1,828 matches
-
singur factor comun precum cel prezentat în figura nr.8.8. (modelul unui factor comun cu mai multe variabile). Putem reproduce corelațiile dintre variabilele observate fără eroare. În tabelul nr. 8.9, aceste corelații sunt exprimate în termenii coeficienților de saturație de bază. Toate corelațiile matriceale ajustate (acelea care au factor comun pe diagonala principală) produse de un factor comun au o structură caracteristică rangul matricei este 1. Trebuie menționat că rangul matricei se referă la gradul dependenței lineare într-un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să fie: r13 r24 r14 r23 = 0 [13] r12 r34 r14 r23 = 0 [14] rı3 r24 r12 r34 = 0 [15] deoarece, după cum am arătat în secvența precedentă, ecuațiile 13, 14 și 15 pot fi exprimate echivalent în termenii coeficienților de saturație: ( b1b3 )( b2b4 ) ( b1b4 )( b2b3 ) = 0 ( b1b2 )( b3b4 ) ( b1b4 )( b2b3 ) = 0 [16] ( b1b3 )( b2b4 ) ( b1b2 )( b3b4 ) = 0 Cercetarea arată egalitatea, deoarece termenii din ambele părți ale semnului minus devin aceeași (b1b2b3b4). Deoarece corelațiile din tabel sunt supuse acestui criteriu, ni se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care implică: b1² = r13 r12 /r23 = r14 r12/r24 = r14 r13 r34 [18] În exemplul nostru: b1² = ( .45 )( .63 ) / .35 = ( .27 )( .63 ) / .21 = ( .27 )( .45 ) /15 = .81 Rădăcina pătrată a lui .81 este .9 care se potrivește cu coeficientul de saturație din figura 8.11. Când există doi factori comuni rangul matricei corelației ajustate va fi 2, nu 1. Cel puțin un determinant care implică două coloane și linii nu va fi zero, dar acelea cu trei sau mai multe coloane
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este posibil și procesul reversibil, adică numărul factorilor comuni de bază poate fi descoperit prin examinarea matricei corelației ajustate. Utilizarea teoriei rangului este una restrânsă, din cauza următoarelor complicații: (1) când există doi sau mai mulți factori comuni, configurația coeficienților de saturație nu poate fi trasată fără presupoziții suplimentare; (2) teorema rangului aplicată numai când operațiile cauzale (regulile de combinare a factorilor pentru crearea variabilelor) întâlneste un singur set de condiții; (3) corelațiile observate conțin erori de măsurare și eșantionare; (4) relațiile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în relațiile dintre structura factoria și structura covariației. Incertitudini privind derivarea factorilor din structurile covariației Proprietățile sistemelor cauzale liniare sunt simple. Mai mult de atât, există o structură neechivocă a covariației asociată cu fiecare sistem cauzal liniar. Dacă coeficientul de saturație este cunoscut, corelațiile dintre variabile pot fi determinate unic. Cunoștințele despre corelațiile dintre variabilele observate nu ne conduc la cunoștințe despre structura cauzală de bază, pentru că aceeași structură a covariației poate fi produsă de structuri cauzale diferite. Există trei tipuri
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rezultă, când este vorba de variabile care se modifică, între structura cauzală de bază și structura covariației: (1) o structură particulară a covariației poate fi produsă de același număr de factori comuni, dar cu o configurație diferită a coeficienților de saturație; (2) o structură particulară a covariației poate fi produsă de modelele factoriale cu numere diferite de factori comuni; (3) o structură particulară a covariației poate fi produsă de un model cauzal factorial la fel de bine ca un model cauzal non-factorial. Vom
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
factori comuni; (3) o structură particulară a covariației poate fi produsă de un model cauzal factorial la fel de bine ca un model cauzal non-factorial. Vom exemplifica pe rând aceste tipuri de probleme 28. (1) O structură a covariației diferiți coeficienți de saturație Există două versiuni ale acestui tip. Ambele structuri cauzale din figura 8.12. au 2 factori ortogonali, dar coeficienții de saturație sunt diferiți. Cu toate acestea, rezultatele matricelor corelațiilor dintre variabilele observate sunt identice. În general, există un număr infinit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cauzal non-factorial. Vom exemplifica pe rând aceste tipuri de probleme 28. (1) O structură a covariației diferiți coeficienți de saturație Există două versiuni ale acestui tip. Ambele structuri cauzale din figura 8.12. au 2 factori ortogonali, dar coeficienții de saturație sunt diferiți. Cu toate acestea, rezultatele matricelor corelațiilor dintre variabilele observate sunt identice. În general, există un număr infinit de configurații diferite care pot conduce la aceeași matrice a corelației. Figura nr. 8.12: Modelul de analiză factorială cu un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai restrânsă. În mod normal, în perioade de contracție, stimularea consumului reprezintă o modalitate de relansare, de stimulare a creșterii. Când însă ai datorii mari, această pârghie pur și simplu nu poate fi utilizată, pentru că deja consumul a ajuns la saturație (presantă în aceste condiții este, dimpotrivă, economisirea). Lejeritatea cu care s-a acționat în domeniul financiar este cel mai bine exprimată de ceea ce s-a numit subprime. Orice împrumut se acordă pe baza unor condiții, care să ofere o minimă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
prin rupere (grizare) ori prin gradare cu negru. h) Culorile pure sunt cele neamestecate. Dimpotrivă, așa-numitele tonuri rupte sunt cele amestecate, cu culoarea lor complementară, într-o proporție mai mare sa mai mică. Rezultatul va fi în ton cu saturația scăzută, mat, fără strălucire și mai mult sau mai puțin închis, în funcție de proporția culorilor combinate. Tonurile rupte, griurile colorate sau tonurile grizate au o mare însemnătate în cromatica generală, fiind incomparabil mai răspândite decât culorile pure. Rubens arăta într-o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
două treime fiind rezervat exclusiv tonurilor rupte. (Planșa nr.12). Griurile colorate se obțin prin mai multe moduri: amestecând culoarea pură cu complementara sa în alte proporții decât cele folosite pentru obținerea griurilor neutre. Rezultatul va fi o tentă cu saturație scăzută, mată, fără strălucire. amestecând o culoare pură cu o altă culoarea ruptă. i) Griurile neutre, necolorate, rezultă din amestecurile de alb și negru, iar culorile amestecate cu negru și alb devin mai închise sau mai deschise, ceea ce exprimă în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
stare se vorbește curent de valori deschise și închise. Una din cele mai curente confuzii se face între ton sau calitate și valoare. Noțiunea de ton se pretează la multiple sensuri. Pictorul Paul Signac explică cuvântul ton prin gradul de saturație sau de luminozitate ale calității unei culori. Valoarea reprezintă exclusiv gradul de luminozitate al unei culori și nu puritatea sa. Albastrul e mult mai închis decât galbenul, dar amândouă pot fi de același grad de puritate. In pictură și desen
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
luminoasă); juxtapusă albului câștigă în intensitate. (Planșa nr.15) Diversitatea expresiei acestui contrast se obține și prin modificarea valorii culorilor sau a proporțiilor cantitative. k) Contrastul de calitate. Prin noțiunea de calitate a unei culori se înțelege gradul ei de saturație (de puritate). Contrast de calitate este raportul dintre culorile saturate, strălucitoare, față de culorile mate și tulburate în 4 feluri: cu alb cu negru prin amestec cu alb și negru(gri) -prin culorile complementare respective (Planșa nr.16) Dacă într-o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
f) construirea triunghiului echilateral cu medianele sale; g) construirea hexagonului; h) înscrierea inițialelor culorilor în spațiile corespunzătoare sau aplicarea culorilor respective. Se disting două zone în zone în cercul cromatic, reci-calde. Primarele sunt cele mai strălucitoare. Binarele își pierd din saturație . Negrul și albul alăturat primarelor și binarelor se pun în valoare. Prin culoare se obțin volumul efect de spațialitate(culorile calde sugerează apropierea, iar cele reci depărtarea). 2.5.4. Contrastele cromatice. Efectele lor. Cele mai impresionante efecte ale culorilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
înțelegerea acestor contraste se pot folosi reproduceri după Bonnard, Renoir, Turner. Cu elevii se pot face observații în natură, exemplu o floare în lumină și la umbră. Contrastele coloristice de calitate constă în deosebirile dintre gradul de puritate sau de saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație se înțelege, în general, luminozitatea și strălucirea intensă a culorii. Pierderea purității culorii voită sau nu ~ poate avea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Cu elevii se pot face observații în natură, exemplu o floare în lumină și la umbră. Contrastele coloristice de calitate constă în deosebirile dintre gradul de puritate sau de saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație se înțelege, în general, luminozitatea și strălucirea intensă a culorii. Pierderea purității culorii voită sau nu ~ poate avea nenumărate cauze. S~a văzut deja cum se obțin cenușiurile colorate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în lumină și la umbră. Contrastele coloristice de calitate constă în deosebirile dintre gradul de puritate sau de saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație al unei culori și cel al alteia. Prin puritate sau saturație se înțelege, în general, luminozitatea și strălucirea intensă a culorii. Pierderea purității culorii voită sau nu ~ poate avea nenumărate cauze. S~a văzut deja cum se obțin cenușiurile colorate sau tonurile rupte din amestecuri de culori complementare. Foarte des se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prezentat într-o formă adecvată. Dar, pentru a ajunge la "ruperea tentei" nu putem evita raporturile complementare ale principalelor culori D. Tonul. Amestecuri de ruperi a tonului Tonul înseamnă culoare (Planșa nr.35) Tonul, în sens strict, este gradul de saturație a tentei, ținând seama de faptul că excipientul care intervine în tonurile de saturație a unui picment alb. "Pictorii numesc (...) ton: intensitatea de culoare, clară sau slabă; distingem tonul general local. "1} Tonul rupt în afară de tentele colorate rezultate din amestecul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
evita raporturile complementare ale principalelor culori D. Tonul. Amestecuri de ruperi a tonului Tonul înseamnă culoare (Planșa nr.35) Tonul, în sens strict, este gradul de saturație a tentei, ținând seama de faptul că excipientul care intervine în tonurile de saturație a unui picment alb. "Pictorii numesc (...) ton: intensitatea de culoare, clară sau slabă; distingem tonul general local. "1} Tonul rupt în afară de tentele colorate rezultate din amestecul culorilor vecine și al culorilor primare, și care au aproape aceeași intensitate colorată și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o primă fază de creștere lentă urmează o etapă în care efectivele școlare sporesc rapid, pentru ca în cea de-a treia fază numărul celor școlarizați să nu mai crească aproape deloc, în momentul în care a fost atins pragul de saturație. Spunem că evoluția efectivelor școlare a atins pragul de saturație atunci când toți școlarizabilii de o anumită vârstă și dintr-un anumit ciclu sunt școlarizați. Acest model reproduce destul de bine evoluția efectivelor din învățământul primar și cel secundar în aproape toate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care efectivele școlare sporesc rapid, pentru ca în cea de-a treia fază numărul celor școlarizați să nu mai crească aproape deloc, în momentul în care a fost atins pragul de saturație. Spunem că evoluția efectivelor școlare a atins pragul de saturație atunci când toți școlarizabilii de o anumită vârstă și dintr-un anumit ciclu sunt școlarizați. Acest model reproduce destul de bine evoluția efectivelor din învățământul primar și cel secundar în aproape toate țările dezvoltate, precum și în multe dintre țările în curs de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ciclu sunt școlarizați. Acest model reproduce destul de bine evoluția efectivelor din învățământul primar și cel secundar în aproape toate țările dezvoltate, precum și în multe dintre țările în curs de dezvoltare. Un indicator foarte important este în aceste cazuri pragul de saturație. Există două situații: - toată cohorta de indivizi de o anumită vârstă este potențial școlarizabilă. În acest caz, pragul de saturație este de 100%, fiind valabil pentru grupele de vârstă incluse în durata școlarizării obligatorii, care la noi este de opt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dezvoltate, precum și în multe dintre țările în curs de dezvoltare. Un indicator foarte important este în aceste cazuri pragul de saturație. Există două situații: - toată cohorta de indivizi de o anumită vârstă este potențial școlarizabilă. În acest caz, pragul de saturație este de 100%, fiind valabil pentru grupele de vârstă incluse în durata școlarizării obligatorii, care la noi este de opt clase. Altfel spus, pentru grupele de vârstă cuprinse între 7 și 14 ani, pragul de saturație al școlarizării este la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest caz, pragul de saturație este de 100%, fiind valabil pentru grupele de vârstă incluse în durata școlarizării obligatorii, care la noi este de opt clase. Altfel spus, pentru grupele de vârstă cuprinse între 7 și 14 ani, pragul de saturație al școlarizării este la noi, ca și în majoritatea țărilor de 100%; - doar o parte a cohortei de indivizi aflate într-o anumită grupă de vârstă este școlarizabilă. În acest caz, care la noi cuprinde ciclul liceal și pe cel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la noi, ca și în majoritatea țărilor de 100%; - doar o parte a cohortei de indivizi aflate într-o anumită grupă de vârstă este școlarizabilă. În acest caz, care la noi cuprinde ciclul liceal și pe cel superior, pragul de saturație este sub 100% și nu poate fi determinat decât empiric. Spre exemplu, în Franța, pentru clasa a VI-a, pragul de 100% era deja atins în 1972, în timp ce rata de școlarizare pentru copiii din grupa de vârstă corespunzătoare clasei a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]