727 matches
-
cele două din biroul lui Gaittany, și constitui un pluton bizar de tineri cu cizme și cu mari lumânări aprinse. Fără a fi prevenit despre ce e vorba, Gaittany fu invitat a se urca în automobilul astfel împodobit, și convoiul satanic se îndreptă spre strada lui Pomponescu. Acolo unitatea se opri în fața casei fostului ministru și, așezîndu-se într-un careu, iluminând cu facle imaginile morților, intonă, sub conducerea lui Munteanu, un număr de cântece lugubre, compuse de un cântăreț de bar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
autoregăsirea. O altă operă ce conține elemente fantastice este Moara lui Călifar de Gala Galaction, care reprezintă un titlu de referință în literatura fantastică. Un tânăr trăiește o experiență neobișnuită la o moară aflată sub blestem, unde stăpânul cu însușiri satanice atrage victimele oferindu-le bogăție și putere. Naratorul amestecă planurile astfel încât atracția flăcăului Stoicea se suprapune cu invocația morarului. Cel care făcuse un pact cu diavolul nu mai putea să moară. Doar o sinucidere schimbă perspectiva încât însuși morarul să
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
le datorăm, fără îndoială lui Pompiliu Constantinescu. 2.4.1. Calul dracului Dintre ,,basmele’’ prezentate în lista de mai sus, respectând regulile genului, Calul dracului (1909) este probabil unul dintre cele mai caracteristice. Calul Dracului are înfățișarea unui încântător ,,basm satanic’’, tras pe un șablon memorabil prin autenticitatea lui realistă. Referitor la coeficientul de creație narativă, în comparație cu, de pildă cel din Olga și Spiriduș, acesta este considerabil. Arta mimării în Calul dracului se dovedește a fi plan al povestirii sieși suficiente
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
favorizeze trecerea atributelor psihico morale de la un personaj la celălalt. De aici decurge atât posibilitatea de ,,îndrăcire’’ a celui dintâi, cât și ,,umanizarea celui de-al doilea’’, astfel are loc ,,laicizarea’’ în dublu sens a sacrului. Disputa tensionantă între spiritul satanic și cel uman dezvăluie decizia fiecăruia de a se substitui celuilalt demonstrându-și în acest mod superioritatea. Întreaga construcție se raportează la statutul moral și la caracterologia celor două personaje centrale ale nuvelei: Kir Ianulea și consoarta sa, Acrivița. Machiavelli
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fată adresându-se încet lui Ianulea. Aghiuță îl mustră prietenește pentru că nu a luat mai mulți bani pentru ,,rezolvarea’’ cazului, și îi indică următoarea ,,victimă’’. Buna înțelegere între Negoiță și Aghiuță confirmă faptul că linia de demarcație ce separă aria satanicului de aceea a umanului, în viziunea magic-fantastică a prozatorului, este foarte subțire. Dacă ,,îndrăcirea’’ fetei lui Zamfirache din Colentina ia forma limbuției indiscrete, în ceea ce o privește pe soția caimacamului de Craiova, boala seamănă unor ,,năvârlii grozave’’, descrise cu voluptuos
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din Colentina ia forma limbuției indiscrete, în ceea ce o privește pe soția caimacamului de Craiova, boala seamănă unor ,,năvârlii grozave’’, descrise cu voluptuos apetit pentru detaliul tragicomic. Episodul ,,vindecării’’ soției caimacamului ne întâmpină cu o noutate. Aparținând ea însuși ,,regnului’’ satanic, femeia are ,,darul’’ de a comunica ea însăși direct cu ,,vrăjitorul’’ Negoiță. Grație acestui straniu ,,magnetism’’, uluindu-i pe cei din jur, e identifică imediat pe exponentul lui Aghiuță, fără să îl fi cunoscut sau măcar să fi auzit vreodată de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
darul’’ de a comunica ea însăși direct cu ,,vrăjitorul’’ Negoiță. Grație acestui straniu ,,magnetism’’, uluindu-i pe cei din jur, e identifică imediat pe exponentul lui Aghiuță, fără să îl fi cunoscut sau măcar să fi auzit vreodată de el. Duhul satanic s-a încuibat într-atât în ființa ei încât este imposibil a mai distinge care anume din ,,vocile’’ celor două ,,regnuri’’ vorbește. Mai extins decât cele anterioare, cel de-al treilea și ultimul episod în care Negoiță încearcă a-și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
asemenea condiții, satanismul, ca element de declanșare a fantasticului, nu mai beneficiază de o poziție pre-textuală, în ordine narativă ori conflictuală, și cu atât mai puțin în ceea ce privește tipologia personajelor. De data asta, este vorba mai degrabă de un anume duh satanic ce se insinuează în starea de spirit, în conștiința personajului. Evoluția viziunii asupra fantasticului de la simplu la complex în proza caragialiană așa cum a fost numită, atinge un anumit punct final, ușor de identificat în structurile care aparțin unei anumite scrieri
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se complică cu elemente exterioare; obsesia ispitei se prelungește pe planul fantasticului cu potriviri ale hazardului, în care prezența diavolului se întrupează într-un cotoi și un ied; aceștia par emisari la dispoziția femeii, care lucrează asupra tânărului cu mijloace satanice. Parcursul drumului prin viscol al călărețului, pornit spre viitorul socru, după ce s-a smuls cu greu de lângă ispită, apariția ciudată și apoi dispariția și mai ciudată a iedului, lupta cu elementele naturii și rotirea într-un vicios cerc magic, care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pe care o pune asupra simțurilor lui adânc tulburate, anihilându-i voința, sunt magistral împletite. Din această vrajă a trebuit să-l scoată cu sila polcovnicul Iordache și să-l ducă la o mânăstire, pentru a se vindeca de puterea satanică, care-l luase în stăpânire. Mânjoloaia pare a fi o vrăjitoare, care i-a luat mințile, folosindu-se de intermediul diavolului; ispita femeiască s-a exercitat asupră-i cu acele forțe ale subconștientului care țin de magie. Farmecul degajat de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
postulate de Lucian Blaga, este tentația critică cea mai puternică. Comparativ cu În vreme de război și La conac, La hanul lui Mânjoală ne întâmpină cu o mare noutate de ordin tematic, noutate din a cărei perspectivă este valorificat elementul satanic, ca sursă a fantasticului și de data aceasta. Este vorba de tema pe care, cu un cuvânt arghezian, o definește starea de greu vindecabilă lingoare erotică a cărei victimă este eroul povestirii. O privire atentă la însuși conținutul acestui motiv
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
își are sursa în extraordinarele efecte produse de impactul dintre cele două moduri de înțelegere și explorare a noțiunii de mister. Întreaga artă narativă a povestirii se revendică de la refuzul oricărei tentații de a explica, implicit de a canoniza, dimensiunea satanică a personajului feminin, învăluit într-o ambiguitate incitantă. Încântat de amuzanta hârjoană dintre cei doi eroi, la prima vedere, cititorului i se refuză conotația subtextuală a detaliilor investite cu funcție magică. De-abia odată cu reluarea lecturii pe scene și momente
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
reamintindu-și de strania întâmplare într-o noapte de iarnă, care coincide cu arderea hanului, până-n temelie, incendiul ,,îngropând pe biata cocoana Marghioala, acu’ hârbuită, sub un morman uriaș de jăratic’’. Sfârșit de o adevărată vrăjitoare, care ispitise, cândva, cu satanicele farmece, și pe bătrânul Iordache. Când, după moartea Mânjoalei, pocovnicul Iordache explică aceste amănunte ca pe un meșteșug vrăjitoresc, povestitorul rămâne sceptic: ,,dacă e așa, pocovnice, atunci dracul te duce, se vede, și la bune...’’. În acest moment ni se
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de diavol să-i abată pe oameni de la comportamentul normal, adică să-i facă să-și piardă stăpânirea de sine, simțul de echilibru și să se angajeze în acte necugetate, excesive, al căror rezultat este de fiecare dată eșecul. ,,Agentul’’ satanic ca resort intim al stării de transă căreia îi cade victimă individul uman, în speță tânărul neinițiat, cuprins subit de patima jocului de noroc, este tema fantastică tipic dostoievskiană a scrierii. Opera este creată utilizând narațiunea la persoana a treia
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
hanul lui Mânjoală de exemplu, atinge performanțe extraordinare, dar a cărui prezență în La conac nu este deloc neglijabilă. Spre deosebire de Acrivița, ,,omul sașiu’’ din La conac nu își dă nici o clipă arama pe față, nedivulgându-și, astfel, apartenența la duhul satanic, de aici decurgând natura întregului șir de momente fantastice înșirate pe axa epică a schiței. ,,Omul sașiu’’ este prevenitor, plin de voie bună prietenească, plăcut la vorbă, recurgând la tactica persuasiunii insidioase, imposibil de a fi parată. Întreaga acțiunea de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
eforturi de a stabili reala identitate a tovarășului de drum. Premeditata ambiguitate abil manevrată care planează asupra întâmplării nu ne poate înșela. Enunțul’’ ideii fantastice este reluat și distribuit într-un nou moment epicpsihologic. Este momentul în care ,,opera’’ spiritului satanic atinge desăvârșirea, când starea de uimită încântare a eroului se confundă cu starea de ,,vrajă’’ despersonalizată în stăpânirea căreia intră. Din momentul acesta, ,,omul sașiu’’ este stăpân absolut peste faptele și gândurile tânărului drumeț. Implacabil, ,,diavolul’’ dirijează pas cu pas
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
jucător experimentat, nu-l atinge în vreun fel. Privirea sașiului nu-l cruță nici o clipă. Așa cum era de așteptat, tânărul pierde tot ceea ce avea de la tatăl său. Cu asta, însă, misiunea omului sașiu nu ia sfârșit. Forța distructivă a duhului satanic trebuie dusă până la limită; nimicirea victimei. Astfel, dintr-un factor insidios la modul psihologic, satanismul devine fățiș agresiv, ceea ce face ca iradiațiile lui fantastice să revendice forme de manifestare concret epice, de o spectaculozitate fascinant realistică. Tânărul își face cruce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
domine fără să-l poată Înlătura. Toate strădaniile teologilor vor consta În diminuarea puterii sale, și În cele din urmă, În triumful asupra diavolului, fără ca totuși să izbutească În existența concretă trăită a oamenilor care trebuie să lupte Împotriva forței satanice a Îngerului decăzut. Dimpotrivă, În religiile politeiste vom găsi o căpetenie, ca Jupiter, de pildă, În mitologia greacă, ce reprezintă forța omogenizantă a eterogenității divinității sub forma zeilor multipli. În toate aceste religii asistăm mereu la cumpănirea Între termeni antagoniști
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sau sinucis cu fenobarbital și votcă, În Rancho Santa Fe, o suburbie a orașului San Diego. În 1966, sub umbrela CIA-eului, Anton Szandor LaVey (19301997), de origine maghiară, fost angajat În Departamentul de Poliție din San Francisco, a fondat Biserica Satanică În Comunitatea maghiară din San Francisco. El a scris și așa zisa biblie satanică, Întorcând pe dos cele 10 porunci din Biblia Creștină 3 . Utilizarea hipnozei. Este o metodă de control mental individual. Utilizează tehnicile hipnotice de programare a unui
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
San Diego. În 1966, sub umbrela CIA-eului, Anton Szandor LaVey (19301997), de origine maghiară, fost angajat În Departamentul de Poliție din San Francisco, a fondat Biserica Satanică În Comunitatea maghiară din San Francisco. El a scris și așa zisa biblie satanică, Întorcând pe dos cele 10 porunci din Biblia Creștină 3 . Utilizarea hipnozei. Este o metodă de control mental individual. Utilizează tehnicile hipnotice de programare a unui subiect. Se poate face În contact cu victima sau de la distanță, fiind intitulată telehipnoză
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a descris. Sau poate că e doar Încercarea disperată de a scurtcircuita, de a aduce mai aproape postumitatea. Complexul Bibliotecii din Alexandria Din perioada romantismului, sinuciderea a deprins arta orgoliului și a revoltei permanente. Experiment extremist, ea se revendică luxului satanic și misterului În care creatorul Începutului de veac nouăsprezece se Înveșmânta instinctiv. Romanticii Împingeau atât de departe orgoliul, Încât visau la un control total nu numai asupra vieții, ci și asupra morții. Viața-operă trebuia adusă cu orice preț sub ascultarea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Încheiere, aproape că n-ar mai fi nimic de spus. Și totuși. Mizantrop, cu oroarea contactelor imbecile, Drieu nu are nimic din profilul fascistului de rând. El e un vizionar, chiar dacă, de cele mai multe ori, viziunile sale sunt proiecții distructive, fantasme satanice. Raportându-se, În plan politic, la posibilele modele induse de forțele beligerante, Drieu respinge cu violență orice variantă venind dinspre stânga internaționalistă: „Evreii și francmasonii nu vor fi capabili să conceapă un imperiu danubiano-baltic. Atunci Europa va fi o Elveție
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
puterii civile. Pentru Hipolit Romanul (170-235) statul roman, indicat cu dispreț, era comparat cu cea de-a patra fiară din viziunea profetului Daniel, cu dinții de fier și ghearele de bronz, asemenea puterii rigide a Romei, și era o contrapoziție satanică față de Biserica lui Cristos. Contemporan desacralizării statului în sensul prezentat de Apoc. 13, se află și reluarea discursului paulin din Rom 13, 1-7, potrivit căruia puterea civilă ar fi îngăduită de Dumnezeu pentru binele oamenilor. Origene (185-254) invita credincioșii la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În In Danielem, IV, 9, 2, critică expansionismul militar al Imperiului roman care adunându-i pe cei mai buni bărbați din toate popoarele, îi recrutează în armata sa oferindu-le cunoscuta cetățenie romană. Toate acestea sunt văzute ca o falsificare satanică și idolatrică a chemării pe care Dumnezeu a adresat-o tuturor oamenilor pentru a forma o singură națiune. Tocmai aceste idei erau cele care generau reacție în cei care dețineau puterea civilă: demitizarea bazelor propagandei imperiale fondate pe acea pace
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu lipsa de credință militantă, iar fidelitatea catolică cu contrarevoluția "Libertatea absolută" era definită de papa Pius al VI-lea în scurtul Quod aliquantum din 10 martie 1791 ca fiind "un drept monstruos". Nici un compromis cu vreun procedeu de inspirație satanică nu ar trebui să fie posibil. René Rémond scrie: "catolicii resping tot ceea ce ține de Revoluție: scopul acesteia, care li se pare a fi orgoliul uman dus la extrem, dorința de a făuri o societate bazată pe fundamente noi, inspirația
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]