7,856 matches
-
1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Rază de soare-i crampei de scântei, Amurg sunt gânduri ascunse. Scanteie-i iubirea din lacrima ei, Amurgu-i scântei de-ntuneric pătrunse. Scânteie e duhul din tine mereu, Amurg este calea închisă. Scântei sunt și vorbele de ateu, Intunecimea-i cu poartă deschisă. Scânteie e totul în jur ce dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
-i crampei de scântei, Amurg sunt gânduri ascunse. Scanteie-i iubirea din lacrima ei, Amurgu-i scântei de-ntuneric pătrunse. Scânteie e duhul din tine mereu, Amurg este calea închisă. Scântei sunt și vorbele de ateu, Intunecimea-i cu poartă deschisă. Scânteie e totul în jur ce dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar viata-i scânteie---amurg . Tu esti scânteia, mica paiața Ce mergi în
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
din lacrima ei, Amurgu-i scântei de-ntuneric pătrunse. Scânteie e duhul din tine mereu, Amurg este calea închisă. Scântei sunt și vorbele de ateu, Intunecimea-i cu poartă deschisă. Scânteie e totul în jur ce dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar viata-i scânteie---amurg . Tu esti scânteia, mica paiața Ce mergi în amurg...și zilele curg... Scânteie---muzica-n revărsare... Te poartă pe brațe în
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
Intunecimea-i cu poartă deschisă. Scânteie e totul în jur ce dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar viata-i scânteie---amurg . Tu esti scânteia, mica paiața Ce mergi în amurg...și zilele curg... Scânteie---muzica-n revărsare... Te poartă pe brațe în sus . Amurg e iluzie...visare... Scanteie-amurg și toate s-au dus ... martie 2012 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: SCÂNTEIE . AMURG / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
ce s-a implementat și a început să funcționeze sistemul de telemedicină, satisfacția a fost că cetățenii au avut un folos enorm. Pacienții acestor trei instituții implicate în proiect au avut un impact nemaivăzut. Am devenit un exemplu și o scânteie pentru dezvoltarea telemedicinei la nivel de Serbia și România și mai larg în toată Europa. În decurs de doi ani, prin acest sistem la cei trei parteneri împreună, au trecut 70.000 de pacienți. Este un proiect care nu are
BRUXELLES: Proiectul Telediag al autorului dr. Ion Sfera, a devenit „un exemplu şi o scânteie” pentru Uniunea Europeană [Corola-blog/BlogPost/93126_a_94418]
-
răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l găsi, dar el tot nu vrea să crează, el mai avea o scânteie de speranță că poate se înșală. Dar când un soldat căută prin buzunarele mortului găsi o carte de vizită pe care era scris numele lămurit. Am văzut pe profesorul Ludwig cum conducea prin acest locaș al morței pe un om
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
însumând 50 de versuri) este "Lanțul". Încă o dată, Ťanecdotať povestirii îmi e potrivnică : istoria ceasului de buzunar primit în dar se înnămolește în vorbărie... În anii studenției, îmi plăcea să mă plimb prin țară ca Ťreporterť; cu o adeverință de pe la "Scânteia tineretului" (mereu favorabilă tinerilor scriitori) sau de la vreo altă publicație, am văzut la locul lor de muncă furnaliști și oțelari, constructori de hidrocentrale, pescari din Delta Dunării, și alții. Coborârea în mina de la Lupeni, la 600 de metri sub pământ
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
în contratimp cu cei care se arătau dornici să-l atingă ("corăbii noi, corăbii noi, corăbii noi...")! De fapt, mă aflam în contradicție și cu propria-mi existență: intrasem în martie 1962 ca redactor la ditamai organul central al PCR, "Scânteia" (în pofida unor iritări ale serviciului de cadre: eram fiul unui fost - și vremelnic - jandarm!). Ruptura cu un loc de muncă pentru care mulți tineri ambițioși mă invidiau (pe când eu visam să intru în redacția "Gazetei literare", alături de Nichita Stănescu și
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Simona Vasilache Celebrul what's in a name? probabil că le-ar fi dat pașoptiștilor frisoane. Pentru epoca lor, care, deși moștenim după ea o revoluție, n-a făcut niciodată altceva decît literatură, numele e totul. De aici, dispute cu scîntei (pe care și le va revendica, pentru posteritate, Junimea) între latiniști și apărători ai neaoșului bun-gust. Presărate cu puțin ridicol - odată limba facută, avatarurile ei ne par preocupări mici și nostime - asemenea bătălii iau, din cînd în cînd, fața prozei
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
mai au nimic de pierdut. Dar, ca în nici un alt roman al scriitorului, suspansul nu îl dă acțiunea, ci altceva, confruntarea de idei. De la o pagină la alta, simți tentația să te oprești și să reflectezi, replicile memorabile sunt doar scânteile ce luminează multele războaie intens mediatizate, ale căror imagini s-au fixat pe retina noastră, a tuturor. Impresia creată este zguduitoare: lumea a devenit un teatru de război, un spectacol continuu al violenței, din care se hrănesc televiziunile și ziarele
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
luau din rubricile câtorva publicații - în special din cele cu profil literar - cultural (mai binevoitoare cu exemplele culturii decadente, ”imperialiste”), cum ar fi Contem- poranul, Cinema, Săptămâna culturală, Cronica, Tribuna, Orizont, dar și din Magazin, Femeia, Neuer Weg, Viața studențească, Scânteia tineretului, Flacăra (fenomenul cenaclului cu vedetele sale), dar mai ales din almanahuri: volume de sute de pagini, cu puțin spațiu propagandistic și mult spațiu pentru divertisment, din care muzica își tăia partea leului. Acest segment al publicisticii de profil, care
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
Ed. Amurg Sentimental, 2008). În prefață, autorul face o distincție teoretică (inutilă) între haiku și "poemul românesc într-un vers": " În linii mari, dacă haiku-ul este percepția în hotarele unei secunde, poemul românesc într-un vers se naște din scânteia unui gând privind lumea înconjurătoare cât și/ sau lumea interioară a poetului." Putem căuta mult și bine scânteia unui gând în poemele într-un vers ale lui Ștefan G. Theodoru. El enunță banalități cu aerul că ne comunică idei profunde
Scurt și necuprinzător by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8398_a_9723]
-
un vers": " În linii mari, dacă haiku-ul este percepția în hotarele unei secunde, poemul românesc într-un vers se naște din scânteia unui gând privind lumea înconjurătoare cât și/ sau lumea interioară a poetului." Putem căuta mult și bine scânteia unui gând în poemele într-un vers ale lui Ștefan G. Theodoru. El enunță banalități cu aerul că ne comunică idei profunde: " Nori negri, tună-ntr-una, dar nu cade un strop." (Secetă) Fraze de acest fel se spun și la buletinul
Scurt și necuprinzător by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8398_a_9723]
-
Publicații românești cu profil muzical (II) Florin-Silviu URSULESCU Până în 1990 nu a existat o publicație românească de profil, axată pe temele muzicii ”ușoare” - tradițională, pop, folk, disco, rock sau jazz. Existau informații în rubricile câtorva publicații (“Contemporanul”, “Scânteia tineretului”, “Femeia”, “Săptamâna”), dar mai ales în almanahuri. Acest segment al publicisticii de profil a marcat profund viața unei importante părți a tineretului acelor vremuri și are trăsături extrem de interesante - sociale, morale, politice, economice meritând o expunere mai mare. Ne
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
elegant și extrem de expresiv. Finalul concertului, Allegro molto vivace cu prima temă scherzando a evoluat cu bravură într-o perfectă suprapunere cu instrumentele de suflat, care îl însoțeau pe aceeași schemă ritmică dificilă. Pasajele figurate, perlate ale lui Brovstyn aruncau scântei în contrapunct cu tema a II-a, foarte lirică a suflătorilor, moment absolut genial al construcției concertului. Toate cadențele, de la cea mare, din partea I-a și cele mai micuțe, integrate în text s-au desfășurat cu mare virtuozitate. Și dacă
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
eliminat din varianta finală a romanului; cenzura ar fi fost satisfăcută, fără îndoială, de piese precum Sfârșitul carierei lui Dim Cozianu, Boierii vechi și noi etc. Nu a existat apoi înscenarea scrisorilor primite de la "oameni ai muncii" și publicate prin Scânteia prin care să se sugereze îngroșarea, în roman, a suferinței seculare a țărănimii (așa cum au existat pentru Pasărea furtunii, inițial de dimensiunea unei nuvele ample, sau chiar pentru deja taratul Drum fără pulbere; era, de altfel, o caracteristică a epocii
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
cu furie" (Aurel Varlam). "Pantera, a cărei viclenie, agilitate și cruzime - după aprecierea lui Mihai Tican Rumano - nu sînt întrecute de niciuna dintre feline, atacă fulgerător și, cînd e la rîndu-i atacată, încolțită, se apără cu înverșunare, pînă la ultima scînteie de viață. Salturile ei, uneori uluitoare, pot surprinde chiar pe vînătorul cel mai vigilent, iar răcnetele puternice și ascuțite pe care le scoate cînd atacă îngrozesc de cele mai multe ori chiar fiare mai mari și mai puternice decît ea." A urmări
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
din senin, o copcă largă, un adevărat ochi de baltă... Și mult se minună vînătorul cînd din copcă se ivi o vidră de o mărime nemaipomenită. Avea înfățișarea mai mult de urs decît de vidră. Din blana sa bogată scăpărau scîntei de aur care luminau cele mai tainice cotloane ale bălții. Trebuia să fie o vidră năzdrăvană, căci ea singură venea în pușca vînătorului. Venea legănîndu-și ușor trupul sprinten și fața îi era blîndă ca a unei mame sau a unei
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
la vîrsta de 19 ani, "soldat al partidului, revoluționar de profesie". Intrat în aparatul clandestin al PCdR, i-a îmbrățișat cu fervoare țelurile, ceea ce l-a propulsat în funcțiile de redactor și ulterior chiar de redactor responsabil al ziarului ilegal "Scînteia". S-a văzut arestat în cîteva rînduri. Faptul că a petrecut vreo doi-trei ani la închisoare, la Chișinău și la Doftana, i-a îngăduit a-și constitui o mică legendă "de revoluționar pur și dur, personaj auster, ascetic și integru
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
la cel mult 120 kg/mp (118 daN/mp). Articolul 13 Tîmplăria, sistemele de acționare a acesteia și stratul de uzură al pardoselilor din încăperile cu pericol de explozie trebuie astfel concepute și realizate încît la lovire să nu producă scîntei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive. Galerii, canale și estacade Articolul 14 Montarea în aceeași galerie, canal sau estacada a unor conducte ori transportoare pentru lichide sau gaze, al căror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisă. Articolul
DECRET nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106510_a_107839]
-
lucrărilor literare este cel mai PERISABIL suport și trebuie să se asigure condiții moderne de CONSERVARE. Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conținutul muzeului se împachetează și va fi depus la „Casă Scânteii". No comment. Am spus „Casă Scânteii" pentru că procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteți de acord cu mine. M-am consultat cu specialiști care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, Ț
Scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga către Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81541_a_82866]
-
suport și trebuie să se asigure condiții moderne de CONSERVARE. Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conținutul muzeului se împachetează și va fi depus la „Casă Scânteii". No comment. Am spus „Casă Scânteii" pentru că procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteți de acord cu mine. M-am consultat cu specialiști care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, Ț. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comărnescu, Zarifopol ș.a.
Scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga către Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81541_a_82866]
-
lucrărilor literare este cel mai PERISABIL suport și trebuie să se asigure condiții moderne de CONSERVARE. Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conținutul muzeului se împachetează și va fi depus la „Casă Scânteii". No comment. Am spus „Casă Scânteii" pentru că procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteți de acord cu mine. M-am consultat cu specialiști care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, Ț
Scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga către Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81542_a_82867]
-
suport și trebuie să se asigure condiții moderne de CONSERVARE. Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conținutul muzeului se împachetează și va fi depus la „Casă Scânteii". No comment. Am spus „Casă Scânteii" pentru că procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteți de acord cu mine. M-am consultat cu specialiști care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, Ț. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comărnescu, Zarifopol ș.a.
Scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga către Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81542_a_82867]
-
fragment livrează - la pachet - întregul, orice pată albă se metamorfozează într-o matrice de pete întunecate. Până la urmă, pentru sintezele ample, necesitatea genului proxim se dovedește a fi mult mai mult decât un capriciu. Iar întrebarea pe care, în maligna Scânteie a anului 1966, o rostea - cu o dezarmantă cacofonie intelectuală - Dan Grigorescu, e încă, din altă perspectivă, actuală. Așadar, ca cine scrii?
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]