1,573 matches
-
până seara. Mă cert cu vânzătorii, cu toată lumea. După fiecare izbucnire, sentiment de rușine. Reacții de individ «odios», și, drept urmare, silă de mine însumi. / Toți cei care vând ceva mă scot din minți” (I, 34-35). Sau: „Dimineață dementă, senzație de scârbă subită. Am ieșit în stradă: neputința de a privi pe cineva în ochi; la farmacie, nu m-am putut opri să nu-i fac vânzătorului o observație veninoasă. Dezlănțuire împotriva lumii întregi, furie disperată și inutilă. Să simți că în
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Horia Gârbea, personaj și autor, CNT, 1996, 28; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea sau Intelectualizarea ironică a emoției, LCF, 1997, 7; Ioan Stanomir, Marele teatru al literaturii, LCF, 1997, 28; Florin Lazăr, „Căderea Bastiliei”, ST, 1998, 7-8; Radu Aldulescu, Mila, scârba și încă ceva, „Art-Panorama”, 1998, 8; Ruxandra Cesereanu, „Căderea Bastiliei”, ST, 1998, 10; Glodeanu, Dimensiuni, 236-238; Dan Perșa, Grațiile literaturii, VTRA, 1999, 11; Al. Ioanide, „Decembrie, în direct”, RL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 493-497; Ghițulescu, Istoria, 390-392; Răzvan Voncu, Fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
cu noroi de sus până jos mitul creștin și personajele sale centrale. Mai înainte de a-l înțelege pe autor, trebuie să ne gândim serios la noi înșine și să decidem asupra modului în care trebuie să ne stăpânim sentimentele de scârbă, repulsie și respingere pe care scrisul lui Schwab le declanșează, voit, în noi. Modul lui de a ajunge la chatarsis, la actul artistic fundamental care este nașterea frumosului în receptorul (cititor sau spectator) literaturii schwabiene, este unul întortochiat, plin de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
i-e scris. ERNA: Și Herrmann e de pe altă lume. Când vede un om trebuie numaidecât să dea peste cap un șnaps și să aprindă o țigară, altfel îl apucă cancerul la ochi, așa zice el. Lui Herrmann îi e scârbă de toți oamenii, de asta s-a și făcut comis-voiajor, că așa trebuie să aibă de-a face cu oamenii și are un motiv să vină zilnic beat acasă. MARIEDL: Păi, mulți dintre sfinți s-au ivit dintre oameni a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ajuta nimeni. Dar vierme schilod sună drăguț... mult mai bine decât schilod sau vierme. Vierme schilod... aproape la fel de bine ca și Grollfeuer. (Tună și fulgeră) (Îl împinge de la ea pe Herrmann care suspină) De ajuns pentru azi. Mi se face scârbă. Chiar și fără asta e totul destul de scârbos... și nu numai acum. Ascunde-te, până ce o să fii în stare să te omori sau până când o să fii în stare să suporți totul din nou. Hai, chiar că pentru azi ajunge, că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-te, până ce o să fii în stare să te omori sau până când o să fii în stare să suporți totul din nou. Hai, chiar că pentru azi ajunge, că altfel iar n-o să mai pot să înghit blestematul ăsta de vițel din cauza scârbei. Persoana mea o să moară de foame din cauza dezgustului. (Ieșind lovește cu bastonul tot ce îi iese în cale, dă jos oalele de pe masă și de pe plită. Herrmann se repede la fereastră, ia un băț de sprijinit florile, îl trântește demonstrativ
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
poate avea o Tăcere O zi de sărbătoare e o gură tăcută ca moartea Moartea împinge Gura jos la diavol, și Urechea la Lumină. SEPP BOTDEJIGODIE: Un Sepp Botdejigodie se dă în lături la fiecare sărbătoare Că Sărbătorii i-e scârbă de unul ca Sepp cel Împuțit Care-și șterge gaura ciuruită a curului Cu două degete sau de loc O sărbătoare e o cafteală de lumină Ca o plesneală peste ochi La tot ce se uită omul se ghemuiește și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o persoană plină de veselie cu o veselie morală. Cine ia spatele general, este o saltea întinsă. Ce-i bun nu e nici măcar o înjosire de sine serioasă, este doar castrarea. Tot ce produce o amețeală plăcută produce o plăcută scârbă de oameni. COMPOZITORUL: Totul se satisface pe sine prin povești de cât de grozav e și în condițiile îngrozitoare. Ori cât de neatrăgătoare ar fi să devină cântăreața noastră fără sunet, ar putea să-și primească înlăuntrul burții sale netoate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
b) Totuși, seara se sfârși cu bine. Veni rândul, firește, să se vorbească despre Variétés. Nu mai crăpa odată canalia aia de Bordenave? Bolile lui murdare ieșeau la iveală și-l făceau să sufere în așa hal încât îți era scârbă să-l atingi. În ajun, în vremea repetiției, țipase tot timpul la Simonne. Uite unul care când o crăpa, artiștii nu-l vor plânge niciodată! 210 am pus în italice fragmentele care ne interesează. În (a) este vorba despre niște
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ajunși în sat, căci acordul scris nu împiedică nici gura lumii să cleve teas că, nici certurile dintre ei. Re veniți peste alte trei luni în fața instanței, Ispas reclamă vorbele proaste ale soacră-sii care i-au pro vo cat scârbă și refuzul de a mai trăi cu soția lui. La 18 august 1783, de ochii lumii și de gura mitropolitului, cei doi se re îm pa că și își reconfirmă promisiunile. Un boier, de teama dez o noa rei, ascunde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se supun aranjamentului părinților, după primele luni de viață comună revolta intervine. Dinco lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când se judecă o relație conjugală. Cuvintele folosite pentru a arăta incompatibilitatea afectivă sunt foarte dure: scârbă, urâciune, neunire, scârnă vie, dezgust. Alteori, partenera refuză să-și îndeplinească atribuțiile conjugale ca semn de protest contra unei căsătorii pe care n-a dorit-o și pe care n-o dorește, susținând în fața instanței că nu l-a plăcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rea-voință. Unii dintre ei chiar vor să se schimbe și se arată de bu nă-credință. Majoritatea însă trec printrei, patru astfel de în cercări de-a lungul mai multor ani, căci dinco lo de neînțelegerile cotidiene, apariția urii și a „scârbei“ nu i mai poate ține împreună pentru nimic în lume. O altă soluție găsită de tribunal o constituie separarea de corp. Ea poate fi văzută ca o prelungire a zapisului de împăcare sau drept o altă formă a aceleiași soluții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amic Îmi scrie: „M-am săturat, mi-e lehamete, ce lume e asta?”. Și-mi cere ajutorul să descifreze și să pună un diagnostic. Caut În DEx: „lehámete” sau „lehamite” Înseamnă oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva), scârbă, aversiune, greață, Îngrețoșare, oroare, repulsie, urât.. Ceva care ți face pielea de găină, traduc eu efectul acestei stări de rău care-ți dă frisoane și o stare generală de defazare. Și de neliniște, parcă te ai afla În fața a ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că aurul e mult mai murdar decât pare. Brusc, sub presiunea acestei constatări, se răzgândi; scoase bijuteria din buzunar și, într-un act instinctiv de purificare, o lăsă să cadă galben și discret precum un ud la rădăcina unui gard. Scârba inspirată de coșul de gunoi antrenă fără discriminare în elanul ei și sclipitoarea aluviune de douăzeci și patru de carate. Alergătura aurului prin lume își are cursivitatea ei antrenantă, capabilă să ia cu ea nu numai mințile; lui Rică și stomacul i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
victimelor - a borî: confesiunea silită și maladivă (emanată de o memorie bolnavă, care emitea declarații false de incest și zoofilie) era, Într-adevăr, un fel de vomă psihică a victimelor torturate. „Trebuia să ajungi ca ție Însuți să-ți fie scârbă de tine.”38 Una dintre tehnicile specifice la care apelau Țurcanu și echipa sa de torționari era fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
La rândul său instinctul de conservare, În fapt de apărare și evitare a pericolelor, are la bază sentimentul de frică care, În cazul unei amenințări, mobilizează instantaneu Întregul potențial defensiv al organismului pentru a preveni vătămarea sau dezintegrarea lui. Repulsia, scârba, spaima și groaza sunt cele patru etape care au același substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă - un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un copil de fată...Părinții au căsătorit-o cu N.U. Acesta a vrut s-o ia pe ea, dar n-a vrut să ia și copilul și nici mama Ioanei nu l-a dat de fel, ca să nu fie scârbă-n casă și l-a ținut ea și l-a crescut.” <footnote Xenia Costaforu, (2004), Cercetarea monografică a familiei, Tritonic,București, p. 195 footnote> (informație primită de la Ileana B., 35ani, analfabetă, Fundul Moldovei, 1928). Astăzi acești bunici, încearcă din răsputeri
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Mănăstirea Agapia (1889‑1975), a venit un om tulburat și i‑a spus : — Părinte, au venit peste mine multe necazuri și nu le mai pot răbda. Dă‑mi un cuvânt de folos. — Nu te tulbura, frate, a zis bătrânul. Vezi scârbele aces‑ tea ? Iată, pe aici a pășit Hristos. Pe aici au trecut Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinții Apostoli, sfinții mucenici și toți părinții. Pe aici se cade să trecem și noi, cei care urmăm lui Hristos. Că nu este altă cale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dă mîna cu emoția. A scrie despre sport nu înseamnă doar să-l înțelegi, ci să vezi și încotro duce. Cu cine se amestecă, de cine își bate joc, pe cine înnobilează. Uneori, arenele oferă pilde profunde; alteori, provoacă doar scîrbă. Cel ce vrea să arate altora despre ce e vorba trebuie să vadă mai mult decît sport. Să aibă habar de istorie, să știe ceva geografie, să miroase politica, să priceapă miezul psihologic al unor întîmplări. Înseamnă toate acestea mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nemistuit pe iarba din Stuttgart. Doborît de căldură, de oboseală, de cei peste 30 de ani și de mîneca lungă a tricoului (ați observat acest amănunt vestimentar complet nepotrivit cu arșița?), englezul a vomat, gestul fiziologic - de altfel, la limita scîrbei - fiind măcar la fel de emoționant ca și golul marcat din lovitură liberă în poarta Ecuadorului. Tabloidele britanice vor fabula, vor apela la gastroenterologi și specialiști în cromatică meniți să analizeze ce a mîncat Becks în ziua jocului. La rîndu-i, Zidane vomase
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
frecvent, că - asigură o anumită structură ritmică enunțului, sprijină mai ales începutul rostirii; se alătură altor două elemente lingvistice cu aceeași funcție: da, ia: „-Da, ce te frămânți așa, om bun? -Ia, vreu să zvârl nuci în pod, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă... -Că degeaba te trudești, nene!...” (I. Creangă) În structurile în care se realizează modalizarea enunțului lingvistic prin mijloace lexicale sau lexical-sintactice, conjuncția (că, să) asigură dezvoltarea relației sintagmatice, care nu devine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiunea, transformarea) de planul semantic al verbului (sintagmei, propoziției)-predicat. Ca predicat sintetic, predicatul narativ se realizează prin: • verbe de acțiune: „Bolnav în al meu suflet, în inimă bolnav, Cu mintea depravată și geniul trândav, Închin a mea viață la scârbă și-ntristare Și-mi târâi printre anii-mi nefasta arătare.” (M. Eminescu) „Nimic nu înrăiește poate mai mult decât zădărnicia.” (O. Paler) • verbe de percepție (a vedea, a auzi, a simți etc.): „Pribeag, cum sunt, / Mă simt azi cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne în general implicită în planul semantic al relației de dependență sau, mai rar, al termenilor prin care se realizează. CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Beau că mi s-a făcut scârbă de lumea asta.” (E. Barbu, 234), „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era frig tot timpul”, • adjective: „Erau amândoi roșii de frig, veniți după drum.” (E. Barbu, 109) * Sub aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se vede și în povestirea lui Voiculescu. În punctul ei culminant, această dramă filatelică relatează recăderea obiectului prețios în insignifianță. Capul de bour se pierde pentru câteva momente, lipit de fundul unei farfurii, ca o banală bucată de hârtie. O "scârbă de hârtiuță", spune generalul, reamintind natura reală a acestei valori. Pentru că diferența dintre sărăcie și bogăție e numai provizorie și în mod hotărât reversibilă. Avem aici, concentrat, întregul univers al acestei forme de calificare a unei averi naționale, care a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]