostră cu istoria e același negoț (relegat în idee) pe care Ceaușescu îl făcea vânzând sașii. Am avut contacte umane și amicale cu sașii în copilărie. Sunt oameni minunați și adorabili. Dar de ce această exhibare a unui complex? De ce ați privatizat instituția prezidențială mai mult decât a făcut-o Traian Băsescu prin camarila sa afaceroidă? De ce numai prin vânzare de sine ne putem sincroniza
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
sau, mai rău, ”Colindă, colindă/ Bagă iapa-n tindă/ Și-i dă fân să roază/ Și-o pupă-n găoază”. În satul ardelean în care am copilărit, luam primul contact cu „Moșu’” pe 6 decembrie, când ieșeau pe înserate „Nicolaușii” sași pe stradă. Pocneau amenințător din bice și somau copiii să fie cuminți. Aveam o frică teribilă de ei, chiar dacă bănuiam că, la cât de cuminte eram, nu m-ar fi băgat tocmai pe mine în sac. Dar parcă poți să
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > O DORULO O RUPUNARI / DORU ARGINTARUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Ëkh rromni phurǒrri, kaj sas la biś thaj śow bërś', źălas and-o gaw te anel xamasqo pesqë śhăvenqë. Sas la khëre trin śhăve: duj śhejă haj ëkh śhaw'. And-ëkh gaw, la Biholica, avilăs laqo timpo te näśtil haj kërdăs ëkh śhaw', p-o śanco. Kudowa
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
O DORULO O RUPUNARI / DORU ARGINTARUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Ëkh rromni phurǒrri, kaj sas la biś thaj śow bërś', źălas and-o gaw te anel xamasqo pesqë śhăvenqë. Sas la khëre trin śhăve: duj śhejă haj ëkh śhaw'. And-ëkh gaw, la Biholica, avilăs laqo timpo te näśtil haj kërdăs ëkh śhaw', p-o śanco. Kudowa sïmas me. Sas and-o milaj ël bërśesqo ëkh mia ïnja śëla haj pejnda-j panź
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
thaj śow bërś', źălas and-o gaw te anel xamasqo pesqë śhăvenqë. Sas la khëre trin śhăve: duj śhejă haj ëkh śhaw'. And-ëkh gaw, la Biholica, avilăs laqo timpo te näśtil haj kërdăs ëkh śhaw', p-o śanco. Kudowa sïmas me. Sas and-o milaj ël bërśesqo ëkh mia ïnja śëla haj pejnda-j panź. Mundrro dad sas telărdo and-ël gawa, phirlas la meseriaça. Aśundăs kë maj sï leș ëkh śhaw' haj avilăs khëre haj thodăs manqë o anav. Akana sas leș śtar śhave
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
trin śhăve: duj śhejă haj ëkh śhaw'. And-ëkh gaw, la Biholica, avilăs laqo timpo te näśtil haj kërdăs ëkh śhaw', p-o śanco. Kudowa sïmas me. Sas and-o milaj ël bërśesqo ëkh mia ïnja śëla haj pejnda-j panź. Mundrro dad sas telărdo and-ël gawa, phirlas la meseriaça. Aśundăs kë maj sï leș ëkh śhaw' haj avilăs khëre haj thodăs manqë o anav. Akana sas leș śtar śhave: duj śhejă haj duj śhăve. Me buśuwaw Dorulo; sïm o śhaw' ël Tudorosqo haj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
Kudowa sïmas me. Sas and-o milaj ël bërśesqo ëkh mia ïnja śëla haj pejnda-j panź. Mundrro dad sas telărdo and-ël gawa, phirlas la meseriaça. Aśundăs kë maj sï leș ëkh śhaw' haj avilăs khëre haj thodăs manqë o anav. Akana sas leș śtar śhave: duj śhejă haj duj śhăve. Me buśuwaw Dorulo; sïm o śhaw' ël Tudorosqo haj la Bukunaqo anda-i Aleksandria. Amenqë phenen amenqë rupunară (arʒintară), angrustară (inelara), zlagară. ¶ Ël xurăjimata amare sï normală, sar phiravel pe': pantalonă lunʒi, maj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
sorco anglal, te na dikhǒn ël ćanga, po-kh jija maj demult, p-i vremă-l phurenqi, te na dikhël pe' o kolin la źuvlăqo. ¶ Ande amari nacia sï maj but nămurˇ: bugojeśtˇ, zubileśtˇ, kolikireśtˇ, risteśtˇ, morkoseśtˇ, gicäneśtˇ, pelăgreśtˇ, kăfeśtˇ, . Kadal' nămos sas le' ëkh grastni haj folosinas la saworrë. Sawo uśtelas, kodowa anklelas pë la'. Kadiki de zurales naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh dată maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
la saworrë. Sawo uśtelas, kodowa anklelas pë la'. Kadiki de zurales naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh dată maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe' ji anda kodoja kë on sas meseriaśa but laśhe, kaj źănenas te këren buki o sastri. ¶ Amare rrom' telărnas primovara, pala-i Patragi, haj avenas tomna, de Sfïnto Dumitru, and-i oktombria pe 26, źi and-o jivend, angal te malavel o jiv, kana ïngälbenilas i patrin ël
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
te këren o jărnatiko (o jivend). Kinnas kaśt', angar thaj balo, śhonas śax thaj muräturj. Saworro jivend beśenas penqë khëre. And-o aźuno ël bërśesqo, kana skimbolas pe' o bërś haj avelas o bërś o nevo, kërlas pe' i Vasïlka. Kadaja sas o śoro ël balesqo thodino p-ëkh tavă, xurădo śukar - dikhlo lolo subdo, zlaga and-ël kan', mërʒăle la korraθe, lulugă paśa lesθe. Denas leș lolimaça. Ël phure phirnas fijesawe kheresθe rromenqo haj gilabenas lesqë i kolinda Vasïlka. Phenlas pe' kë anel
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
avelas i primovara pàle telărenas penqë and-ël gawa ël themesqë. Phirnas wurdonença, da bi kortosqo. Amare phuren n-aș len korturi. Kërnas penqë ëkh koliba waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
aș len korturi. Kërnas penqë ëkh koliba waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko, karing-ël Rośiorˇ, beśën ël arʒintară, karing-i Jajka-Islazu beśën ël spojtoră, haj la jeśiră beśën ël ćǒr'. Amare naciaqi śhib del pe' dab ël ćǒrenqë śhibaça. Lenqë
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
kamel haj sï leș, del len ji zestră. Kaja na-j ëkh obligacia, da fijesawo pärinto, te avel leș, del pesqë kopilos te aźutil leș. Kana ći ïnceleʒin pe' ël phure haj on plaćan pe', maj naśen. Mïndrrï phej i bari sas nasfali ël ogesθar. Kana ïnplinosardăs biś thaj duj bërś' operisajli de inimă la Bukureśtˇ. Kërdili maj miśto, da să ći märitisajli ćiëkhdata źi kaj muli pejnda bërśenθe. ¶ Ëkh źuvli lëwuzo śov kurkë na-j la voja te źăl and-ël khëra khanikasqë
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
amare pärințenθe, kë kola maj źăngle goninas amen. Astarasas i meseria dikhindoj, marindoj po ćǒrăl ël ćǒkanoça; maj dasas dab ël naja. ¶ Beśasas p-ëkh preśo saw skaminuco, śowasas po-kh rogoźina saw zijarj angl-amenθe haj ël ćǒkaja p-o zijari. Kadawa sas amaro atelieri. Ëkh taśka (servietă) skulenqi, ëkh sïrtari kaśtesqo maj bute sïrtarorrença, kaj putrel pe' andë maj but thana sa-kh dată, skulença laśharde diferimes: ćǒkano, kovanca, cava, lampă gazoça, kopić (ëkh kaśt askucome, pätrato saw rotundo, kaj maras leș and-i
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
ći źăl but haj phandaven len, k'-o wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata să pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-aș manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-aș melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar kë ćǒren, kë na-j len ëkh meseria. Da fijesawo aśarel pesqo ćǒkano; deśtepto waj ćinstime, o Dell te źudekil, te
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata să pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-aș manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-aș melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar kë ćǒren, kë na-j len ëkh meseria. Da fijesawo aśarel pesqo ćǒkano; deśtepto waj ćinstime, o Dell te źudekil, te alol lesqë. Referință Bibliografica: O Dorulo o rupunari
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]